-

Pagina

Creditul public

din

I0

nofiuni genralc

imprumutul de stat - formi de manifestare a creditului public

Datoria publici

1.

Creditul public

- nofiuni

generale

Dezechilibrul bugetar este considerat un f'enomen cronic al finantelor contemporane,

fiind cauzat de creqterea accelerat6 a clreltuielilor publice, cle incetinirea ritmului de creqtere a
veniturilor publice sau de fenomene'conjuncturale ce iqi.-transrnit influenfa prin intermediul
cursului de schimb gi al ratei dobdnzju
Finan{area deficitului bugi:tar se poate realiza prin:
- incasarea de venituri de dimensiuni mai mari decdt cele prev[zute de legea bugetard;
- imprumuturi pe termen mediu gi lung, prin emisiune de titluri de credit public;
- imprumuturi externe;
- emisiune monetar6 controlatd de c6tre Banca Centrald.

Din cele prezentate anterior se observ6

ci o modalitatc

de finan{are a deficitului

bugetar o constituie apelul la resursele de imprumut respectiv la creditul public.

Creditul pablic este o formd de credit acordat statului sau oric6rui alt organism
dependent.de acesta, ?n calitate de Cebitori, creditorii put0nd fi persoane fizice sau juridice,
rezidente sau nu, care dispun de mijloace blnegti temporar disponibile gi care acceptd s[ le
dea cu imprumut.

Creditul public. poate fi contractat:

- direct de c6tre staU organisme ale statului;
- indirect, prin intermediul unor institu{ii specializate (bdnci, case de economii societb{i de
asiguriri gi reasigurlri).

in afar[ de autoritdlile publice centrale qi locale, apel la resursele de imprumut mai tac
intreprinderile private publice gi mixte, unele categorii sociale, pentru asigurarea desfl$urdrii
normale a activitiitii lor eoonomice (credite pe termen scurt), efectuarea unor investitii (credite
pe termen mijlociu sau lung) ori satisfacerea unor nevoi (credite de consum).
Cererea de credit este reprezentatE de:

- autoritetile publice;

- agenfii economici;
- populafie.

Oferta de resurse este formatd din:

- capitalurile bineqti temporar disponibile ale agen{ilor economici;

Pagina 2 din 10

- capitalurile qi rezervele libere ale bdncilor qi altor institulii financiare;

- veniturile rentierilor;

- veniturile micilor producdtori de mdrfuri, liber-profesioniqtilor gi ale

sociale.

Creditul public versus creditul privat

Resursele de imprumut fiind aoeleagi, apare o competi{ie intre creditul public ai
creditul privat. Creditul public pi creditul privat prezintd asemdndri dar gi deosebiri;
- creditul public este contractat de citre stat, in timp de creditul privat este contractat de agenfi

economici, populafie;

- creditul public

este utilizat pentru funcfionarea serviciilor publice, finan(area cheltuielilor

militare, menfinerea ordinii publice, rambursarea

la

scaden\6

datoriei publice, plata

dobdnzilor aferente, etc.;

- creditul privat poate fi utilizat atdt in scopuri productive, caz in care contribuie la sporirea
profitului realizat din care se cedeazS bincii o parte sub form[ de dobdndd, cit qi in soopuri
neproductive, c6nd se percepe dobdndS, chiar dacl nu se produce valoare ad[ugat6;

public rambursarea gi plata dobdnzilor gi a comisioanelor aferente

veniturilor bugetare;

?n cazul creditului

realizeazd pe seama

- in cazul creditului privat

rambursarea gi plata dob6nzilor

rcalizeazd pe seama resurselor private;

gi a comisioanelor aferente

se

se

dobdnda pl[titd de stat, la imprumuturile contractate, exprimi rela{ii de redistribuire a

venitului nafional;

dobdnda pldtitd ?n cazul creditului privat exprimI rela{ii de distribuire a valorii adiugate

intre participanfii Ia activitatea economicd prin credit, precum qi a profitului realizat

de

agentul economic, imprumutat gi banca imprumutdtoare.

