ICS 94.080.40 SR EN 13791 = STANDARD ROMAN Decembrie 2009 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate Assessment of in-situ compressive strength in structures and precast concrete components Evaluation de la résistance a la compression du béton en place dans les structures et les éléments préfabriqués waninaer APROBARE, Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 iunie 2007 ‘Standardul european EN 13791:2007 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA | Acest standard este identic cu standardul european EN 13791:2007 This standard is identical with the European Standard EN 13791:2007 La présente norme est identique a la Norme européenne EN 13791:2007 TASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010962, Bucuresti Director General: Tel: +40 21 316 $2 98, Fax: +40 21/316 0870 Directia Slandarizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, 140.21 912 47 44, Fax: +40 21 615 58 70 Dircjia Publica Serv. VanzardADonamente: Tel, +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88 ‘Sevvciul Redactio-Markting, Oropturi de Autor + 40 21 316.09.74 AsRO _ Reproducerea sau uilizarea integralé sou parila @ prozentului standard tn orice publicallgprin orice provedou (electronic, mecani,fetecoplore, microfimare otc.) este intezisd dacd nu exist acordul cris al ASRO Ref.: SR EN 13791:2007 Edijia 1Preambul national Acest standard reprezinté versiunea roménd a textului in limba franceza a standardului european EN 13791:2007, Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca gi versiunile oficiale gi a fost publicat cu ermisiunea CEN. Standardul european EN 13791:2007 a fost adoptat ca standard roman prin nota de confirmare la data de 30 iunie 2007; nota de confirmare care este inlocuité de prezentul standard. Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire in text gi standardele romane este urmatoarea: EN 206-1:2000 IDT SREN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Speciicate, performants, productie si conformitate EN 12350-1:2009 IDT — SREN 12350-1:2009 Incercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare EN 12390-1:2000 IDT — SREN 12390-1:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiu conditi pentru epruvete si tipare EN 12380-2:2009 IDT — SREN 12390-2:2009 Incercare pe beton intarit. Partea 2; Pregittirea si conservarea epruvetelor pentru tncercari de rezistent’ EN 12390-3:2009 IDT — SREN 12390-3:2009 incercare pe beton intarit, Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor EN 42504-1:2009 IDT SR EN 12504-1:2002 Incerear pe beton in structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, ‘examinare $i incercari la compresiune EN 12504-2:2001 IDT — SREN 12504-2:2009 Incercéri pe beton in structuri. Partea 2: Incercari nedistructive. Determinarea indicelui de recul EN 12504-3:2005 IDT — SREN 12504-3:2006 incereari pe beton in structuri, Partea 3: Determinarea forfei de smulgere Pentru aplicarea acestui standard. se_utilizeaza_standardele internationale la care se face referire (respectiv standardele romaine identice cu acestea). Simbolul gradului de echivaienta (IDT — identic), conform SR 1000-8.STANDARD EUROPEAN EN 13794 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM lanuarie 2007, ICS 91.080.40 Versiunea romana Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din ‘structuri gi din elemente prefabricate Assessment of in-situ Evaluation de la résistance 4 la Bewertung der Druckfestigkeit von compressive strength in compression du béton en Beton in Bauwerken structures and place dans les structures et les oder in Bauwerksteilen precast concrete components éléments préfabriqués Prezentul standard european a fost adoptat de CEN la 10 noiembrie 2006. Membrii CEN sunt obligati sé respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza condifile ‘in care prezentului standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nicio modificare. Listele actualizate si referinjele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baz de cerere ctre Centrul de Management CEN sau orice membru CEN. Prezentul standard european exista in trei versiuni oficiale (engleza, francezé, germana). O versiune in oricare alté limba, realizata prin traducere sub responsabiltatea unui membru CEN fn limba sa nationalé $i notificaté Centrului de Management CEN, ate acelagi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele {&ri: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Inlanda, Istanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehd, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia gi Ungaria. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaische Komitee far Normung Centrul de Management: rue de Stassart, 36_B-1050 Bruxelles ©2007 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi in orice mod sunt rezervate in toat& lumea membrilor nationali CEN Nr. Ref. EN 13791:2007 ROSREN 13791:2007 Cuprins Pagina Preambul. 4 Introducere i 5 1 Domeniu de aplicares...cnnstrtatteteses 7 2 Referinte normative. 7 3 Termeni si defini... 8 A 4 Simboluri si prescurtar 8 5 Princip. . . 9 6 —_Rezistenta caractersticd la compresiune in-situ in raport cu clasa de rezistent la COmpreSIUNE.....x0.n ° 7 Evealuarea rezistentei ceracterstice la compresiune in-situ prin incercarea carotelor : ca : 10 TA EPRICE ose 10 7.2 Numar de epruvete de incercat “ 73 Evaluare 1" 734 Generali ; : 1“ 732 Abordarea A... : " 733 Abordarea B.. 2 8 —_Evaluarea rezistenfei caracterstice la Compresiune in-situ prin metode indirect ...u.mnonmnse 2 81 Generali 12 8.1.1 Metode : 12 8.1.2 Varianta 1 -Corelatie direct® cu carotel .. 8 z 8.1.3. Varianta 2 Etalonare cu carote pentru un interval limitat z al rezistentei,ullizand o relatie stabil. . sonan 8.2 _ Incercari indirecte corelate cu rezistenta la compresiune in-situ, (varianta 1)... 13 ¢ 821 Aplicare 13 822 Procedura de incercare... 13 823... Stabilrea relaie intre rezultatu incercari i rezistenta la compresiune in-situ... 13 : 824 Evaluarea rezistenfei ta compresiune in-situ... eee 14 83 Usizarea unei relat determinate plecdnd de la un numar : limitat de carote gi 0 curba de baza, (varianta 2) 14 : 83.1 Generalitati acta biel sea 4 : 8.3.2 Incercare ........... 7 os een seseecneuiansesent 7 14 8.3.3 Procedura de incercare 14 8.3.4 Valabilitatea relatilor ........ a 7 8.3.5 Estimarea rezistentei la compresiune in-situ 18 84 — Combinarea rezuttatelor incercérilor rezistentel in-situ prin diferite metode de incercare .... 