Pagina

din 6

SISTEMUL BUGETAR, PRINCIPII BUGETARE,

PROCESUL BUGETAR. DEFICITUL BUGETAR $I
FINAI\TAREA ACESTUIA
1.

Confinutul qi caracteristicile sistemului bugetar

Bugetul de stat este o categorie fundamentall a gtiin{ei finan{elor, la definirea cireia

concurd o abordare juridicd gi alta ecdnomicd.

Sub aspect juridic, bugetulrreprezinti un act prin care sunt prevdzute qi autorizate

veniturile gi cheltuielile anuale ale statului. Legea bugetard anuald prevede gi autorizeazd,
pentru anul bugetar, veniturile gi cheltuielile bugetare, precum gi reglementlri specifice
exercitiului bugetar. Fiind un document ce necesitE autorizarea prealabild a puterii legislative,
bugetul de stat are caracter obligatoriu

Legea bugetului de stat este influenfati de conceptiile politice, economice qi sociale

specifice fiecirei perioade, precum gi de interesele grupurilor care exercit[ puterea

politicl.

Ca document oficial, bugetul de stat evidentiaz6 nivelul aprobat al cheltuielilor ce se

vor efectua in viitor gi m[rimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispozilia statului, precum qi
durata de timp pentru care se elaborcazil bugetul.

Abordarea economicd a conceptului de buget subliniazi corela{iile macroeconomice

gi,

in special, legltura cu nivelul qi evolutia produsului intem brut.

in formd blneascl ce iau nagtere in

repartifiei produsului intem brut, in conformitate cu obiectivele de politicd

Bugetul de stat exprimd relafiile economice

procesul

economicl, sociald gi de altd naturd ale fiec[rei perioade. Aceste rela{ii se manifesti in dublu
sens:

ca relafii prin intermediul cdrora se mobilizeazd resursele b[negti la dispozi{ia

statului;

ca relatii prin care se repartizeazd resursele.

in economia modem6, bugeful nu mai constituie un simplu document in care

se

inscriu

veniturile gi cheltuielile probabile ale statului pe o perioadd de 12 luni, ci este un plan

finunciar la nivel macroeconomic.
in Romdnia, nevoile de resurse la nivelul societifii gi posibilitftile de acoperire
acestora sunt reflectate in bugetul general consolidat.

Pagina 2 din 6

Bugetul general consolidat reflectE fluxurile financiare publice de formare a

veniturilor fiscale qi nefiscale gi de repartizare a acestora pe destinafii'in conformitate cu
nevoia social6 gi cu obiectivele de politicd financiarb specifice anului la care se referl.

Legea privind finanfele publice precizeazd

cI

sistemul bugetar reprezintd un sistem

unitar de bugete care cuPrinde:

- bugetul de stat;
- bugetul asigurdrilor sociale de stat;
- bugetele fondurilor sPeciale; "

- bugetul trezoreriei statului;

'

- bugetele institugiilor publice autonome;

- bugetele instituliilor publice finanJate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul
asiguririlor sociale de stat qi bugetele fondurilor speciale, dupd caz;
- bugetele instituliilor publice finan{ate integral din venituri proprii;

- bugetul fondurilor provenite din credite exteme contractate sau garantate de stat gi
ale cdror rambursare, dobdnzi qi alte costuri se asigurl din fonduri publice;

- bugetul fondurilor externe nerambursabile;

- bugetele locale.

Bugetul general consolidat este format din ansamblul bugetelor, componente ale
sistemului bugetar, agregate gi consolidate pentru a forma un intreg. Consolidarea este
operafiuhea de eliminare

transferurilor de sume dintre doud bugete componente ale

bugetului general consolidat, in vederea evitirii dublei eviden{ieri a acestora.

Bugetul general consolidat refleoti toate veniturile gi cheltuielile sistemului bugetar,

cumulate la nivel nafional qi evidentiazi dimensiunile efortului financiar public din anul
respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dup6 caz.

2.

