Sunteți pe pagina 1din 2

Formele de privatizare n Republica Moldova i cile ei

Privatizarea n Republica Moldova a nceput dup o perioad de pregtiri ndelungate.


Documentul de temelie al programului de reformare a proprietii a devenit Legea cu privire la
privatizare, adoptat n iulie 1991. n conformitate cu experiena Cehiei i a Rusiei, a fost
determinat modelul de bonuri patrimoniale. Valoarea bonului patrimonial nominal, care nu era
considerat ca obiect de vnzare-cumprare i pe care putea s-1 primeasc fiecare cetean al
republicii, era stabilit proporional n funcie de durata vechimii n munc. Bonul oferea
posibilitatea de a primi gratis o parte din proprietatea de stat i de a privatiza apartamentele de
stat. n martie 1993 a fost aprobat Programul de privatizare n mas, iar peste 50 de acte normative i legislative au constituit baza lui juridic. Organizarea privatizrii a decurs cu asistena
organismelor internaionale, n primul rnd, a Ageniei SUA pentru dezvoltare internaional
(USAID), reprezentat n Republica Moldova de ctre compania Price-Waterhouse", PBN,
precum i a programului TACIS n re-publica noastr. n total pregtirile au durat 3 ani, aa nct
privatizarea n mas a nceput abia n iulie 1994. Cu toate acestea, ea a decurs n ritm accelerat i
s-a ncheiat spre finele anului 1995, ncadrndu-se ntr-o perioad de 1415 luni.
Schema General a Procesului de Privatizare n Mas (schema nr. 1) reflect cele mai
importante elemente ale acestui proces n ara noastr. Ea conine multe principii i modaliti
care au fost aprobate n alte ri (Cehia, Rusia). ns unele elemente ale acestei scheme au fost
realizate insuficient. Mecanismul de organizare a privatizrii a funcionat, dar au fost comise i
multe greeli, despre care vom vorbi pe parcurs.
Rezultatele privatizrii n mas sunt bine cunoscute. Ele vor mai fi precizate, sintetizate, dar deja
se poate afirma c la ea au participat peste 3,2 milioane de ceteni ai rii noastre. Contra bonuri
patrimoniale au fost privatizate peste 2235 de ntreprinderi mari, mici i mijlocii, adic n
realitate complexul industrial al republicii, pe deplin comerul i sfera deservirh sociale,
complexul agrar. Au fost privatizate circa 90 la sut din apartamentele de stat.

Schema nr.1