18SR EN 13791:2007 8 Evaluate in cazurile in care conformitatea betonului bazatd pe incercarile standard prezinta dubii. 10 Raport de evaluare: Anexa A (informativé) Factori care influenteaza rezistenta carotei At Generalitat . A2 — Caracteristicile betonuli A21 Grad de umiditate. 22 Porozitate at A23_— Sens de tumare a betonului in cofra. A24 _ Defecte locale . A3 —_ Vatiabile de incercare ABA Diamettul carotei .oecsesene A32__ Raport lungime/diametru ... : 3.3. Planeitatea extromitatilor carotelor.. A34 — Conditionarea extremitailor carotelor A35 — Efectul carota. A36 Anmaturas ‘Anexa B (informativa) Factori care influenteazd rezultatele obtinute prin metode de tneercare Inditecte ...... B.1_ __Thcercare cu sclerometrut B.2 — Masurarea vitezel de propagate a ullrasunetelor. erro B.3 —_Incercdri la forja de smulgere nese ‘Anexa C (informativa) Notiuni referitoare la relatia dintre rezistenta in-situ gi rezistenta epruvetelor de incercare standardizate.. Anexa D (informativa) Recomendéri pentru planificarea, esantionarea si evaluarea rezultatelor de la incercari atunci cand se evalueaza rezistenta in-situ .. D1 Planificare D2 Esantionare D.3 Program de DA BvAIUARE arene : Bibliografie ...se.ssostess 29 20 20 SSSyss 20 2 24 2 24 2 22 22 22 22 23 24 24 24 24 2SR EN 13791:2007 Preambul ‘Acest document (EN 13791:2007) a fost elaborat de Comitetul Tehnnic CEN/TC 104 .Beton si produse de beton’, al carui secretariat este detinut de DIN Acest standard european trebuie 84 primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pana cal tarziu in iulie 2007 si toate standardele nationale contradictorii trebuie retrase pand cel tarziv in iulie 2007. Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele nalionale de siandardizare ale urmétoarelor {ari sunt obligate s@ implementeze acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elvefia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria. 1 ASRO ARSR EN 13791: 007 Introducere Acest standard european fumizeaza tehnici pentru evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate. Incercerea rezistentei in-situ ia in considerare atat efectele materialelor, cat gi pe cele ale executiei (compactare, protejarea betonului pana la intarire etc,).. Aceste incercari nu inlocuiesc incercéirile belonului conform EN 206-1 EN 206-1 se refera la cerinjele din acest standard pentru evaluarea rezistentei betonului din structuri gi din elemente prefabricate. Urmatoarele exemple evidentiazd cazurile unde poate fi necesard aceasta evaluare in-situ a rezistentei betonulu ~ atunci cénd o structura existenta urmeaza sé fie modificata sau reproiectala; ~ pentru a evalua conformitatea structural, atunci cand apar dubii privind rezistenfa la compresiune in structura din cauza executiei defectuoase, a deteriorérii betonului cauzate de incendiu sau din alte cauze; = atunci cand este necesara o evaluare in-situ a rezistenfei betonului tn timpul efectuéiii lucrérilor construct = pentru a evalua conformitatea structural in cazul neconformitatii rezistentei la compresiune obtinute pe epruvetele standard de incercare; = evaluarea in-situ a conformitati rezistentei la compresiune a betonului, atunci cand se precizeaz’ {in specificatie sau in standardul de produs. Prevederile nationale sunt permise sau necesare, dacd acestea sunt identifcate in prezentul standard, © descriore a procedurilor aplicabile pentru aceste utilizéri diferite ale prezentului standard este prezentata in schema logica 1 Pentru conditii de productie si materiale componente specifice, acolo unde prevederile nationale permit, elaborarea unui prolectului economic poate fi posibilé prin evaluerea coeficientului partial de siguranta ye din cunoasterea rezistentel la compresiune in-situ gi a rezistentel epruvetelor de incercat standardizate. ‘Atuncl cénd se evalueaza rezistenta la compresiune In alte cazuri decat verificarea calitati betonulu sau a calitéti executiei lucrarilor de constructii sau inainte de receptia finala a constructiei pentru utlizare, reducerea adecvald a coeficientului partial de siguranta trebuie sé fie determinal de la caz la caz, conform prevederilor nationale. ASRO ABONAW:SR EN 13791:2007 Utilizarea prevazuta a EN 13791 Contamina reasonelinats, | [ Evanarea ucuior sec care wmeart oe I de exemplu pentru elementele modificate. reoroiectate sau care s-au deteriorat calitatea betonului, g aie ben f Scunterntawesns | executia defectuoasé la Sm mtaesncwon| | Pincers rencs] | camucesattie, Torres etal : eames ores mos vata (et) eu | varianta 2 (8.1.3) Talore nana Seine op remo vicrs erases a velar et2seu eaewueems ‘conformittit vartanta_2 (8.1.3) utilizand 8.3.5 Da Nu Trvesigaisuninonare | Accutea ] [ lmestgaca utilizand relatia stabilita gi betonului din ‘suplimentard: evaluare cu ajutorul 8.3.5 structura asupra em evscarpln nslts Dela 3 pana la 14 15 sau mai multe carote, structurala gi coon pee, | | “Sosumalranecae seemrarcs | Seoseeab C33) Rasy vcoprnesas ec ved renin Schema logica 1SR EN 13791:2007 4 Domeniu de aplicare Acest standard european: — __indic& metode si proceduri pentru evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si cin elemente prefabricate; = _prevede principi gi contine un indreptar pentru stabilirea relatilor dintre rezultatele incercérilor prin metode indirecte de Incercare gi rezistenta in-situ a carotei; — __ furnizeaza recomandari pentru evaluarea rezistentei la compresiune in-situ a betonului din structuri sau din elemente prefabricate prin metode indirecte sau combinate. Acest standard european nu cuprinde urmatoarele cazuri: = ufilizare de metode indirecte, fara corelatie cu rezistenfa carotei; = evaluare bazaté pe carote cu diametrul mai mic de 50 mm; = evaluare bazata pe mai putin de 3 carote; - —_utilizarea de micro-carote, NOTA - In aceste cazuri se aplic& prevederile in vigoare la iocul de utizare Prezentul standard european nu este destinat evaluarii conformitatii rezistentel la compresiune a betonului in conformitate cu EN 206-1 sau EN 13369, cu exceptia celor indicate in EN 206-1:2000, 5.5.1.2 sau 8.4. 