Principii bugetare

principiile bugeture enunfate ?n Legea finanlelor publice, pe huza cdrora se

elahoreazri, aprobd, executti gi ruporteazfi hugetele care J'ormeazd sistemul hugetat ul
Romfrniei, cu excep{ia bugetelor locale, sunt:

- principiul universalitdlii, potrivit cIruia veniturile gi cheltuielile se includ in buget in

totalitate, in sume brute, iar veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli
distincte;
bugetare anume, cu excep{ia donafiilor gi sponsorizdrilor, care au stabilite destinafii

- principiul pubticitdlii, conform caruia sistemul'bugetar

ac'estea real izdndu-se Prin

este deschis 9i transparent,

Pagina 3 din 6

cu prilejul aprobarii acestora;

a) dezbaterea public6 a proiectelor de buget,
de execu{ie a bugetelor, cu prilejul
b) dezbaterea publica a conturilor generale anuale

aprobirii acestora;
actelor normative
c) publicarea in Monitorul oficial al Romaniei, Partea I, a

de

a acestora;
aprobare a bugetelor qi conturilor anuale de execu{ie

informatiilor asupra conlinutului

d) mijloacele de informare in mas6, pentru difuzarea
nepublicabile, previzute de lege'
bugetului, exceptind informa{iile qi documentele

-principiulunitd|ii,potrivitcdruiaveniturileqicheltuielilebugetareseinscriuintr.un
qi monitorizarea
cu unele excepfii,qgntru a se asigura utilizarea eficient[

singur document,

fondurilor publice;
aprobate prin lege pe o
- principiul anualitdlii:veniturile qi cheltuielile bugetare sunt
qi pllli
exerci{iului bugetar' Toate operatiunile de incasiri

perioadi de un an, care corespunde

efectuate

corespunzltor
in cursul unui an bugetar in contul unui buget aparfin exerci$ului

de

executie a bugetului resPectiv.

. principiul specializdrii bugetare,potrivit

cdruia veniturile 9i cheltuielile bugetare

se

respectiv' pe categorii de cheltuieli'

inscriu gi se aprobl in buget pe surse de provenienla 9i,
bugetarc'
lor economicd qi destinatia acestora, potrivit clasificaliei
grupate dupd natura

Clasificatiabugetardreprezint6grupareaveniturilorqicheltuielilorbugetareintr.o
economica constd in gruparea
ordine obligatorie gi dup6 criterii unitare. clasifica{ia
clasifica$a functionala reprezintil gruparea
cheltuielilor dup6 natura qi efectul lor eoonomic.
fondurilor publice unor activffii sau
cheltuielilor dup6 destina{ia lor pentru a evalua alocarea
obiective care definesc necesitdlile publice'

- principiu I unitilii

monetare: toate operatiunile bugetare se exprim[

in moneda

national6.

PotrivitLegiiprivindfinan{elepublicelocale'elaborarea'

aprtbarea, executurea Si

rtportureabugetelorlocalesebazeazlpeurm6toare|eprincipii:
qi cheltuielile se includ in buget in
- principiul universalitdlii, potrivit clruia veniturile
nu pot fi afectate direct unei cheltuieli
totalitate, in sume brute, iar veniturile bugetare
care au stabilite destinatii distincte;
bugetare anume, cu exceplia donatiilor 9i sponsorizarilor,
este deschis
qi publicitdlii, conform caruia procesul bugetar

- principiul transparenlei

qi transparent, acesta realizindu-se prin:

autoritetii administraliei publice

a) publicarea in presa local6 sau afiqarea la sediul
a contului anual de execu{ie a acestuia;
locale respective a proiectului de buget local 9i
local, cu prilejul aprobarii acestuia;
b) dezbaterea publica a proiectului de buget

c) prezentarcacontului

qedinti public6'
anual de exeou{ie a bugetului local in

principiul unitdlii: veniturile gi cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur

publice locale gi
document, pentru a se asigura utilizarea eficient6 gi monitorizarea fondurilor
se interzic re{inerea gi utilizarea de venituri

in regim extrabugetar gi constituirea de fonduri

publice locale in afara bugetelor locale, dacd legea nu prevede altfel;

principiul unitdtii monetarei toate operafiunile bugetare se exprirn6 in

moneda

nafional6;
- principiul anualitdlii,conform c[ruia veniturile gi cheltuietile bugetare sunt aprobate,

in condi{iile legii, pe o perioadI de un an, care corespunde exercitiului bugetar.

