Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In acest sens, trebuie mentionate conventiile O.I.M. nr.115 din 1960 privind
protectia contra radiatiilor, nr.135 din 1971 privind reprezentantii lucratorilor,
nr.136 din 1971 privind benzenul, nr.139 din 1974 privind cancerul profesional,
nr.148 din 1977 privind mediul de munca (poluarea aerului, zgomot si vibratii),
nr.155 din 1981 privind securitatea si sanatatea lucratorilor, nr.161 din 1985
privind serviciile de sanatate n munca, nr.162 din 1986 privind azbestul, nr.167
din 1988 privind securitatea si sanatatea n munca n constructii, nr.170 din 1990
privind produsele chimice, nr.174 din 1993 privind accidentele industriale majore,
nr.176 din 1995 privind securitatea si sanatatea n mine.
Directiile de elaborare si implementare de reglementari au continuat n zona
altor activitati cu rate mari de accidente de munca si mbolnaviri profesionale
precum constructiile si activitatile portuare.
Pas cu pas, concentrarea eforturilor pentru prevenirea abuzurilor flagrante si
pentru normalizarea conditiilor de munca cu predilectie n ramurile economice cu
rate importante privind accidentele de munca si mbolnavirile profesionale, s-au
coagulat ntr-o actiune atotcuprinzatoare avnd ca scop introducerea de norme de
sanatatii n munca.
6. Conducerea proiectelor de mbunatatire a securitatii si sanatatii n munca
(responsabil de proiect si grup de lucru).
7. Cuantificarea obiectivelor strategiei securitatii.
8. Atitudinea managerului.
9. Metodele si mijloacele MSM.
Indiferent de atributul pe care specialistii l atribuie securitatii - integrata,
integrala, maxima -, securitatea n munca n Uniunea Europeana trebuie asigurata
pentru milioane de lucratori si, din aceasta perspectiva, este necesar un
management eficient al securitatii si sanatatii n munca care sa promoveze
mbunatatirea conditiilor de munca si a calitatii vietii lucratorilor.
Obiectivul general al securitatii si sanatatii n munca
Eliminarea tuturor accidentelor si mbolnavirilor profesionale cu ajutorul
prevenirii reprezinta obiectivul general al securitatii si sanatatii n munca. Acest
obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consecintelor n cazul producerii
accidentelor si/sau mbolnavirilor profesionale. Prevenirea trebuie sa cuprinda
toate situatiile care afecteaza sau pot afecta integritatea sistemului de munca si
continuitatea proceselor de munca.
Actiunea preventiva cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice,
economice si organizatorice cu efect pozitiv n rezultatul urmatoarei ecuatii:
Pericol/Risc + Imprejurari favorizante = Accident/Incident [46]
Aplicnd acestei ecuatii principiile generale de prevenire ale Directivei
Cadru, se pot determina urmatoarele obiective de urmarit:
sanatatea n munca.
Astfel, nca din anul 1990 s-au ntreprins masuri pentru revizuirea
reglementarilor din domeniul protectiei muncii pentru a crea un nou sistem
legislativ al carui principiu fundamental sa fie armonizarea cu prevederile
directivelor Uniunii Europene, cu cele ale conventiilor si recomandarilor
Organizatiei Internationale a Muncii. Tot n anul 1990 a fost reproiectata structura
organizatorica si functionala a institutiei protectiei muncii, aceasta fiind integrata
n cadrul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
Ca urmare a ratificarii, la 5.04.1993, a Acordului European, care instituia o
asociere ntre Romnia si Uniunea Europeana n vederea acceptarii ulterioare a
tarii noastre ca membru cu drepturi depline al U.E. s-a nceput un proces lung de
armonizare a legislatiei nationale cu cea comunitara.
Reglementari legale
La nivel european, preocuparile privind asigurarea unui mediu de munca
sigur si sanatos s-au concretizat n cuprinderea n acquis-ul comunitar a unui mare
numar de directive europene n domeniul securitatii si sanatatii n munca. O mare
parte dintre acestea au fost transpuse recent n legislatia romna, determinnd
modificari importante ale modului de abordare a problematicii prevenirii la nivel
de ntreprindere.
Astfel, angajatorii vor trebui sa respecte noi cerinte de securitate si sanatate
ale lucratorilor, armonizate cu cele de la nivel european, care au ca obiectiv
principal mbunatatirea continua a conditiilor de munca.
Anexa 1.
risc, respectiv niveluri de risc global pentru ntregul sistem analizat (loc de
munca).
Acest principiu de evaluare a riscurilor este prevazut n standardele
internationale si europene (CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991 si EN 1050/96) si
constituie conceptul de baza pentru diferite metode de evaluare a riscurilor, cu
aplicabilitate practica. Astfel, standardul romnesc SR EN 292-1/1996, preluat
armonizat dupa standardul european corespondent, prevede ca factorii ce trebuie
luati n considerare la aprecierea riscului sunt probabilitatea producerii unei leziuni
sau afectari a sanatatii si gravitatea maxima previzibila a leziunii sau a afectarii
sanatatii.
Obligativitatea evaluarii riscurilor la locurile de munca este impusa de
legislatia romna actuala (Legea securitatii si sanatatii n munca) si aceasta i
revine angajatorului care trebuie sa evalueze riscurile pentru sanatatea si
securitatea salariatilor, n vederea stabilirii masurilor de prevenire.
Evaluarea riscului are scopul de a determina daca este necesara o reducere a
riscului sau daca securitatea a fost atinsa n sistemul de munca. Daca este necesara
o reducere a riscului, trebuie selectate si aplicate masuri de securitate adecvate, iar
n timpul acestui proces iterativ, proiectantul trebuie sa verifice daca, n urma
aplicarii noilor masuri de securitate, nu s-au creat pericole suplimentare. La
aparitia unor pericole suplimentare, acestea trebuie sa fie adaugate listei pericolelor
identificate si reluata procedura de evaluare a riscului.
Controlul riscurilor reprezinta obiectivul principal al managementului
riscurilor profesionale si presupune eliminarea, substituirea sau reducerea acestora.