2 Referinfe normative Urmaitoarele documente de referint& sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului document. Pentru referintele datate se aplicd numai eda citatd. Pentru referintele nedatate, se aplica ultima editie a documentului de referinta (inclusiv toate amendamentele). EN 206-1:2000, Concrete — Part 1: Specification, performance, production and conformity EN 12350-1, Testing fresh conerete — Part 1: Sampling EN 12390-1, Testing hardened concrete - Part 1: Shape, dimensions and other requirements for ‘specimens and moulds EN 12390-2, Testing hardened concrete ~ Part 2: Making and curing specimens for strength tests EN 12390-3, Testing hardened concrete - Part 3: Compressive strength of test specimens EN 12504-1, Testing concrete in structures ~ Part 1: Cored specimens ~ Taking, examining and testing in compression EN 12504-2, Testing concrete in structures ~ Part 2: Non-destructive testing — Determination of rebound number EN 12504-3, Testing concrete in structures — Part 3: Determination of pull-out force EN 12504-4, Testing concrete in structures — Part 4: Determination of uttrasonic pulse velocitySR EN 13791:2007 3 Termeni si definitii ‘In scopul prezentuiui standard european se aplicé termenii gi definite indicate in EN 206-1:2000, precum si urmatoarele, 34 rezistenta la compresiune standardizaté rezistenta la compresiune determinataé pe epruvete de incercare stancardizate (cuburi sau cilindr!), care sunt prelevate, confectionate, pastrate gi incercate in conformitate cu EN 12350-1, EN 12390-2 $i EN 12390-3, 32 rezistenta la compresiune a carotel rezistenfa la compresiune a unei carote, determinata in conformitate cu EN 12504-1 33. rezistenta la compresiune in-situ rezistenja betonului dintr-un element structural sau din elemente prefabricate, exprimaté in termeni tezistentei echivalente a unei epruvete standardizate, cub sau cilindru 34 Tezistenfa caracteristica la compresiune in-situ valoarea rezistentei la compresiune in-situ, sub care se pot situa 5 % din populatia tuturor rezultatelor determinérilor de rezistenta posibile ale volumului de beton considerat NOT - Aceasté popuiale este pun probabil s@ fe acces populalefololté pentru a determina conformitatea betonulul proaspat din EN 206-1, 35 pozitia de incercare suprafata limitata, aleasd pentru masuratorile utlizate pentru a estima un rezultat al inoercarii, care urmeaza a fi folosit la evaluarea rezistentei la compresiune in-situ 36 zona de incercare nul sau mai multe elemente structurale sau elemente prefabricate din beton, presupuse sau cunoscute a fi din aceeasi populalie, O zoné de incercare cuprinde mai multe poziti' de tnoercare 4 Simboluri si prescurtari Af valoarea decalrii curbei de bazéi 4f —_diferenta intre rezistenta carotel si valoarea rezistentei conform relatiei de baza Sat) media a-n, valori ale df F __rezultatul ioeroarii la forta de smulgere fe Tezultatul incerc&rilrezistenfel la compresiune in-situ Farin 021 mai mic rezuttat al incercariirezistentei la compresiune in-situ Junie Media rezistentei la compresiune in-situ din m rezulate ale incercari fa tezistenta caracteristica la compresiune a epruvetelor standard fais fezistenta caracteristica la compresiune in-situ Faisen ‘fezistenta caracteristicd la compresiune in-situ, exorimata prin rezistena echivalenta a unui ‘cub de 150 mm, a se vedea 7.1SR EN 13791:2007 fase fezistenta caracteristic& la compresiune in-situ exprimat prin rezistenta echivalenta @ unui cilinéru de 150 mm x 300 mm, ase vedea 7.1 Js.i tezultatul inoercaril rezisten{el la compresiune in-situ, evaluat prin metode indirecte de incercare, atunci cand este stabilita o relatie specifica prin intermediul incercéirilor pe carota, (varianta 1) far rezulatul incereatilrezistentei la compresiune in-situ, estimat prin inoercérle de smulgere validate prin Incerc&rile pe carota, (varianta 2) fax rezultatul incercarii rezistentei la compresiune in-situ, estimat prin incercairile cu sclerometrul validate prin incercarile pe carota, (varianta 2) fax rezultatul incercéiri rezistentei la compresiune in-situ, estimat prin incercéile privind viteza de propagare a ultrasunetelor validate prin incercarile pe carota, (varianta 2) Jf Yaloarea iniiaté a rezistentei in-situ, obtinuté din curba de baza pentru o forté de smulgere, figura 4, rezultatul incercaii F utlizat tn determinarea deplasarii fx —_Valoarea initialé a rezistentei in-situ, obtinuta din curba de baz a incercarli cu sclerometrul, figura 2, rezultatul incercaii R utlizat in determinarea valor deplaséri l @ rezistentei in-situ, objinuté din curba de baz’ pentru o vitez’ a fr valoarea ultrasunetelor, figura 3, rezultatul incercéiiv utiizat in determinarea deplasérii Ye Coeficient partial de siguranté pentru beton limits asociat& unor numere mici de rezuttate ale incercarilor k—_coeficient care depinde de numarul de incercari cuplate ky coeficient care depinde de reglementarile in vigoare fa locul de utiizare sau, daca nu exist nicluna, un coeficient cu valoarea de 1,48 nh numarul de rezultate ale Tnoercarilor R —_rezultatul incercéiri cu sclerometrul 5 abatere standard » —_rezulatul incercéirii privind viteza de propagere a ultrasunetelor Evaluarea rezistentel la compresiune in-situ direct din incercarile pe carota constituie metoda de referinfd, a se vedea 7. Evaluarea rezistentei la compresiune in-situ poate fi facut si indirect, prin alte Incercari, a se vedea 8.2 si 8.3, sau printr-0 combinajie de diverse metode de tncercare, a se vedea 8.4. Atunci carid se folosesc incercéri indirecte, este luat& in considerare incertitudinea asociata cu relatia dintre incercare si incercarea pe carota. Rezuitatele din incercare pot fi utlizate pentru a estima rezistenta caracteristicd in-situ gi clasa de rezistentd corespunzatoare, in conformitate cu EN 206-1. 6 Rezistenta caracteristicd la compresiune in-situ in raport cu clasa de rezistenta la compresiune Tabelul 1 indicd cerintole pentru rezistenta caracteristicd la compresiune in-situ minima refertoare la clasele de rezistent& la compresiune conform EN 206-1SR EN 13791:2007 Tabelul 1 - Rezistenta caracteristica la compresiune in-situ minima pentru clasele de rezistenta a compresiune dinEN 206-1 Raportul intre Rezistenta caracteristica in-situ minima Clasa de rezistenta rezistenta Nimm* la compresiune caracteristica in-situ conform EN 206-1 i rezistenta caracteristica a fac faci, epruvetelor standard C810 0,85 7 9 C1215 0,85 10 13, 16/20 0,85 14 7 20/25 0,85 q7 21 25/30 0,85 21 26 ‘C30/37 0,85 26 3t C35/45 0,85 30 38 ‘C40/50 0,85 34 43 C45/55 0,85, 38 47 C50/60 0,85, 43 51 ‘C5567 0,85 47 57 60/75 0,85 St 64 C7085 0,85 60 72 ‘C80/95 0,85 68 81 C90/105. 