album finan]at de Ordinul Arhitec]ilor din Romnia

din fondul taxa timbru de arhitectur`

album realizat cu sprijinul

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei

ANDRE{OIU, BRUNO
Bucure[tiul ascuns: schi]e pentru o tomografie artistic` / Bruno Andre[oiu; pref.: Bruno Andre[oiu;
texte: Bruno Andre[oiu, Mariana Celac, Dorin {tefan, Carinel Negru; trad.: Alistair Yan Blyth,
Smaranda Nicolau; foto.: Bruno Andre[oiu, Andrei Creang`, Viorica Buic`; grafic`: Bruno
Andre[oiu, Mihai Ene Bucure[ti: Igloo, 2010
ISBN 978-606-8026-10-7
I. Andre[oiu, Bruno (pref.) (text.) (foto.)
II. Celac, Mariana (text.)
III. {tefan, Dorin (text.)
IV. Negru, Catrinel (text.)
V. Creang`, Andrei (foto.)
VI. Buic`, Viorica (foto.)
VII. Blyth, Alistair (trad.)
VIII. Nicolau, Smaranda (trad.)
IX. Andre[oiu, Bruno (graf.)
X. Ene, Mihai (graf.)
913(498 Buc.)(084)

Toate drepturile sunt rezervate. Ele sunt protejate de legile n vigoare privitoare la
dreptul de autor. Orice reproducere total` sau n detaliu, prin orice fel de mijloace de
copiere sau transmisie, este interzis` f`r` acordul editurii Igloo Media.
All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in retrieval
system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without written permission of Igloo Media.
Bucure[ti, igloomedia, 2010

igloopatrimoniu

CUPRINS

BUCURE{TI. LOCURI ASCUNSE

note de lucru

BUCURE{TIUL CEL V~ZUT DE SUS

10

VREMEA IEDEREI

42

vegeta]ie subversiv` [i dezordine aparent`

PITORESC {I MITOC~NIE
dou` ipoteze pentru excesuri cromatice

74

IUBIRE {I CALCANE

97

GEOGRAFII TACTILE

128

S~ MAI FILOZOF~M PU}IN

DESPRE BUCURE{TI

146

sau versiunea soft a unei puneri \n problem` mult mai complex`

DUP~ BLOCURI

176

SUS-JOS

210

ISTORIA {I TEORIA
NEMONUMENTULUI BUCURE{TENESC

225

TRADUCERI

252

Bucure[ti.
Locuri ascunse
Note de lucru
de Bruno Andre[oiu

ucure[tiul Nev`zut este unul actual,

divers [i variat, nu vreun decupaj
lacrimogen prin epoci de glorie, revalorizate
tragicomic de oameni care refuz` prezentul
sau \l v`d ca pe suma tuturor relelor. Este
Bucure[tiul str`zilor laterale, al spatelui de
bloc, al zonelor mai pu]in vizitate. Este
ora[ul pespectivelor neobi[nuite, al
modurilor de a privi altfel dect de obicei.
Este ora[ul calcanelor [i nu al fa]adelor, al
str`du]elor [i nu al bulevardelor, al
vegetalului sufocat de ziduri [i asfalt, al
decupajelor texturate, al buc`]ilor de
culoare, al aspirantelor la statutul de monument, al debandadei stilistice pe care
albumele serioase o evit` mereu etc.

o culegere de
ucure[tiul Ascuns este
le, nou` fragmente din
fragmente. Nou` capito
c,
ficnd pn` la schemati
ceea ce numim, simpli
ive
ive asupra unui un rs
Bucure[ti. Nou` perspect
pl`torul par a fi regulile
\n care arbitrarul [i \ntm
e
\ntr-o singur` carte car
de baz`. Nou` decupaje
le
e
te mijloacele pe car
se str`duie[te prin toa
te
gereze enorma diversita
are la \ndemn` s` su
[i
cmai de aceea, chiar
a unui cap`t de lume. To
licativ va fi o culegere de
acest presupus text exp
gul
sau formulate de-a lun
note de lucru, formate
muririle se vor reg`si
perioadei de gesta]ie. L`
r-o
(vezi primul capitol), \nt
fragmentar, discoerent
de
cea mai apropiat`
formul` care mi s-a p`rut
ti.
natura acestui Bucure[