Din destina{ia diferiti a creditului public gi a celui privat decurge deosebirea dintre
ac{iunile qi obliga{iunile emise de societEfile de capital, pe de o parte, gi obliga{iunile
imprumuturilor de stat, pe de alt6 parte.

Acliunile emise de societdlile de capital sunt inscrisuri care certifici defindtorului lor
calitatea de coproprietar al acesteia qi prezintl urm6toarele caracteristici:
- dau dreptul defindtorului lor la o parte din profitul realizatsub forml de dividend;
- nu au valoare proprie (capital fictiv sau iluzoriu);

- reprezinti o anumit6 valoare, respectiv

capitalul real concretizat

obiecte ale muncii gi fort6 de munc6, procurate cu bani de la actionari;

in mijloace de muncd,

Pagina 3 din 10

- circulS independent de capitalul real, se cumplrl,

se v6nd gi se gajeazd ca gi cum ar avea

valoare proprie.

Obligaliunile emise de societdlile de capital certifici detin6torului lor calitatea de

creditor gi-i dau dreptul sd primeasci o dobdndE la sumele imprumutate, indiferent de
rezultatele obfinute de societatea emitentE.
Acestea prezint[ urmdtoarele caracteristici:
- dau dreptul la un venit

fix;

- nu au valoare proprie (capital fictiv sau iluzoriu);

- reprezintd o anumitE valoare, respectiv capitalul real, concretizat in mijloace de munc6,

obiecte ale muncii $i fo4a d9 munc+ procurate cu bani de la diverse categorii de creditori;

- circuli independent de capitalul real, se cumpdr6,

se v0nd qi se gajeazd ca gi cum ar avea o

valoare proprie.

Obligaliunile tmprumutwilor de stat reprezintd titluri care atest[ detin6torilor lor

calitatea de creditor al statului pi prezintE urmdtoarele caracteristici:
- nu au o valoare proprie;

- circul[ ca gi cum ar avea o valoare proprie;

- pot fi utilizate atdt in scopuri productive, c6t gi pentru consum,

caz

in

care nu genereaz6

valoare addugatd;

- conferi detinEtorului dreptul de a primi o dobdndi din partea statului care

se suportl din

resursele bugetare.

imprumutul de stat - sub raport juridic, imprumutul de stat, reprezintE o in{elegere ce

intervine intre o persoani fizicd sau juridicd, pe de o parte, gi statpe de alta, prin care prima
consimte sE pun6 la dispozi{ia statului o sumi de bani, sub formd de imprumut, pe o perioadd
determinati, iar acesta din urm[ se angajeaz[ s[ o ramburseze la termenul stabilit gi sd achite
dobinda $i alte costuri aferente.

Trdsdturile caracteristice ale tmprumutului de stat:

a) imprumutul de stat prezint[ un caracter contractual Si voluntar;

- imprumutul de stat exprim[ acordul de voin{6 al pirfilor;

persoanele interesate de imprumutul de stat pot sd accepte sau

si

refuze toate

condiliile stabilite de stat, dar nu pot pretinde tratament preferen{ial;

- organele de decizie ale statului, fEr6 consultarea prealabild a celor care vor subsuie
la imprumutul de stat stabilesc: condi{iile de emisiune gi rambursare; forma {i mlrimea
venitului care il asigur6; alte avantaje acordate imprumutltorilor;

Pagina 4 din

I0

imprumuturile de stat nu presupun: negocierea condiliilor de acordare gi de

rambursare a imprumutului; obligafia statului de a prezenta o garantie material6

in favoarea

imprumutitorului;
- imprumutul de stat arc labazd, principiul facultativitdfii, dar, in practica financiard,
au fost inregistrate gi cazuri de imprumuturi forfate.

b) imprumutul de stat are un caracter rambursabil care constl in rambursabilitatea, la

termenul fixat, persoanelor fizice gi juridice care l-au acordat, spre deosebire de impozit care
constituie o prelevare, la dispozilia statului, definitivd gi nerambursabil[.
Fac excepfie imprumuturile perpetue, atunci c6nd angajamentul statului se limiteaz6la
plata unor anumite dob6nzi creditoiilor sdi, pe o perioadd de timp nedeterminatE, ftrd s[ se
stabileascl un termen de restituire p imprumutului propriu-zis.