0,85 WW 89 100/115. 0,85 85 98 NOTA 1 - Rezistonfa la compresiune in-situ poate fi mal mics Gecat os Masurata po oprivatere Ge ‘Incorcare standardizate luate din aceeasi garjé de beton, NOTA 2 ~ Raportul 0,85 este o parte din ycin EN 1992-1-1:2004 7 Evaluarea rezistentei caracteristice la compresiune in-situ prin incercarea carotelor 7A Epruvete Carotele trebuie extrase, examinate si pregatite in conformitate cu EN 12504-1 si incercate in conformitate.cu. EN-12390-3.-Carotele trebuie pastrate in condi de-laborator timp de cel putin 3-zile ‘nainte de incercare, exceptand cazurile cénd acest lucru nu este posibil NOTA 4 - Pentru factor care infuenteaza rezistenfa carotei, a se vedea anexa A. NOTA 2 - Daca, din motive practice, cele 3 zile de pastrare nu sunt realizable, se inregistreaza perioada de Péstrare, daca este cazul. Infiuenta acestei abateri de la procedura standardizata trebuie evaluat’. ‘Atunel cand rezistenfa in-situ este determinata pe carote: = incercarea unei carote de lungime egala si un diemetru nominal de 100 mm indica 0 valoare a rezistentel echivalenta cu valoarea rezistentei unui cub de 150 mm confectionat si pastrat in aceleasi condi = incercarea unei carote cu un diametru nominal de cel putin 100 mm si nu mai mare de 150 mm si cu un raport intre lungime si diametru egal cu 2,0 indica 0 valoare @ rezistentei echivalent’ cu valoatea rezistentel unui ciindru de 150 mm pe 300 mm, confectionat si p&strat in aceleasi condi 10SR EN 13791:2007 - trecerea de [a rezultatole incercarii pe carote cu diametre de la 50 mm pnd la 150 mm gi cu alte valori ale raportului intre lungime $i diametru trebule sé se bazeze pe coeficientii de conversie ai unei corespondente stabilte. NOTA 3— Cooficiontii de conversio ai unei corespondenje stabiite pentru aite dimensiuni de epruvete gi valori ale rapoartelor intre lungime si diametru pot fi indicai in d'spozitivalabile a locul de utlizare, |In mod normal, rezuitatul pe carota nu ar trebui modificat pentru a lua in considerare directia carotari in afard de azul cand prevederile valabile la locul de ullizare sau specificatia profectului moun acest lueru. 7.2. Numér de epruvete de incercat Numarul de carote care urmeaza sé fie extrase dintr-o zona de incercare trebuie determinat functie de volumul de beton considerat si de scopul incercéiii carotelor, Fiecare poziie de incercare cuprinde 0 carota. Pentru evaluarea rezistentei fa compresiune in-situ, din motive statistice si de sigurant’, se recomanda sa fie utlizate pe cat posibil, ct mai multe carote. © evaluare a rezistentei la compresiune in-situ pentru o anumita zon& de incercare trebuie si se bazeze pe cel putin 3 carote, Trebuie luate in considerare toate implicate structurale ce rezulta din extragerea carotelor, a se vedea EN 12504-1 NOTA - Numérul de epruvete identificat mai sus este asociat cerotelor cu un diametrs nominal de oe! putin 100 mm. Numarul carotelor ar trebui mart alunci c&nd diametrul nominal este mai mic de 100 mm, @ se vedea ASA 7.3. Evaluare 7.3.4 Generalitati Rezistenta caracteristicd fa compresiune in-situ se evalueaz utilizand fie abordarea A din 7.3.2, fie abordarea B din 7.3.3. ‘Abordatea A se aplica atunci cand sunt disponibile cel putin 15 carote. Abordarea B se aplica atunci ‘cand sunt disponibile 3 pana fa 14 carote. Aplicabilitatea celor doua abordari la evaluarea rezistentei betonului din structurile existente, despre care nu exisia cunostinfe prealabile, trebule precizaté la locul de utilizare. 7.3.2 Abordare A Rezistenja caracteristicd in-situ estimat a zonei de ncercare este cea mai mica dintre valorile: Fon = Facass - Ka X 8 a sau Sosie = ann + 4 2) unde s este abaterea standard a rezultatelor incercarli sau 2,0 N/mm*, indiferent care valoare este mal mare; ky este specificat in prevederile nationale sau, in absenta unei valori, se considera 1,48. Clasa de rezistent& se obtine din tabelul 4, utlzdnd rezistenta caracteristica in-situ estimata. NOTA 1 - Estimarea rezistenfei caracterstice utilizand cet mai mic rezutat al incercéiri pe carote trebuie s8 Teflecte certitudinea c& cel mai mic rezultat al incercarl pe carole reprezint& cea mai mica rezistenta din structura ‘sau elementul component considerat( 11SR EN 13791:2007 NOTA 2- Atunci cénd distibutia rezistenfei carotel poate proveni de la dou popula, zona de incercare poate fi divizata in doud zone de incercare. 7.3.3. Abordare B Rezistenta caracteristicd in-situ estimata a zonei de incercare este cea mai mic’ dintre valorile: Ferss = Fnimae - @) sau San = Ssoin +4 4) Limita & depinde de numarul n de rezultate ale incercarii, valoarea adecvata find selectaté din tabelul 2, 0 pana la 14 7 pana la 9 3 pana la 6 NOTA — Datoritsincerttudini aseciate unui numar mic de rezultate ale incorcari gi @ necesttti de a furmiza Aacelagi nivel de incredere, aceasta sbordare ofers estima ale rezistenfelor ceractevistce care sunt, in general imei mici decét cele objinute gin mei multe rezultale de incercare. Atuncl cand acoste estimar alo rezistontel Caracteristce in-situ sunt considerate ca find prea farg estimate, se recomanca extragerea mal multorcarote sau folosiroa uno) tohnii combina, a $9 vedoa 8.4 pentru a objne mai multe rezultte de Incercare. Din acest mob, aceastt abordare nu trebue utlizaté in cazurie de contestatie privind catatea betonuiui, bazate pe datele din ‘ncercdrie standardzate, a se vedea articolul 9 pentru detalii unel aborcari adeovate 8 — Evaluarea rezistentei caracteristice la compresiune in-situ prin metode indirecte 8.1 Generalitati 8.1.1 Metode Prezentul articol se aplica altor metode decat acelea ale incercarilor pe carota, care sunt folosite pentru evaluarea in-situ a rezistenlei. Incercarile indirecte furnizeazé alternative la incercarile pe carota pentru evaluarea rezistenfei la compresiune in-situ a betonului dintr-o structuré sau pot suplimenta datele obfinute dint-un numar limitat de carote. Metodele indirecte sunt de natura Redistructiva sau semi-distructiva.. Metodele indirecte pot fi folosite dupa etalonarea cu incercarile pe carot8, in urmatoarele modu = soparat; ~ 0 combinatie de metode indirecte; = o.combinatie de metode indirecte gi metode directe (carote). La incercarea cu o metoda indirect’ se masoara o alta proprietate decat rezistenfa. Prin urmare, este Recesord utizaea une relat tre rezuttole heerrfor