Ioan Slavici (1848-1925), prozator ardelean, unul dintre marii clasici ai literaturii romne si

precursor al lui Liviu Rebreanu prin viziunea realista asupra lumii si vietii ilustrata n opera
sa, este, totodata, si un autor moralist, un fin psiholog si un creator de tipologii. Dupa cum el
nsusi marturiseste, ca adept nflacarat al filosofului chinez Confucius, aplica n creatiile sale
virtutile morale exprimate de acesta, ntreaga sa opera fiind astfel o pledoarie pentru
echilibru moral, pentru 11111y249l chibzuinta si ntelepciune, pentru fericirea prin iubirea de
oameni si, mai ales, pentru pastrarea masurii n toate, orice abatere de la aceste principii
fiind grav sanctionata de autor.
Temele cele mai importante ntlnite n proza realista sunt familia si averea, teme pe
care le regasim n multe dintre operele lui Ioan Slavici, prin urmare si n nuvela "Moara
cu noroc", aparuta n anul 1881 n volumul "Novele din popor".
Creatia literara "Moara cu noroc" este o nuvela realista, de factura clasica, cu un
singur fir narativ, urmarind un conflict interior (psihologic) si unul exterior (social), cu o intriga
riguros construita, cu fapte verosimile si putine personaje, acentul fiind pus mai mult
pe definirea personajului dect pe actiune, avnd o evidenta tendinta spre obiectivizarea
perspectivei narative si detasarea naratorului fata de actiune, prin naratiunea la persoana a
III-a.
Perspectiva narativa evidentiaza naratorul omniscient (heterodiegetic) si obiectiv,
care, prin naratiunea la persoana a III-a, apeleaza la cele mai variate mijloace de analiza
psihologica:dialogul, introspectia si auto introspectia si monologul interior.Din punct de
vedere structural, nuvela are saptesprezece capitole, nlantuite n ordineacronologica a
desfasurarii actiunii, integrate fiind de incipitul si finalul nuvelei ce ilustreaza spusele batrnei
soacre a personajului principal si da nuvelei circularitate si simetrie.Perspectiva temporala se
defineste printr-un timp real, actiunea ncepnd n preajma zilei de Sf. Gheorghe
si terminandu-se de Paste, ntr-un an de la sfrsitul secolului
al XIX-lea,
iar perspectiva spatiala este reprezentata de un spatiu exterior, real, hanul Moara cu noroc si
de unspatiu interior, psihologic, care reflecta conflictul interior al protagonistului.
Tema si ideea nuvelei argumenteaza structura realista si psihologica a acesteia,
subliniind consecintele nefaste ale patimei pentru bani, atunci cnd aceasta pune stapnite
pe om, controlndu-i comportamentul si hotarndu-i soarta.
Conflictul interior este de natura etica si determina soarta personajelor n functie de abaterile
de la normele morale, iar cel social, exterior, ilustreaza realitatile comunitatii ardelenesti de la
sfrsitul secolului al XIX-lea, societate dominata de afaceri ilicite, n care influenta decisiva o
are puterea banului.
nca din incipit, prin cuvintele batrnei, soacrei lui Ghita, se obseva ca cele doua
idealuri, linistea familiei si bogatia sunt puse n opozitie: "Omul sa fie multumit cu saracia
sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit ".
Personajul principal, Ghita, ilustreaza tipul specific realist al arivistului, care se abate
de la codul etic enuntat de batrna si care, pentru a-si satisface patima pentru bani, accepta
treptat folosirea oricaror mijloace pentru atingerea scopului, sacrificndu-si "linistea
colibei" sale.
Ghita apare n expozitiunea nuvelei ca un om nemultumit de conditia sa modesta de
cizmar, om blnd, harnic si cinstit, care ia n arenda crciuma de la Moara cu noroc, vaznd
n aceasta oportunitate o afacere profitabila pentru familia sa, formata din sotia Ana, doi copii
si soacra lui. Lucrurile merg ntr-adevar bine, iar viata lor e linistita si lipsita de grija banilor,

pna n momentul n care la han si face aparitia Lica Samadaul, stapnul porcarilor si al
locurilor, personaj sub influenta caruia Ghita va suferi transformari dramatice. Acest moment
constituie intriga actiunii.
ntreaga desfasurare a actiunii conduce spre sfrsitul tragic al personajelor. Desi
initial se mpotrivette autoritatii lui Lica, Ghita, robit de dorinta de a avea bani, ncepe sa
accepte compromisuri, se ndeparteaza de familie, devine complice la crima prin marturia
falsa de la proces. Punctul culminant al degradarii sale este momentul n care si foloseste
sotia drept momeala pentru a-l putea da pe Lica lui Pintea, episod urmat de
un deznodamnt tragic: Ana moare omorta de Ghita, acesta este ucis de unul dintre
oamenii lui Lica, Raut, Lica da foc hanului si se sinucide pentru a nu fi prins de Pintea.
Realismul este un curent literar care plaseaza personajul n mijlocul mediului sau,
ntr-un spatiu n care se regaseste specificul epocii si al locului. Astfel, descrierea turmelor de
porci si a porcarilor, plasarea minutioasa a personajelor n multime, la judecatorie, creaza
impresia de viata autentica.
Stilul narativ al nuvelistului corespunde si el, n mare parte, specificului realist, care
cauta obiectivitatea si o exprimare ct mai exacta si mai clara. Chiar daca Slavici nu poate fi
considerat un prozator ntru totul obiectiv, stilul sau tinde spre obiectivizare, autorul utiliznd
att stilui direct ct si pe cel indirect, neavnd o preocupare deosebita pentru frumusetea
limbajului.
Slavici prezinta n aceasta nuvela viziunea unui spirit moralist, care pune deasupra
tuturor valorilor false si trecatoare pe cele stabile: cinstea, dragostea pentru familie si
echilibrul. Aceasta viziune reiese att din nararea propriu-zisa a faptelor, ct si din
constructia personajului principal, ale carui trasaturi sunt relevate, n special, prin
prezentarea conflictul interior, psihologic al protagonistului. Aceasta viziune este accentuata
si de un alt personaj al nuvelei, care nu are niciun rol n actiunea propriu-zisa, ndeplinind
functia de "purtator de cuvnt" al autorului - soacra lui Ghita. Ea este cea care induce, de la
nceput, teama ca banul va distruge echilibrul familiei. Tot ea este cea care, pastrndu-si
aceeasi rigoare morala, transmite n final mesajul optimist al scriitorului, acela ca, n ciuda
celor ntmplate, viata trebuie sa si urmeze cursul firesc, sa mearga "mai departe", iar cei
ramasi nu vor mai trebui sa se lase dusi asa usor de ispita banului: "Apoi ea lua copiii si
pleca mai departe".