c) imprumutul de stat prezintd un caracter remunerator acesta fiind purtltor

de

dobdnd6, cdgtiguri gi alte avantaje.

imprumuturile de stat sunt destinate acoperirii golurilor de trezorerie, precum gi a

deficitului bugetar.
2. Tehnica

imprumuturilor de stat

Elementele tehntce care definesc tmprumutul de stat din punct de vedere

juridic

sunt

reprezentatb de:
a. denumirea

imprumutului;

b. valoarea nominal[, valoarea reald, cursul;

c. termenul de rambursare;

d. dobdnda.

a. Denumirea tmprumutului carc poate fi legati de destinafia acestuia sau poate

cuprinde anul contractdrii, nivelul dobdnzii sau forma pe care o imbrac6 imprumutul;

b. Valoarea nominald, valoarea reald, cursul,

Pentru fiecare imprumut contractat pe piafd statul emite ?nscrisuri, denumite: efecte
publice, titluri, hdrtii de valoare, obligatiuni, de o anumitd valoare.

Valoarea nominald este suma inscrisl pe titlul unui imprumut de stat si exprirn6

m[rimea creantei pe care defin[torul acesteia (creditorul)

termenul de rambursare.

in

cazul

in care definitorul

o are de incasat de la stat la

doregte s6-gi recupereze banii plasa{i

inainte de termen, acesta poate sd le vdndi la burs[. Suma cu care se cumplrd (se vinde) un

inscris, denumitd valoare reald, poate s[ fie egal[, mai micd sau mai mare decdt valoarea
nominalE. Mdrimea valorii reale depinde de cursul la care coteazd, inscrisurile respective la

Pagina 5 din

burs6. Cursul exprimd ,,preful" cu care se

cumplri gi se vdnd

100

I0

monetare valoare

nominald.

c. Termemi de rambursare reprezintd un alt element in functie de care imprumuturile

se clasifici in:
- imprumuturi pe termen scurt (contractate pe o perioadd de pdnd la un an inclusiv) ce
pot imbrica forma certificatelor de trezorerie;
- imprumuturi pe termen mediu (1-5 ani inclusiv);
- imprumuturi pe termen lung (pe o perioadl de peste 5 ani).

Pentru contractarea imprumuturilor pe termen mediu qi lung se emit bonuri de tezaur,

obligafiuni de stat, obligafiuni munioipale etc.

d. Dobdndareprezintd,,prful" pe care statul
sumei imprumutate gi imbraci forma:

unui venit

fix

il

pldteqte creditorilor sdi pentru folosirea

de care beneficiazi to{i de{indtorii de inscrisuri, proportional cu

valoarea nominali (dobAnda);

- veniturilor diferenfiate de care beneficiaz6 doar anumiti detinitori ai inscrisurilor

publice (cdqtiguri);

dobAnzii cu cdgtigurilor sau in urma

acord[rii aitor avantaje (prime de rambursare, privilegii fiscale, plata impozitelor, garantii
contra variatiilor monetare).

- n.niturilor ob{inute ca unnare a combindrii

Rata de emisiune a dob0nzii (rata nominalE) se calculeazd la valoarea nominalE a

inscrisurilor emise de stat.
Rata real[ a dobdnzii se refer[ la venitul net ce revine creditorului de pe urma unei
sute de unitdti monetare date cu imprumut pe termen de un an gi se determin6 prin corectarea
dobdnzii nominale cu influenta cregterii (descreqterii) pre{urilor pe piaJ5.
3. Operafiuni determinate de imprumuturile de stat

imprumuturile de stat determin[ o serie de opera{iuni legate de plasarea acestora pe

pia{6, de rambursarea lor gi de eventualele modific[ri cu privire la rata dobdnzii gi a
termenelor de restituire initial stabilite.
a. Plasarea

titlurilor

Modalitetile de plasare

imprumuturilor de stat sunt:

a) prin subscriptie public[;

b) prin intermediul unor consorfii bancare;
c) prin vdnzarca la bursl.