indkecte I rexistanfa ln compresiine Sunt prevazute doua metode altemative pentru evaluarea rezistenfei la compresiune in-situ, a se vedea 8.1.2 $18.1.3. Atunci cand 0 tehnicd indirect este combinaté doar cu unul sau dou rezultate ale incercairii pe carota, interpretarea trebuie s8 se bazeze pe prevederile valabile la locul de utilizare, 12 sre seoSR EN 13791:2007 8.1.2 Varianta 1 - Corelatie directa cu carotele Articolul 8.2 descrie procedurile aplicabile, in general, pentru evaluarea rezistentei la compresiune in- situ, atunci cand se stabileste pentru betonul examinat o relatie specificé intre rezistenta la compresiune in-situ si rezultatul incercarii prin metoda indirect’, Varianta 1 necesité cel putin 18 rezultate ale incercarii pe carotd pentru a stabilirelatia intre rezistenta la compresiune in-situ gi rezultatul incercarii prin metoda indirect’ 14.3 Varianta 2 — Etalonare cu carotele pentru un interval limitat al rezistentei, utilizand o relafie stabilita Articolul 8.3 prezint& procedurile de evaluare a rezistentei in-situ in cadrul unui interval limitat de rezistente, pe baza unei relatii stabilite, adic 0 curba de baz, Impreund cu o deplasare a curbel de baz&, stabilte prin intermediul incercatilor pe caroté. Procedurile sunt descrise pentru Meercsirile cu sclerometrul, incercairile privind viteza de propagare a ultrasunetelor si incercaiile de smulgere. NOTA — Rezuitatele Incorcatii evaluate prin metode de Incercare indirecte pot fl infuenfate de dlferii factor, ati ect rezistenfa betonulul, a se vedea anexa B. 8.2 — incerdri indirecte corelate cu rezistenta la compresiune in-situ, (varianta 1) 8.2.1 Aplicare Atticolul 8.2 este aplicabil metodelor indirecte de incercare pentru evaluarea rezistentei la compresiune in-situ, atunci cand pentru betonul in-situ este stabilité o relatie prin intermediul ‘incercarilor pe carota. 8.2.2 Procedura de incercare Aparatura, procedura de incercare gi exprimarea rezultatelor incercarii trebuie s& fie in conformitate cu EN 12504-1 pentru incercarile pe carota si cu EN 12504-2, EN 12504-S si EN 12504-4 atunci cand se m&soara indicele de recul, forta de smulgere si viteza de propagare a undelor ultrasonic. 82.3 Stal a relatiel intre rezultatul incercarit gi rezistenta la compresiune in-situ Pentru a stabili o relafie specifics Tntre rezistenfa la compresiune in-situ gi rezultatul incercsirii prin metoda indirecta trebuie realizat un program complet de incercare. Relalia trebuie s8 se bazeze pe cel putin 18 perechi de rezultate, 18 rezullate de la Incercdrile pe carota gi 18 rezultate de la incercatile indirecte, care acoperdi domeniul de interes. NOTA 1— 0 pereche de rezuitate de incercare este formata dint-un rezultat al Incercatil pe carol gi un rezultat al Inoercaciiindirecte din aceeasi pozitie de incercare, NOTA2—Aceste numere reprezinta un minimum, dar in multe cazuri este avantajos 88 se dispund de un numér cconsiderabil mai mare de examina In setul de date pentru a stabil o retatie, Stabilirea relalie! include urmatoarele etape: = cea mai potrivita tinie sau curba se determina prin analiza de regresie aplicat’ perechilor de date care se obtin in programul de Incercare. Rezultatul incercaiiindirecte este considerat ca o variabila, iar rezistenta la compresiune in-situ estimaté ca 0 functie 2 acelei variabile; NOTA 3 — Datele utiizate pentru objinerea celei mal potrivte curbe sau lini ar trebui repartizate la cistante egale, Inte limitele acoperite de date. = Trebule calculata eroarea standard a evalua si trebule determinate limitele de incredere pentru cea mai potrivta linie sau curba, precum si limitele de toleranta pentru observatile individuale; = Relalia se determina ca fiind cuantila de 10 % din valorile inferioare ale rezistentei. 13,SR EN 13791:2007 NOTA 4 — Relatia care se utlizeaza pentru estimarea rezistentel ofera un nivel de sigurangé tn care 90 % din valorile rezistentei se agteapta 8 fie mai mari decdt veloarea estimat’. 8.2.4 _ Evaluarea rezistenfel la compresiune in-situ Rezultatul incercari rezistentei la compresiune in-situ, fy, Se estimeaza plecand de la relatia stabil specifice Relatia trebuie utilizaté doar pentru estimarea rezistentei in-situ pentru betonul si conditi acoperit de pentru care a fost stabiliti aceasta. Relatia trebuie folosita numai in limitele intervalul rezultatele de incercare. Pentru evaluarea rezistentei caracteristice la compresiune in-situ se aplica urmatoarele condi: = evaluarea pentru fiecare zona de incercare trebuie sé se bazeze pe cel putin 15 pozifii de ‘ncereare; + abaterea standard trebuie sé fie valoarea calculaté plecénd de la rezultatele incercarii sau 3,0 N/mm’, indiferent care din ele are valoarea mai mare. Rezistenfa caracteristicé la compresiune in-situ a zonei de incercare este cea mai micé dintre valorile fax = fayoyin - 1,488 6) sau exis =Sinsin + 4 ©) unde s este abaterea standard a rezultatelor incercarii. 8.3 __Utilizarea unei relafii determinate plecand de la un numér limitat de carote si o curba de baz, (varianta 2) 8.3.1 Goneralitati Incerearile cu sclerometrul, incercarile privind viteza de propagare a undelor ultrasonice si incercarile de smulgere pot fi utlizate pentru evaluarea rezistenfel la compresiune in-situ utlizdnd o curba de aza gi efectudind deplasarea acesteia la un nivel adecvat, determinat prin incercaiile pe carota. Aceasta tehnicd poate fi utiizaté pentru a evalua 0 populatie care cuprinde betoane normale, preparate cu acelasl tip de materiale si de proces de productie. Se selecteazi 0 zona de incercare dint-o astfel de populate si cel putin 9 perechi de rezultate ale ‘ncercarii, (rezultate-de la incercarea pe caroté si rezultate de la incercarea indirecta din. aceeasi pozitie de Incercare), se folosesc pentru a obtine valoarea deplaséiri Af, cu care trebuie deplasata ‘curba de bazéi pentru a stabilirelatia dintre méisuratorile indirecte si rezistenta la compresiune in-situ Pentru evaluarea rezistentei la compresiune in-situ se intreprind apoi incercdri indirecte pe betonul specific si relatia stabil se utlizeaza pentru a estima rezistenta la compresiune in-situ gi se calculeaza rezistenta caracteristica la compresiune in-situ. 83.2 incercare Aparatura, procedura de incercare si exprimarea rezultatelor de incercare trebuie si fie In conformitate cu EN 12504-1, EN 12504-2, EN 12504-3 si 12504-4, dupa caz. 8.3.3 Procedurd de incercare