egat de titlul c`r]ii, ar tre

bui spus de la bun
\nceput c` cine se a[tea
pt` s` g`seasc` \ntre
copertele sale dezv`lui
ri spectaculoase, miste
re
fantastice, eventual nis
caiva templieri ortodoc
[i
(dmbovi]eni?) va fi pro
fund dezam`git. Nu
ascunzi[uri danbrownie
ne am avut \n vedere, ci
lucruri mult mai simple
, de[i nu neap`rat imed
iate.
Mai la \ndemn` [i tot
odat` mai greu de aflat.
C`ci,
uneori, ascuns devine toc
mai prea familiarul [i
insesizabil tocmai prea
vizibilul. Ascuns poate
fi [i
am`nuntul peste care ob
i[nuin]a trece f`r` s`-l
mai
sesizeze, detaliul pe car
e utilizarea cotidian` sau
excesiv` \l gole[te de val
oare [i sens. Ascunsul
de
pe copert` ]ine a[adar
mai degrab` de registrul
redescoperirii dect de
cel al dezv`luirii.
Bucure[tiul Ascuns nu
este doar Bucure[tiul
locurilor pe care nu le
[tii, ci mai ales al celor
pe care nu mai [tii c` le
[tii.

mergnd [i fotografirebuie s` m`rturisesc c`,

mi-am redescoperit
ind pentru aceast` carte,
pe care le credeam
resurse de afectivitate
presiunea mitoc`niei [i
pierdute, sufocate sub
d
ple[e[te totul. Pn` cn
mizeriei care adesea co
ia
`n
toc
mi
c`
,
t condi]ia
\n]elegi c` asta \i e de fap
re
\nt
ea
sim
gr`
ca
re[tiului
zace printre casele Bucu
a,
ast
ace
`
` [i c`, f`r
fibrele mu[chiului de vac
]i
i fad, nu are sens s` cau
ma
lt
mu
gustul ar fi altul,
a,
ast
d
cn
F`
s` \l placi.
s` \l \n]elegi. Nu ai cum
tesc de locuri ne[tiute,
os
r`g
\nd
am reu[it s` m`
sc
locuri uitate, s` reg`se
s` m` re\ndr`gostesc de
t`
olu
rev
am
de
care o cre
pasiunea descoperirii pe
ei. Pentru mine,
n]i
de
stu
ii
an
[i \ngropat` \n
([i
mod de a m` reconcilia
aceast` carte este [i un
\n
ul
a]i
sp
cu
acest gest)
ar trebui f`cut periodic
resc [i dumneavoastr`
do
v`
ce
ea
care tr`iesc. Ce

BUCURE{TIUL ASCUNS 8

ucure[tiul Ascuns nu est

e un album de fotograf
ie,
B
ci mai degrab` un album
de capturi. Vn`toarea
a
fos

t \ndelungat`, sincopat`
[i cu rezultate inegale.
Fotografiile nu caut` s`
aib` valoare \n sine, ci
numai
legate \ntre coper]ile ace
stei c`r]i. Punerea lor \n
pagin` \ncearc` s` privil
egieze specificul capito
lului,
tematica, tipul spa]iulu
i descris sau al modului
recomandat de a privi. Capit
olele au derivat din nevo
ia de
a sistematiza o posibil
nesfr[it` gril` de lectur
` [i se
constituie \n decupaje
subiective ale unei existe
n]e
reale cu mii de fa]ete. Ele
nu fac dect s` decons
pire
categorii spa]iale aflate
la \ndemn`, dar neuti
lizate,
s` propun` moduri diferi
te de a privi, s` pun` lum
in`
pe zone umbrite. Altfel
spus, cartea e un album
-borcan-de-mur`turi, \n car
e sunt puse la p`strare
,
diferen]iate, dar totodat`
amestecate, cteva din
tre
ingredientele care \mi
par esen]iale \n harta gu
stu
rilor
Bucure[tiului.