Pagina 6 din

I0

plasarea imprumutului prin subscriplie publicd se rcalizeazd prin intermediul

Ministerului Finanfelor Publice sau a altei institufii specializate, imputernicite de organul de
decizie in acest sens gi se pot int6lni doud situatii:
a) cdnd nu se limiteazd cuantumul imprumutului ce poate

fi contractat;

b) cdnd se limiteazi cuantumul imprumutului.

plasarea imprumutului prin consorlii bancare se rcalizeazd prin intermediul

unui grup de bdnci, care se angajeazd s[ efectueze aceastii operatie la cererea
organelor competente. Consorfiul bancar fie preia in comision obliga{iunile
imprumutului, fie le cumplrl efeitiv. Sub aspect financiar aceasti modalitate de
plasare a imprumutului este mai costisitoare pentru stat decflt cea prin subscrip{ie
publicl, intrucdt antreneazb- cheltuieli importante sub formi de comisioane sau de
diferen{E de curs, in.fiuoatia bIncilor.
Plasarea imprumutului prin vdnzare la bursd se utilizeazd atunci cdnd statul
doregte si treac6 neobservat, ceea ce ii conferd avantajul cd este comod6, discretd 9i
pufin costisitoare. Ydruarca titlurilor emise de stat se face prin intermediul agentilor

de bursi, iar cumpir[torii nu qtiu dac[ inscrisurile care fac obiectul tranzactiilor la
,
bursl sunt ale unui imprumut vechi sau ale unui imprumtyppi,rt /'l*ta
b. Modificarea ratei dobdnzii

Nivelul ratei dobinzii pe piall nu rdmdne vreme indelungatd constant, ci

modificlri in functie de raportul dintre cererea $i oferta de capital de imprumut'

suferd

Astfel, in perioadele in care rata dobdnzii inregistreazl o scldere apreciabili statul

de
caut6 s6 profite de aceasta situafie pentru a-qi ugura efortul financiar determinat
statul
imprumuturile contractate in conditii mai pu{in avantajoase. in asemenea imprejurIri,
procedeaz[ la preschimbarea inscrisurilor unui lmprumut nou emis cu o dobdndd mai redus6,
opera{ie cunoscut5 sub denumirea de conversiune.

Tipuri de conversiune intdlnite in practicd:

eonversiunea forlatd, ctnd statul ofer6 detinEtorilor de inscrisuri o singurd
altemativS,qceea de a prezenta la preschimbare titlurile imprumutului vechi, contra titlurilor
unui nou tmprumut, in decursul unei anumite perioade de timp'

a)

b) conversiunea facultativd, cdnd detinltorii inscrisurilor au de optat pentru una din

urm[toarele solu{ii: de a preschimba inscrisurile imprumutului vechi cu inscrisuri ale unui
imprumut nou sau de a pdstra inscrisurile vechiului imprumut'

canversiune sau rambursare anticipatd, c0nd de{initorii de inscrisuri au

in
urm6toarele altemative: sd accepte preschimbarea inscrisurilor vechiului imprumut
condi{iile stabilite de stat sau sE o refuze gi sd solicite rambursarea anticipat[ a acestuia.

c)

Tipul de conversiune anticipatd este cel mai des utilizat'

Operafiune a de arozare este inversul celei de conversie'

PaginaT din 10
c. Modificarea termenului de rambursare

Modificarea termenului de rambursare are loc atunci cdnd cheltuielile aferente

rambursirii imprumuturilor scadente deplqesc resursele financiare ale statului. in acest caz,
statul va proceda la consolidarea datoriei sale, adicd la preschimbarea inscrisurilor
imprumuturilor exigibile imediat sau pe termen scurt cu titluri ale unor imprumuturi pe
termen mediu qi lung sau f6r6 termen (titluri de rent[ perpetu6).

d. Rambursarea imprumutului de stat

Reprezintd operaJiunea de r6scumpdrarc a titlurilor de la definitorii acestora.