Pentru determinarea relatiei intre metoda indirect® si rezistenta la compresiune in-situ trebuie sa se utiizeze urmatoarea procedura: 14SREN 13791:2007 a) Se selecteaza o zona de incercare care sé contina cel putin 9 poziii de incercare. b) La fiecare pozttie de incercare trebuie 88 fie obtinut un rezultat pentru Incercarea cu sclerometrul {in conformitate cu EN 12504-2, la forta de smulgere in conformitate ou EN 12504-3, sau la viteza de propagare a ultrasunetelor in conformitate cu 12504-4, dupa caz, ©) La fiecare pozitie de incercare, trebule extras& si incercaté 0 carota in conformitate cu EN 12504-1. d) Respectand principiile redate in figura 1, se reprezinta grafic rezistenta carotei in-situ (axa-y) functie de rezultatele de la incercarea indirect, pe copille figurilor 2 pana la 4, dupa caz. e) La fiecare pozitie de incercare se determina diferenta de rezisten{a in-situ intre valoarea masuratai pe carot’ si valoarea indicata de curba de baz’, df= fe fi.vur- f) Se calculeazé media djacy, pentru cele ,,n” rezultate si abaterea standard a egantionului, 8. 9) Se calculeaza valoarea cu care trebuie deplasata curba de baza, Af, din: Af fy - i Xs, unde ky se obfine din tabelul 3. NOTA ~ Curba de baz a fost rata tn mod voluntar nto pozife Joas8, astel inctt deplasarea s@ fle infotdeauna poztva, h)_ Se deplaseaz’ curba de baz cu Af pentru a obfine relatia intre metoda indirecta de incercare $i rezistenta la compresiune in-situ pentru betonul specific investigat. fis RF 1 Curba de bazéi Sh.» _ Diferenta intre rezistenta fiecarei carote gi valoarea rezistentei conform relatiel de baza 2°” Deplasarea A/a curbei de baza 3 _Relatia intre metoda de incercare indirect gi rezistenta la compresiun specific investigat Indicele de recut in conformitate cu EN 12504-2 Forta de smulgere in conformitate cu EN 12504-3 Viteza de propagare a ultrasunetelor in conformitate cu EN 12504-4 itu pentru betonul <17» Figura 1 ~ Principiu pentru obfinorea rolatielintre rezistenta la compresiune in-situ si datele incercaril indirecte 15SR EN 13791:2007 60 50 40 30 20 10 20 3 30 35 40 45 so 35 Legenda R Indicele de recul in conformitate cu EN 12504-2 Figura 2 ~ Curba de baz pentru incerearea cu sclerometrul. eh 4s 40 35. 30 3 20 6 0 s oe 4 ry a er) er rs a ry Legenda v_viteza de propagare a ultrasunetelor in kmis in conformitate cu EN 12504-4 Figura 3 - Curba de baza pentru incercarea privind viteza de propagare a ultrasunetelor 16SR EN 13791:2007 fe ob 70 60 50 40 30 20 10 Legenda F Forfa de smulgere tn N in conformitate cu EN 12504-3, Figura 4 — Curba de baz pentru incercarea la forfa de smulgere Curbele de bazé din figurile 2, 3 gi 4 sau copille lor matite pot fl folosite pentru calcule grafice, fara {ncdlcarea dreptului de autor. Pentru calculele numerice, functile matematice ale curbelor sunt urmatoare Figura 2- Sclerometrul : Sq =125xR-23 2 0,85 (fer +1,48x5) @ si fiz,min 20,85 (fx 4) ® se poate considera c& zona cuprinde beton cu o rezistenté adecvatd, iar betonul din zona este In conformitate cu EN 206-1 NOTA 1 - Neconformitatea unei carote individuale poate indica 0 problema local, mai degrabé decdt una globala. Ca alternativa, prin acordul partilor, acolo unde sunt 15 sau mai multe date de la incercairi indirecte si ‘cel putin doua carote luate din poziti care indica valorile mai mici ale rezistentei, daca fis,min 2 0,85 (fox - 4) @) se poate considera c4 zona contine beton cu rezistenta adecvat. 18 ectoSR EN 13791:2007 ‘ntr-o zona mic ce contine una sau céteva sarje de beton, specialistul isi poate folosi experienta pentru alegerea a doué pozitii pentru luarea carotelor si dacd Fexmin 2 0,85 (fee ~ 4) (10) se poate considera c& zona contin beton cu rezistenta adecvata Daca se considera c& zona de incercare contine beton cu rezistenfé adecvaté, se va considera c& betonul provine dintr-o populatie conforma. NOTA 2 — Atunci cénd rezistenta este mai micé de 0,86(fu ~ 4), ipotezele de calcul nu sunt valabile gi structura ‘rebuie evaluaté in ceea ce priveste conformitatea structurala. O valoare mic’ a rezistentei in-situ poate fi cauzata de un numar de factor, inclusiv neconformitatea betonulul cu specifcatile tehnice, compactare insuficienta sau ‘adaosul necontro‘at de apa pe gantior, Producdtorul si utiizatorul ar putea fl nevoli 8 kientfice care dintre factor este semnificativ, {ns8 acest lucru implica luarea in considerare a porozitatii si armérii betonului din carote, precum si a maturti carotel la momentul Incerc&rll, Prezentul standard nu oferd indrumare in acest sens. 40 — Raport de evaluare Raportul de evaluare trebuie s& cuprinda: a) Scopul evaluarii, b) Identificarea si descrierea structurii sau a elementelor prefabricate din beton. ¢) _Informatii disponibile despre beton (compozitia amestecului, clasa de rezistenta, varsta etc.) d) Metoda folosita pentru evaluare; incercarile pe carota sau metodele indirecte conform variantei 4 sau 2. €) Stabilirea relatiel atunci cand se foloseste varianta 1. 1) Programul de incercare, care cuprinde: metodele de tncercare; carote (dimensiuni, tratament, pastrare etc.); planul de luare a probelor, numarul de incercati: abaterile de ta metoda standardizata (de exemplu, durata de pastrare), dacdi exist’ 9) Datele si rezuitatele incercairi. fh) Caleute. ')_Evaluarea rezisteniei caracteristice la compresiune in-situ si, dac& este necesar, clasa de jena la compresiune echivalenta tn conformitate cu EN 206-1 19SREN 13791:2007 AnexaA (informativa) Factori care influenteazi rezistenta carotei AA Generalitati Factorii care influenteaza rezistenta carotei pot fi impartii in cei la care factorul este legat de o caracteristicd a betonului gi cei la care factorul este o variabila de incercare. Rezistenfa unel carote este influentaté de istoria de conditionare a structuri si de varsta betonulul ta momentul extragerii carotei. © parte dintre factorii de influenta trebuie avuti in vedere atunci cand se evalueaza rezuitatele Incereairi. In timp ce unii dinte factori nu se iau in considerare in mod normal, este necesar ca alti ‘dijva factori s& poata filuati in considerare. A.2 Caracteristicile betonului 2.1 Grad de umiditate Gradul de umiditate al carotei influenteaz rezistenta masurata. Rezistenta unei carote saturate este cu 10 % pana la 15 % mai scdzuta decat aceea a unei carote comparabile uscate in aer, care are in mod normal un grad de umiditate cuprins