artea noastr` nu face de

ct s` cerceteze,
C
\ntr-o manier` medicalartistic`, un timp al
Bu

cure[tiului. E un album
consult, deci inevitabil legat de un mome
nt anume ([i care ar
trebui repetat periodic
), care desface organe interne, scaneaz` zone cu
poten]ial infec]ios, dar
[i de iradiere curativ`.
E o tomografie ce scoate
la lumin` semnele r`m
ase nev`zute la un consult obi[nuit, cu stetos
copul [i cioc`nelul. De
aceea poate c`, de multe
ori, acolo unde al]ii
v`d o infec]ie, noi am v`z
ut un \nceput de vindecare, acolo unde bunu
l sim] medical indic`
un cancer, noi nu am v`z
ut dect o excrescen]`
benign`. {i invers, evide
nt. O scanare care
merge dincolo de piele,
care se scufund`
printre organe [i cotrob`
ie pe dup` viscere.

construit. Despre
totu[i un album despre
e (relative, evitel
permanentele, constan
u[
u tot i cel mai tare \n
dent) unui ora[ care sta
em o carte \n care s`
ziduri. Nu am vrut s` fac
,
meni sau cini ori pisici
abunde personajele, oa
am fi alunecat \ntr-un
gunoaie sau b`l`rii, c`
pe to]i cei care am
pitoresc facil. De[i aproa
c]i, Bucure[tiul
participat suntem arhite
o carte pentru oricine.
Ascuns ar trebui s` fie
hi sau nou, pentru
Pentru bucure[teanul vec
istul str`in, pentru cei
veneticul romn sau tur
t
e-l, \nc`, iubesc. Am vru
care-l detest` [i cei car
`,
iat
ora[ul: divers`, var
s` facem o carte precum
false obiectivit`]i prosurprinz`toare. Ferit de
entalisme desuete sau
pagandistice, de sentim
, Bucure[tiul Ascuns e
de utilitarisme turistice
plin de pove[ti.
un neghid al unui ora[

ucure[tiul Ascuns nu tre

buie s` fie un album de
B
fotografie sau ceea ce se
\n]elege \ndeob[te prin
ace

asta. Fotografia trebuie

s` fie doar un mijloc, un
instrument de lucru cap
abil s` surprind`, \n mo
dul
cel mai potrivit pentru
subiect, lucrurile pe car
e le
expune. Fotografiile tre
buie supuse \ntotdeaun
a unei
logici exterioare lor, ext
erioare fotografului, car
e s` se
plece mai mult pe subie
ct [i pe felul \n care se
a[az`
\n pagin`. Nu trebuie cad
rate la fel un full page de
ieder`, o aerian` sau un
nemonument. Trebuie
redus` ct mai mult po
sibil doza de subiectivis
m
artistic din fotografie. Pa
ginile [i hrtia c`r]ii tre
buie
s` fie mai mult dect su
portul pe care se a[tern
imaginile sau textele, tre
buie s` fac` parte din
percep]ie. Cartea va fi un
\mpreun`: format, hrtie
,
grafic`, fotografie, text.
Diferite \n func]ie de su
biectul
ilustrat. De aceea, fiecar
e capitol trebuie s` fie
paginat \n mod propriu.
De la inser]ia fotografiei
[i a
textului \n pagin`, textur
a paginii, a hrtiei pa
ginarea trebuie s` \nt`re
asc` specificul, s` ajute
caracterul sec]iunii, s`
conving`.