Rambursarea se poate face dfntr-o dat[ la scadenf[ sau pe o perioadd mai lungl de
jr
prin
timp,
egalonare.
Rambursarea imprumuturilor se efectueaz[ pe seama:

- fondului special de amortizare (fond cu afectatie speciall din care se efectueazi

cheltuielile cu plata dobdnzilor gi rambursarea imprumutului);
- resurselor prevdzute in bugetul de stat cu aceastd destina{ie;

- excedentelor bugetare.
4. Datoria

publici - nofiuni generale

Datoria public[ cuprinde totalitatea sumelor imprumutate de cdtre autoritEtile publice

centrale gi locale de la persoanele fizice gi juridice pe pia(a internd gi in striindtate gi rlmase
de rambursat la un moment dat.

De

asemenea, datoria publicd reprezintd totalitatea obliga(iilor

de natura datoriei

publice guvernamentale Ei locale:

- datorie publicd guvemamentald = totalitatea obliga{iilor statului la un moment

dat,

provenind din finan{drile rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de Guvem
prin Ministerul Economiei gi Finan{elor;
- datorie publicd locald - totalitatea obliga{iilor unitdlilor administrativ-teritoriale, la un

moment dat, provenind din finanJdrile rambursabile angajate pe baze conffactuale

sau

garantate de cdtre autorit[tile administrafiei publice locale.

Gradul de tndatorare a t6rii, la un moment dat, se determini prin raportarea soldului

datoriei publice la produsul intern brut. Acest indicator arat[ in ce m[sur[ valoarea ad6ugatl
dintr-un an este grevati de datoria publictr, dar are o valoare teoreticE, intrucdt nici o {ari nu ar
putea aloca intregul produs intern brut amortizlrii datoriei publice, ci numai partea din acesta

rlmas[ dupd efectuarea prelevlrilor la fondul de consum gi formarea brutd de capital.

Pagina 8 din

I0

in scopul realizdriiunor comparatii internationale, in afar6 de gradul de indatorare se

mai poate utiliza gi exprimarea tuturor obligafiilor asumate de stat prin contractarea de
imprumuturi lnsd lntr-o monedl cu o largl circulafie pe plan international.
Structura datorie i publice :
a) in func(ie de termenul pe care aceasta se contracteazi distingem:

- datoria publicd pe termen scurt care formeazd datoria flotant[;

- datoria publicd pe termen mediu gi lung care formeazd datoria consolidatE;
b) in funcfie de calitatea ueditorilor, datoria publicd poate

fi exprimat6 in:

- valoare bruti atunci cdnd inplude valoarea total[ a tmprumuturilor, indiferent unde
sunt plasate acestea;
- valoare

Cadrul

neti cdnd nu cuprinde valoarea imprumuturilor plasate la institutiile statului.

juridic al datoriei publice

- in Rominia,

contractarea qi garantarea imprumuturilor inteme gi externe

rambursabile pe termen mediu gi lung precum qi gestionarea datoriei publice se exercitd de
citre Guvern prin Ministerul Finantelor Publice;

- imprumuturile de stat interne qi externe pot fi contractate in urmitoarele

scopuri:

finanfarea deficitului bugetului de stat; refinanfarea datoriei publice; finanfarea unor obiective
de investiJii de interes national; finan{area gi dezvoltarea IMM-urilor; alte necesitdli aprobate

prin legi speciale.

rambursarea imprumuturilor se efectuea zd din: excedentele bugetului de stat;

imprumuturile de stat pentru refinantarea datoriei publice; alte surse prevdzute de lege.

Ministerul Finan[elor Publice este autorizat sd administreze datoria publicl gi

garantiile de stat pentru lmprumuturi ale Rom6niei, iar in acest scop trebuie sd: sd evalueze
mdrimea imprumutului astfel inc6t nivelul de indatorare si corespundE necesitdlilor Romdniei
gi capacitIlii statului de a gestiona datoria; sI tini evidenta contabil[ a datoriei publice
contractate gi eviden{a statistici a garantiilor de stat emise; urmireasc[ derularea
imprumuturilor garantate de stat; supravegheze lichiditdfile din Contul General al Trezoreriei
pentru a ava o balanf6 a disponibilit{ilor; elaboreze anual contul general al datoriei publice.