intre 8 % gi 12 %. A22 Porozitate Porozitatea ridicata diminueaza rezistenta. O porozitate de aproximativ 1% diminueazé rezistenta cu 5% pana la 8%. A.23 Sens de turnare a betonului in cofraj Rezistenta msuraté a unei carote, extras vertical in direcfia tumérli poate fl mai mare decat rezistenta unei carote extrase orizontal din acelasi beton, in functie de consistenta betonului proaspat. Diferenja de valoare poate varia intre 0 % si8 %. A24 Defecte locale in carota pot aparea defecte din diverse cauze. Acestea pot fi absorbiia de apa in particulelor plane ale agregatului sau zona de sub armarea orizontala si golurile datorate segregarli locale. Valabilitatea evaluat rezistentei plecdnd de la asemenea carote si capacitatea lor de a reprezenta rezistenta in- situ generala trebule evaluate separat A.3_ Variabile de incercare 3.1 Diametrul carotei Diametrul carctei influenteazai rezistenta masurata si variabiltatea rezistentei. Rezistenta unei carote forate orizontal cu diametrul de 100 mm gi o inailime (Ud = 1) corespunde rezistenjei epruvetelor cubice cu o lungime a laturii de 150 mm In carotele cu diamette mai mici de 100 mm si ld = 1, variabiitatea rezisten{ei este, Ta general, mai mate, Din acest moti 1 caratele de 50 mm ar pulea fi adecvatd uliizarea unui numa de tei ori mai mare de carote decat atunci cand incercarile se efectueaza pe carote cu diametrul de 100 mm, cu 0 interpolare liniara pentru diametrele cuprinse intre 100 mm gi 50 mm. 20 2m9-© ASRO AP BONAMENTSREN 13791:2007 Variabiltatea rezistentei masurate cregte odata cu descresterea diametrulul pana la raportul maxim al dimensiunii agregatulul Carotele cu un diametru mai mic de 50 mm (micro-carote) necesita proceduri care nu sunt acoperite de prezentul standard. 3.2. Raport lungime/diametru Raportul tungime/diametru influenteaza rezistenta masurata. Rezistenta descreste pentru rapoartele Wd > 1 si creste pentru rapoartele /d < 1. Acest fapt se datoreazé in principal presiunii exercitate de platanele masinii de incercare. A3.3 Planitatea extremitafilor carotel Abaterea de la planeitate diminueaza rezistenta masuraté. Toleranta pentru planeitate trebuie s& fie aceeasi ca pentru epruvetele standard, aga cum este specificata tn EN 12390-1 A34 Pregitirea extremititilor carotei Stratul de rezistenta mick genereaz’ o diminuare a rezistentei. Straturile subtiri din mortar de rezisten{a mare sau din sulf de rezistenta mare nu influenteaza semnificativ rezistenta, Se recomanda rectificarea acestor extremitait. A35 Efect al carotarii Operatile de carotare pot produce deteriorari la betonul tanar sau la betonul calitativ slab gi, in mod normal, nu se pot observa efectele pe suprafata decupata. © caroté poate fi calitativ mai slab& decat un cilindru deoarece suprafata unei carote include fragmente t&iate ale granulelor de agregat, care pot sa fie retinute pe suprafata numai prin aderenta matricei de legéturi. Este foarte probabil ca aceste particule si contribule in mic& masura la rezistenta caro, A3.6 Armatura Carotele folosite la m&surarea rezistentei betonului nu trebuie s& confina bare de armare. Atunci cand acest lucru nu se poate evita, se asteapta s& apard o diminuare a rezistentei masurate la 0 carota care confine ote! (altfel decat de-a lungul axei sale). Orice caroté care confine bare de armare in sau aproape de axa longitudinala nu este potrivité pentru incercarea de rezistenta 2SR EN 13791:2007 Anexa B (informativa) Factori care influenteazé rezultatele obtinute prin metode de incercare indirecte B.1_ incercare cu sclerometrul Relafia dintro rezisten{a gi indicele de recul este influentata atét de caracteristcile betonului, c&t gi de conditile de mncercare. B.2 Masurarea vitezei de propagare a ultrasunetelor Relatia dintre rezistenta si masuratorile privind viteza de propagere a ultrasunetelor este afectat’ atét de caracteristcile betonului, cit si de condifjile de incercare. Acesti factori sunt descrisi in EN 12504-4 si trebuie luaf! in consideratie atunci cénd se evalueaza rezultatele Incercéii. Informatii suplimentare pentru stabilirea unei corelafii intre rezistent& gi viteza de propagare a ultrasunetelor se gsese si in EN 12504-4. B.3__ incercari la forta de smulgere Relatia dintre rezistont& gi forta de smulgere masuraté este afectata de caracteristicile betonului, recum gi de conditile de incercare. Cativa factori posibili sunt: ~ Tipu agregatului, - Compactare; - Pastrare; - Conditile de umiditate la momentul inoercdrii; - Adancimea incastréi; - Defecte de suprafata; - Prezenta armaturi In special prezenta armaturi in imediata apropiere a pozitiei de incercare poate afecta rezultatele. Informatii suplimentare privind stabilirea unel corelati intre rezistenta si forta de smulgere se gésesc in EN 12504-3. 22‘SR EN 13791:2007 Anexa C (informativa) Notiuni referitoare la relatia dintre rezistenta in-situ gi rezistenta epruvetelor de incercare standardizate Rezistenta la compresiune a carotelor si rezistenta in-situ sunt, in general, mai mici decat aceea masuratd la epruvetele de incercare standard luate din aceasi garja de beton. Acest fapt se datoreaz Unei serii de factor, legate de gradul de compactare si de pastrarea in conditile practice de pe gantier si depinde de pozitia din structurd unde se determina rezistenta in-situ. Incercarile pe betonul in-situ indicé urmatoarele: 1. Rezistenta in-situ poate s& varieze intr-un element de structurd atat aleatoriu, cat si, deseor, intr- ‘un mod ordonat. 2. Amptitudinea variatilor rezistentet in-situ In cadrul elementelor de structuré poate varia de la un element structural la attul. 3, Odaté cu inaltimea betonului tumat, rezistenta in-situ desoreste cdtre partea superioaré a unui ‘element tumat, chiar gi pentru placi, si poate fi cu pan fa 25 % mai mica in extremitatea superioara decat in miezul a betonului. Betonul de rezistenta scézuté este adesea concentrat in cei 300 mm sau {in cei 20 % din partea superioara a inaltimil,indiferent care este valoarea mai mic’. Projectarea unel structuri din beton armat si precomprimat se bazeaza pe principiul general acceptat cc betonul poate fi considerat ca un material care variaza aleatoriu, ale cérui rezultate de incercare se dispun intr-o distributie normala. Diferentele Tntre rezistenta in-situ a betonului si aceea a epruvetelor standard sunt inevitabile. In proiectare, aceste diferente, printre alfi factori, sunt luate tn considerare prin introducerea coeficientului partial de siguranté pentru rezistenta betonului, 7. 