-i prea \nc`rcat,
, c`r`mizi vechi, dac` nu
can
cal
de
l
da
fun
pe
alcanele
gin`, c`ci [i calc cu poze ie[ite din pa
ori
ist
nt
me
nu
mo
cu
sau `la
rgini textul ca
de cmp vizual, f`r` ma
`t
cap
la
a
un
ea
otd
\nt
tura trebuie s`
canele sunt
diferite, bolduiri etc. Na
ni
siu
en
dim
de
i
tur
fon
poate [i textul
un graffiti
maxim cu alb la cotor,
sau
i,
-ur
ge
pa
l
ful
ci
de
,
ive din turnuri,
invadeze tot
s nu vreau cer, perspect
su
de
ut
v`z
l
tiu
re[
cu
t` deliberat
verde. La Bu
mpl` niciodat` (cine evi
\nt
se
]i
a
pre
nu
m
cu
,
cartierelor vechi.
de sus \n jos
delirant-vernacular` a
ma
tra
cu
l
da
fun
un
compozi]ie
cerul?). Poate
Pozele decupate haotic,
es.
rul
no
fie
s`
ie
bu
ia]ii de font.
Freestyle tre
ie pus la fel, poate cu var
bu
tre
rin
Do
lui
tul
tex
prin anularea difreestyle. {i
Tapiserie. Abstractizare
rk.
wo
tch
pa

tile
tac
dreptunghi, cte
Geografiile
fotografiate, p`trat sau
or
tel
iec
ob
rii
sc`
a
r,
, ca existen]`
mensiunilo
tur`. Dup` blocuri. Colaj
tex

l
xtu
Te
e?
ag
llp
Fu
spa]iu de la
pe pagin`?
perspective ale aceluia[i
de
ile
mi
cu
,
olo
-ac
de
bu]ei, a be]ivului,
multistrat
. Privirea copilului, a b`
az`
rde
bo
e-l
car
re
est
toate laolalt`.
miile de fer
bmw-ul, a gospodinei,
`
pir
/as
cia
da
ar`
rep
i
i de blocuri
a celui care-[
lul ca nesfr[itele lan]ur
ito
cap
hid
\nc
e
car
ite
, poate sepia?, foPagini foldu
monumente alb negru
Ne
ie.
du
du
n]a
ste
exi
[i text. Sobru,
dup` care
`, paginare clasic` poze
sic
cla
re
dra
Ca
ar.
en
ch
ceva. Trebuie
tografiile cu
rea? De \ncercat dungi,
loa
Cu
et.
su
de
or
u[
t,
u[or pr`fui
c` nu suntem la
urtul de sub culoare,
cu
ite
lic
exp
iile
raf
og
s jos [i lipsa
evitate fot
u a poten]a culoarea? Su
ntr
pe
gru
ne
d
fon
ate
necobort`.
marcak. Po
ut de privirea neridicat`,
v`z
Ne
ii.
vir
pri
al
uit
i[n
ct zona pe care
centrului ob
e s` lipseasc` adic` exa
car
din
er,
lib
l
cu
jlo
mi
Paginare cu
re.
erat. Textul pe mijloc, ma
fotografiile o evit` delib