Indicatori de apreciere a datoriei publice:

- serviciul datoriei publice (SDP),

care cuprinde cheltuielile cu rambursarea datoriei

propriu-zise (R) gi cele legate de plata dob0nzilor gi a celorlalte cheltuieli aferente (Dob ):

SDP=R+Dob;

Pagina 9 din

l0

- ponderea serviciului datoriei publice (SDP) in totalul cheltuielilor bugetului de stat

(CFIBS): SDP /CHBS

100

- ponderea serviciului datoriei publice in PIB: SDP / PIB

- ponderea datoriei publice (DP) tn PIB: DP/PIB

100

100

- ponderea dobdnzilor aferente datoriei publice in PIB: Dob / PIB

100

- datoria publici la nivelul anului (DP):

DP = dDP + gDP, unde:
dDP = datoria publicd direct6 a statului;
gDP

datoria

iubliSf garantati

de stat.

Datoria public6 se gestioneazi distinct pe cele dou[ forme ale ei:

- datoria public[ intern6;

- datoria publicd externd.

Datoria publicd internd este generat[ de:

?mprumuturi pe termen scurt primite de la Banca Nafional6 pentru

echilibrarea in execu{ie a bugetului de stat; dacd nu se ramburseazd se consolideazi gi
rdmdn in datoria public[ de la sftrgitul anului;
- emisiunea de bonuri de tezaur pi plasarea lor pe pia{a intem6;
plasarea pe pia{a intern6 de inscrisuri pe termen mediu gi lung prin subscriptie

publicd pentru atragerea de resurse necesare acoperirii deficitului bugetar anual;

garan{ii acordate de stat

la

creditele bancare interne ale agenlilor

de

importan{d na{ional6;

- atragerea pe termen scurt a disponibiliEtilor din contul trezoreriei.

Datoria publicd externd este generatd de totalitatea obligafiilor asumate direct

sau indirect de stat fa{6 de guverne striine, institufii financiare internafionale, persoane
fizice gi juridice nerezidente.

Bibliografie selectivi
Anghelache G., Beclean P., Finafele publice ale Romdniei, Editura Economic[, Editia
a

II-a, Bucuregti, 2005.

Bistriceanu Gh., Adochitei M., Negrea 8., Finan{ele agenfilor economici, Editura

Economicd, Bucuregti, 2002.

Moisicd Preda L. E., Finanfe publice, Editura Bibliotheca, Tdrgovigte,2009.

lNr-

Pagina 10 din

Moraru D., (coord.), Finanfe publice 9i evaziune fiscali, Ed. Economicd"

I0

Bucure$i,

2008.

Mogteanu T. gi colectiv, Finanfe Publice, Sinteze qi aplicafii practice teoretice, Editura

Universitar6, Bucure gti, 2005.
Mogteanu N. R., Finante publice, Editura Universitard, Bucureqti, 2011
Stdnescu C., Nedelescu M., Finanfe generale, Editura Universitard, Bucure$ti, 2012

Roman D. L., Finante aplicate, vol. 1, Editura Economicd" Bucureqti,200l

V6cdrel

I. gi colectiv,'Finanfe

publice,'Editura Didactici gi Pedagogici, Bucuregti,

2001

V6c[rel I. gi colectiv,"F.inanle.publice, Editia a VI-a, Editura Didactic6 gi Pedagogicd,

Bucuregti, 2007, pag. 60-72.

Legeanr. 500 din 11 iulie 2002 privind finan{ele publice, publicati in Monitorul
Oficial al RomAniei, Partea I, w. 597 din 13 august 2002, cu modificdrile qi complet6rile
ulterioare.
Surse internet
www.bnro.ro
www.insse.ro
www.mfinante.ro