Am intrat in palatul meu .

Vad o camera si intru in ea , iar peretii sunt rosii si

culoarea imi da o stare de nervozitate . Ies si intru in alta camera. Camera este
neagra. Nu imi place . Urmatoarea camera este galbena , imi da senzatia de arsita.
Ies si intru intr-o camera albastra. Imi da senzatia de pestera. Urmatoarea este o
biblioteca mare. Ma duc la raftul din fata si ma uit la carti apoi ies. Urmatoarea
incapere este murdara. Incerc sa sar peste toate lucrurile de pe jos. Ies si intru in
alta camera. Acolo este un copil. Ma indrept spre el si imi da un obiect. Ies si intru
intr-o incapere cu pietre pretioase pe pereti, ma minunez 2 secunde si plec. Intru in
alta camera care are pe mijloc o masa lunga si las obiectul. Ies si intru in
urmatoarea camera. Acolo era o batrana care m-a chemat la ea si mi-a spus ceva la
ureche . Nu am inteles nimic, cred ca vorbea in alta limba . Am iesit pentru ca ma
speria si am intrat intr-o camera cu multe poze pe pereti . M-am uitat mai atent si
am vazut ca sunt cu trecutul si vitorul meu si mi-am spus .. hmm , ce interesant .
M-am apropiat si m-am uitat mai atent la o poza. Eram eu moarta. Am plecat si
cand am ajuns la poarta am bagat mana in buzunar si nu am gasit NIMIC.

Deschid poarta. Intru in curtea castelului. Deschid usa castelului. Urc scarile
pe care le vad in fata mea si intru in prima incapere pe care o observ dupa ce
deschid o usa. Peretii camerei sunt rosii. Culoarea aceasta ma copleseste. Imi simt
ochii lacrimand datorita intensitatii culorii. Ies din camera. Deschid urmatoarea usa.
De aceasta data, peretii camerei sunt negri. Ma simt intr-o gaura neagra, inghitita
de intuneric. Ma grabesc sa ies si inchid usa. Urmatoarea usa ma duce la o camera
cu peretii vopsiti in galben. Ma gandesc la lumina si soare. Dar sunt inauntru. Brusc
o senzatie de claustrofobie ma cuprinde si la fel ca in camera precedenta, ma
grabesc sa ies. Usa pe care o deschid acum ma duce intr-o camera albastra. Aici
senzatia de disconfort dispare. Albastrul ma linisteste. Curioasa de restul palatului,
parasesc zona de confort si ies. Ajung iar pe hol. Urmatoarea camera e o biblioteca.
Doi dintre pereti sunt incarcati cu rafturi cu carti, in timp ce pe ceilalti sunt doua
tablouri. Ating cartile si admir tablourile. Urmatoarea camera in care intru dupa
biblioteca ma uimeste - murdarie, dezordine, materie dezintegrata. Incerc sa evit
murdaria de pe jos si trec spre urmatoarea camera. Acolo vad un copil. Imi da un
obiect. Ma uit cateva secunde in jur apoi ies. Camera urmatoare este plina de
diferite obiecte stralucitoare, atrangandu-mi privirea. Insa dupa cateva minute de
cercetare a unor obiecte ma gandesc la urmatoarele camere si ies, dupa ce iau un
obiect oarecare. Il las pe pe masa lunga din camera urmatoare. Ies si intru in
urmatoarea camera unde vad o batrana. Ma apropii de ea si-mi spune ceva, insa nu
o inteleg. Imi da o stare de nervozitate aceasta camera asadar ies iarasi. In
urmatorul spatiu vad pereti plini de poze. Curioasa, ii privesc atent. Incep sa tremur
cand realizez ca sunt poze cu mine in viitor, iar atunci cand o vad pe cea de la
inmormantarea mea ma grabesc sa ies din acea camera. Ies din palat si ajung la
poarta. Atunci realizez ca in buzunar am ceasul cu cadranul spart de la copil.

Deschid poarta, ocolesc sculpturile din gradina si intr-un final ajung la usa. O
deschid cu usurinta si patrund in holul principal. Scarile imense imi atrag atenitia,
dar nu le urc intrucat sunt obosita. Intru in prima incapere, peretii sunt de un rosu
aprins. Aceasta nuanta ma duce cu gandul la sange iar acest lucru ma inspaimanta
asa ca ies. Patrund in urmatoarea incapere iar acel albastru al peretilor ma duce cu
gandul la o pestera. Ies din ea si ma indrept spre usa urmatoare. Peretii sunt
galbeni. Gandul ma duce la ceva bolnavicios. Schimb imediat camera. Aceasta are
peretii negrii, nu simt absolut nimic si imi continui drumul. Urmatoarea camera ma
astept sa fie o alta culoare, dar in schimb doi peretii sunt acoperiti de biblioteci
pana in tavan pline cu carti. Iar pe ceilalti pereti se afla doua tablouri, ma apropii
usor si ma uit cu atentie, unul imi place dar celalalt nu. Imi continui drumul prin
palat si intru intr o alta incapere. Ma incrunt si greata apare pe chipul meu cat ai
clipi. Este o camera jegoasa, dezordonata. Sar peste un morman de haine, ocolesc
ceea ce parea a fi o pizza mucegaita si ies de acolo cat mai repede cu putinta. In
urmatoarea camera ma asteapta un copil. Are ceva in mana. Ma apropii de el, isi
intinde bratul , deschide pumnul si imi da o pereche de ochelari. Sunt stilul retro. Un
moment de tacere imi infunda urechile si ies. Urmatoarea incapere ma orbeste. La
propriu. Lumina este mult prea puternica si ies imediat. Deschid usa urmatoarei
camere. Peretii nu se vad sub nici un chip. Sunt acoperiti de un soi de poze de
diferite dimensiuni. Ma uit atent la toate pozele si fiorii imi acapareaza intreg corpul.
Sunt eu. Pozele arata sirul vietii. De la nastere pana la moarte. Ies mai mult fugind
din camera. Deschid urmatoarea usa , o femeie in varsta sta in mijlocul camerei, ma
duc la ea sa lamuresc ce cauta in oalatul meu, dar cand ajung la aceasta imi face
semn sa ma aplec si imi spune ceva la ureche. Nu imi dau seama dar dau din cap in
semn aprobator si ma retrag incet. Ultima usa de pe etaj. O deschid cu putina
teama de ce as putea gasi in spatele acesteia, in schimb este o simpla masa. Lunga
si ingusta. Las perechea de ochelari si ies din palat. Simt ceva in buzunarul de la
pantaloni dar cand dau sa verific, nu simt nimic.