BUCURE{TI. LOCURI ASCUNSE 9

bucure[tiul
cel v`zut

de sus
de Bruno Andre[oiu

vrem
iede
vegeta]ie subversiv`

mea
ere i
[i dezordine aparent`
de Bruno Andre[oiu

i-e imposibil s`-mi imaginez un Bucure[ti f`r` maidane, f`r` o]etari, ieder` [i
b`l`rii. Un Bucure[ti cu trotuare bine pavate, pe care s` nu le mai coco[eze
r`d`cinile copacilor, cu spa]iile dintre blocuri atent plantate, bine \ntre]inute [i
curate. Un Bucure[ti cu copaci tun[i metodic [i cu pricepere, cu parcuri curate pn` \n
ultimul ungher, bine greblate [i nivelate, f`r` terenuri virane n`p`dite de vegeta]ie spontan`. Nici nu [tiu dac` mi-ar pl`cea
Din cte [tiu, rela]ia Bucure[tiului cu natura nu a fost niciodat` excesiv guvernat` de
ordine [i rigoare, de cult` preocupare sau permanent` grij`. Istoriografia urbei abund`,
de-a lungul [i de-a latul epocilor, \n terenuri cu gr`dini s`lbatice, maidane insalubre,
cur]i adnci cu tufe \n dev`lm`[ie [i copaci seculari. Asta pe de o parte, dar [i de momente de elan civilizator pe de alta. Ici-colo (\n timp [i spa]iu) apar amenaj`ri peisagere
culte sau cte un parc executat dup` proiect. Acestea au constituit mai degrab` contrapunctul, excep]ia de la regul` [i caracterul locului [i s-au datorat voin]ei unor persoane
de a merge \n r`sp`rul tr`s`turilor autohtone. Spontanul, \ntmpl`torul, aleatorul au fost
[i au r`mas atributele naturii \n Bucure[ti ([i, \ntre noi fiind vorba, cum s-ar fi putut altfel, \ntr-un ora[ \ntemeiat de un cioban [i crescut din sate adunate?...).
Formula de convie]uire ora[ construitnatur` ]ine, \n Bucure[ti ca oriunde altundeva, \n
esen]`, de dou` ingrediente principale: tipul [i speciile de vegeta]ie adaptate mediului
geografic [i felul de a fi al locuitorilor. Adic` un factor obiectiv [i unul subiectiv, unul natural [i unul cultural. Rela]ia dintre ace[tia modeleaz` \n mod esen]ial vegetalul dintre
construc]ii [i explic` att Ci[migiul [i cur]ile amenajate, ct [i b`l`riile din scuaruri [i
iedera de pe fa]ade [i calcane. Decisiv` [i definitorie \n aceast` rela]ie r`mne totu[i
partea subiectiv` a binomului, cea legat` de sentimentul naturii [i, \n consecin]`, de
voin]a de a-i aservi vegetalul. Depinznd de mode, achizi]ii culturale [i profunzimi psihosociale greu sondabile, aceast` latur` prime[te ast`zi un ajutor nedrept de puternic din
partea instrumentarului tehnologic. Obsesia recent` de a controla natura, de a pl`smui
artificialul, de a excava p`mntul [i a-l \nlocui cu beton [i asfalt se g`se[te ast`zi
sus]inut` de o industrie global` de dimensiuni \ngrijor`toare.
De ceva vreme, \n Bucure[ti se construie[te foarte mult. Desigur, criza economic` a mai
temperat pu]in elanul ziditor, dar lucrurile continu` s` se mi[te destul de repede. Felul
\n care se construie[te, \n special \n zonele centrale ale ora[ului, na[te scandaluri [i suscit` dezbateri aprinse atunci cnd normele sunt transgresate exagerat [i violent. Ceea
ce, \n buna tradi]ie na]ional` a evit`rii regulilor, se \ntmpl` la tot pasul. Singura certitudine r`mne aceea c`, indiferent de felul \n care respect` sau nu regulile ora[ului, orice
nou` construc]ie ocup` un spa]iu care pn` atunci, m`car \n parte, apar]inea sau ar fi
putut apar]ine naturii. Curte sau maidan, teren viran sau parc de-a dreptul, toate locurile
pe care se vor fi \n`l]at construc]ii au participat pn` atunci la cealalt` ordine a lumii. La
cea \n care anotimpurile nu \nseamn` numai alte reglaje ale centralei termice, cauciucuri cu stria]ii diferite [i haine adaptate temperaturii. La ordinea \n care semin]ele nu se
pr`jesc pentru a fi sparte la meci [i \n care lemnul nu e numai cherestea sau parchet sau
mobil`. |n care florile nu se ofer` femeilor [i mor]ilor [i insectele nu sunt inamici ce trebuie extermina]i f`r` ezitare
Ast`zi, indiferent c` suntem speculan]i imobiliari, activi[ti \n ong-uri verzi sau simpli
or`[eni, trebuie s` remarc`m c`, progresiv, \n Bucure[ti e tot mai pu]in loc pentru copaci [i vegeta]ie. Cur]ile adnci ale contemplativit`]ii balcanice dispar rnd pe rnd,
cednd locul cl`dirilor cu multe etaje, \n care mult mai mul]i oameni sunt mult mai pu]in
ferici]i dect pu]inii proprietari ai terenului ini]ial. S` fie `sta un soi de comunism vopsit, adic` pu]in [i prost pentru mult` lume dect ceva mai mult [i mai bine pentru pu]ini?
Nici vorb`, ar spune analistul economic, c` \n spatele ac]iunii st` un capitalist tenace,
care a r`zbit prin munc` asidu`, dar care, desigur, locuie[te \n alt` parte, la cas` cu
gr`din`. Maidanele Bucure[tiului transistoric, rezultat specific al nesfr[itelor conflicte
urbane, dispar [i ele \ncet-\ncet, transformate de harnicii constructori \n ansambluri frumos ordonate, \n care via]a este normat`, reglat` [i abaterile pedepsite. Este asta o limitare a libert`]ii [i o s`r`cire a memoriei prin anularea unor extraordinare terenuri de
experimente [i fabrici de amintiri? Nici vorb`, este doar un proces de civilizare, un misio-