23SR EN 13791:2007 Anexa D (informativl) Recomandari pentru planificarea, egantionarea si evaluarea rezultatelor de la incercarilor atunci cand se evalueaza rezistenta in-situ D.1_— Planificare Scopul evaluéri rezistentei la compresiune in-situ a betonului dintr-o structuré sau din elemente prefabricate din beton influenteaza planificarea zonelor de incercare. Se identificd una sau mai multe zone de incercare, gi in limitele fiecdrei zone de incercare, se alege un numér de pozitii de Incercare. ‘Alegerea mérimii pozitilor de incercare depinde de metoda de incercare folosité. Numérul rezultatelor de incereare dintr-o zon8 de incercare influenteaza gradul de incredere al evalua Cand urmeaza sé fle evaluata clasa de rezistenta la compresiune Intr-o structurd Intreaga de claire {rebuie s& se evalueze rezistenta in-situ, atunci structura trebuie s& fie Imp&rjité in zone de incercare in care betonul este presupus céi aparfine aceleasi populati, avand 0 distributie de mod unica gl find reprezentaliv pentru calitatea general. Datele referitoare la carota trebule sé fie analizate pentru a verifica daca ipoteza unei singure distributii modale este acceptabils. {In evaluarea rezistentei la compresiune in-situ trebuie Iuat in considerare faptul c& rezistenta betonului este, de obicel, cea mai sc&zuté tn aproplerea suprafele! superioare a elementului structural, rezistenta crescdnd odatd cu cresterea adancimii faté de suprafata superioara. ‘in cazurle in care trebuie evaluat capacitatea portant’ a unet structuri existente, incercarile trebuie ‘SA fie concentrate asupra betonului care este reprezentativ pentru cele mai solicitate parti ale structuri. Cu toate acestea, Iuarea probelor nu trebuie sé afecteze in mod nefavorabil capacitatea portanta, ‘Atunci c&nd trebuie evaluate tipul sau amploarea deteriorarllor, zonele de incercare trebuie s& fie concentrate asupr parlor unde se cunose efectle perculoase, sau unde se poate presupune ¢8 au aparut acestea. In aceste cazuri s-ar putea dovedi util compararea acestor rezultate cu eganticanele prelevate din parte intacte, D2 Esantionare Pozifile incividuale de tncercare din fiecare zon& de tncercare trebuie selectate aleatoriu, dacé obiectivul este acela de a obtine date reprezentative. Numarul de carote prelevate sau de masuréiri indirecte efectuate depinde de metoda folosita pentru evaluarea rezistentel in Th general, uarea probelor trebuie astfel planificaté incat s& se asigure faptul c& epruveta luata aleatriu dintr-un element structural sau din elemente prefabricate de beton este reprezentativa pentru distributia proprietatilor betonului din intreaga populate. D3 Program de incercare Metoda de incercare trebuie specificat Impreund cu zonele de incercare si cu numarul de incercairi ingirecte ce urmeaza sa fie efectuate in fiecare pozitie de Incercare. 24 pe AskeSR EN 13791:2007 D4 Evaluare Evaluarea rezistenfel la compresiune in-situ poate sa includ’ luarea in considerare a varstel la momentul incerc&rii si a conditilor de umiditate din beton. Rezistenta poate fi evaluata la orice varsta, insa varsta trebuie raportata gi luata Tn considerare, daca este necesar, 1h cazul in care capacitatea portant a unei structuri prezinta interes, se urmareste in principal rezistenta la compresiune in momentul incercéii (rezistenta in-situ efectiva), Trebuie luate in considerare conditile de umiditate ale structuri. In cazurile in care o structura din beton sau un element prefabricat este in stare umedd, carotele trebuie incercate in starea saturata; in ‘mod similar, atunci cénd o structura din beton sau un’element prefabricat se gdseste tn stare uscald, carotele trebuie incercate In stare uscatd. Exceptind cazurile cdnd se specifica altfel, carotele trebuie ‘incercate in stare uscaté, a se vedea 7.1. 25 10 ABONAMENTSREN 13791:2007 grafie ‘urocode 2: Design of concrete structures Part~ 1 ~ 1: General rules and a rules for buildings [2] Execution of concrete structures — Part 1: Common rules and rules for buildings [3] Common rules for precast concrete products 26SREN 13791:2007 (Pagina alba) 27Standardul european EN 13791:2007 a fost adoptat ca standard roman de comitetul tehnic CT 321 - Beton si prefabricate de beton Membrii comitetului de fectura (CDL) care au verificat versiunea romana a acestui standard european EN 13791:2007: dl DanPaul = GEORGESCU Progedinte al comitetului tehnic CT 321 - Beton gi prefabricate de beton di Constantin VOINITCHI utes ‘Membru al comitetului tehnic CT 321 - Beton gi prefabricate de beton dna, Ecaterina ARAMA Expert ASRO Versiunea romana a acestui standard a fost elaborata de dna Elena Gilmeanu de la RENAR, membru al comitetului tehnic CT 321 Beton si prefabricate de beton Un standard roman nu confine neaparat tolalitatee prevederilor necesare pentru contractere. Utilizatorii standardului sunt rspunzatori de aplicarea corecté a acestuia. Este important ca utiizatorii standardelor romaine s& se asigure ca sunt in posesia ultimel editi si a tuturor modificior. Informatie referitoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Roméne si in Buletinul Standardizéri.Ios 91.080.40 SR EN 13791/C91 eee STANDARD ROMAN Octombrie 2007 ERATA Evaluarea in-situ a rezistentei la compresie a betonului din structuri din elemente prefabricate Assessment of in-situ compressive strength in structures and precast concrete components Evaluation de la résistance a la compression du béton en : place dans les structures et les éléments préfabriqués ERATA ‘Cuvantul “compresie” din titlul in limba romané se va citi ,compresiune". "ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010382, Bucuresti Director General: Tel: +40 21 316 32 96, Fax: +40 2131608 70 Directia De Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 48 08, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 315 58 70 Directia Publicati - Serv. VanzériAbonamente; Tel. +4021 316 77 25, Fax + 40 21 317 26 14, +40 21 312 94 88 ‘Servciul Redactie - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74, ‘GASRO Roprodoceres sau uilizarea integrate cau porjala a prezentuul standard In orice publoall i pn ovep procedou (alectronie, mecenic, otocopiere, microfimare ete) este inlorzied dacd nu exist aoordul eerie al ASRO ashe Ref.: SR EN 13791:2007/C91:2007 Edita 1ea