Toate

unui buget aparfin

operatiunile de incas6ri gi pl6ii efectpatein cursul unui an bugetar in contul

exercitiului corespunzator dd execulie a.bugetului respectiv ;

- principiul specializdrii bugetare: veniturile qi cheltuielile bugetare se inscriu qi se
aprob6

in buget pe surse de provenien{E gi, respectiv, pe categorii de cheltuieli grupate

dupd

natura economicl gi destinaJia acestora;

principiul echilibrulari: cheltuielile unui buget

se

acoperI integral din veniturile

bugetului respectiv.

3. Procesul bugetar

procesul bugetar, sub aspectul confinutului, reprezintd ansamblul ac{iunilor 9i

politicii
mdsurilor intreprinse de unitdlile competente ale statului in scopul concretizarii
fi nanciare aplicate de autoritatea

guvemamental['

procesul bugetar cuprinde etapele consecutive de elaborare, aprobare, executare,

general de execu{ie a
conffol gi raportare ale bugetului, care se incheie cu aprobarea contului
acestuia.

Etapele procesului bugetar sunt:

a) elaborarea proiectului de buget;

b) aprobarea bugetului;

c) executarea bugetului;
d) controlul executiei bugetului;
e) raportarea execufiei bugetului;

f)

aprobarea contului general de execu{ie a bugetului'

4. Deficitul bugetar 9i finanfarea acestuia

contribu{ii,
economia de pia{d, veniturile procurate de stat din impozite, tare 9i
in capitolele IV
precum gi veniturile nefiscale adesea nu acoper6 integral cheltuielile bugetare.
financiare
gi V au fost abordate probleme legate de mecanismul privind constituirea resurselor

in

Pagina 5 din 6

publice ordinare.

in

financiare
modul de constituire a resurselor
acest paragraf se va analiza

finan[lrii defi citului bugetar'

publice complementare' necesare
care trebuie
resurse financiare imprumutate'
reprezint[
complementare
resurse
Aceste
vedere un deficit (prin
planificare bugetar[ care are in
o
cauzatdde
fiind
lor
restituite, aparilia
prognozareaunorcheltuielimaimaridec6tresurselecurente)sau,inunelesitualiideaparilia
a intrarilor de
planificare eronat6' fie de o necorelare
o
de
fie
(determinate
cas6
golurilor de
resurse cu ieqirile).

Deoarece,incazulconstructiilorbugetarecareauinvederedeficite,legilebugetarenu
stabilescexplicitcaresuntresurselefi3lnciareprinoaresevoracoperiacestea'sarcinaaoestor
dezechilibrului dintre
Trezoreriei Publice; in momentul
revine
qi
refinanfari
finanlari
de stat'
aceasta apeleazlla imprumuttui
constituite,
qi
resursele
plalilor
necesarul

Nevoiaderesursepublicesuplimentare,inafaraoelorcurente(ordinare),este
determinatE de urmltoarele cauze:

cu deficite;
intocmirea bugetelor nafionale

Spreexemplu,prinLegeabugetuluidestatpeanul2}}g,bugetuldestatalRomaniei67
la cheltuieli' in sum[ de 94 '7 '5
de 7 5 '689,7 milioane lei' iar
sum6
in
venituri
la
se stabileqte
previzionat reprezinti 20,1o/o din
1g.077,g milioane lei. Deficitul
de
deficit
un
cu
rei,
mirioane
de stat'
totalul cheltuielilor bugetului
in anumite perioade de
degi sunt un ,,rlu necesar"
bugetelor,
construc{ia
in
Deficitele
o necesitate
ele' mai ales c6nd ele nu reprezinti
abuzatde
trebuie
nu
cfizil aeconomiei,

absolutb.Dac6pefondulacestordeficitenuarelocorelansareeconorniclcares[
compenseze'm[carinparte,prinsursepublicesuplimentareulterioare,consegintele
publice ale [6rii gi
finan{elor
se rlsfrang pagubitor asupra
nefavorabile ale deficitelor, acestea
viitoare'l
economiei in general' pe perioadele
ale

oneconcordan{aintretermeneledeincasarearesurselorcurente(ordinare),indeosebi
cu prevederile
de a efectua plati in conformitate
qi
necesitatea
qi
taxe,
a celor din impozite
bugetului aProbat;

publici trebuie s[ le procure in

.
potrivit
de nevoia de a efectua pl[1i
determinatl
este
exercitiului
anumite perioade ale
in acea
de resurse din veniturile curente
fluxului
insuficien{a
qi
de
programului bugetar
pe care trezoreria
Necesitatea de resurse suplimentare

de stat, bugetului
bugetare (cheltuielilor bugetului
perioad', datorit': fluctuatiei cheltuielilor
in cursul anului, faF de nivelul
bugetelor locare) pe trimestre,
stato
de
sociale
asigur'rilor

bgelean p., Anghelach

"a.-

rinongrle

publice

Bucuregti' 2OQ5'pag'297'
ale Rom'niei'Editura Economic''

Pegina 6 din 6

stabilit initial;

de
incasirilor bugetare, determinat
ritmului necorespunzdtor al

o serie

de

(recesiune etc')'
canze,mai ales economice

concrete ale
care nu sunt axate pe realitdlile
nerealiste'
bugete
unor
e constituirea

rr"""Ttjrechilibrul

publice mai mari dec't veniturile

bugetar, caructerizatprin cheltuieli

publicepoateficorectatapelindu.selaresursedeimprumut.Astfel,pecaleacreditului
direct
statului, se contracteaza imprumuturi,
solvabilitatea
in
peincrederea
public, bazat

de

citrestat,delapersoaneftzicesaujuri$icecaredetinmijloaceblneqtidisponibile.
art

"
Bibliografie selectiv'[-

AnghelacheG.,BecleanP.,FinaplepublicealeRomdniei,EdituraEoonomiod,Edilia
a

II-a, Bucureqti, 2005'

economici' Editura
Negrea E', Finanlele agen{ilor
M.,
Adochilei
Gh',
Bistriceanu

Economic6, Bucuregti, 2002'

MoisicaPredaL.E.,Finanlepublice,EdituraBibliotheca,Tdrgoviqte,2009.

MoraruD.,(coord.),Finaniepublicegievaziunefiscal6,Ed.Economic[,Bucure$ti,
2008.

MogteanuT.gicolectiv,FinanlePublice,sintezeqiaplicaliipracticeteoretice,Editura
Universitari, Bucureqtin 2005'

MoqteanuN'R',Finanlepublice'EdituraUniversitari'Bucure$i'2011
StinescuC.,NedelescuM.oFinan|egenerale,EdituraUniversitarl,Bucuregti,2012

RomanD'L',Finanleaplicate'vol'1'EdituraEconomic['Bucureqti'2001

V6c[rell.gicolectiv,Finanlepublice,EdituraDidactic[qiPedagogica;Bucureqti,

2001
v[c6rel I.

qi pedagogic',
Edilia a vl-a, Editura Didactic'
gi colectiv, Finanfe publice,

2'
Bucuregti, 2007, Pag' 60-7

in Monitorul
privind finanlele publice' publicatd
2002
iulie
Legea nr'
cu modificlrile qi completSrile
597 din 13 august 2002'
nr.
I'
Partea
Oficial al Romdniei,
500 din

ulterioare.
Surse internet

www.bnro'ro
www.insse'ro
www.mfinante'ro

11