BUCURE{TIUL ASCUNS 44

vrem
iede

VREMEA IEDEREI 45

mea
ere i

BUCURE{TIUL ASCUNS 66

VREMEA IEDEREI 67

Pitoresc
[i mitoc`nie
de Bruno Andre[oiu

dou`
ipoteze
pentru
excesuri
cromatice
bucure[tene

Tot mai aud c` Bucure[tiul e un ora[

gri. Nimic mai pu]in adev`rat. Va fi
fost poate cndva, nu prea demult,
dar ora[ul gri al epocii de aur, f`r`
lumin` pe strad` [i nesfr[ite cortine de blocuri zugr`vite anost e pe
cale de accelerat` dispari]ie (ar trebui poate protejat, create rezerva]ii
de cenu[iu, capturat muzeal un
spirit cromatic amenin]at?). |n locul
lui a ap`rut [i se dezvolt` un Bucure[ti strident, viu colorat, mai
aproape de aromele tari ale Orientului dect de rafinamentul capitalelor
Europei. Oricine risc` s` se scufunde
pu]in \n viscerele ora[ului este [ocat
\n primul rnd de multitudinea de
culori pe care le capteaz` retina, [i
abia apoi de celelalte bizarerii.

Pn` nu demult, str`zile principale,

bulevardele adic`, s-au aflat la
oarecare ad`post de rev`rs`rile
cromatice ale nelini[tii estetice a bucure[teanului. Fie c` drenau fluxurile c`tre dormitoarele muncitore[ti,
fie c` slujeau delirul coreean al piticului dictator, cromatica lor era
trist`, re]inut`, maximul de \ndr`zneal` coloristic` reprezentndu-l
c`r`mida aparent` [i mozaicurile
proletcultiste. De ceva vreme \ns`,
lucrurile s-au schimbat [i aici. Cruciada termosistemic` de \mpachetare a blocurilor vechi na[te
mon[tri viu colora]i, dup` modelul
sectorului cinci, unde exuberan]a
primarului nu a avut nevoie de scuza
polistirenului pentru a picta \n culori de carpete orientale nesfr[itele
fa]ade. |n spatele blocurilor \ns`,
sau \n teritoriile nest`pnite de acestea, lucrurile vor fi stat mereu altfel.
Posibilitatea de manifestare a gustului personal a invitat mereu culoarea
vie la masa arhitecturii, singurele limit`ri fiind cele tehnice, de pigmentare a vopselii. Desigur, scara
construc]iilor va fi avut un cuvnt
greu de spus, c`ci pn` acum dou`zeci de ani excesul dimensional al
construc]iilor private te ducea direct
\n ghearele ilicitului. {i degeaba colorezi puternic o c`su]` pipernicit`,
cnd efectul adev`rat vine din dimensiuni. Adic`, \n cazul culorii pe
fa]ade, m`rimea chiar conteaz`.
Momentul de cotitur`, nu cred c` e
vreun dubiu pentru cineva, \l constituie marea revolu]ie din decembrie.
Rupndu-se lesa ideologic`, au putut
fi scoase rapid la iveal` pasiunile
refulate, agonisirile inavuabile, frustr`rile individuale. Ca teritoriu al
minimului efort investi]ional, culoarea s-a aflat la locul potrivit, \n
prim-plan, pentru a le recupera pe
toate. Iar industria de profil, l`sat`
\n sfr[it s` str`pung` cortina de
fier, s-a al`turat, din toate magazinele, depozitele [i mai apoi fabricile, efortului de recolorare a lumii.

75 PITORESC {I MITOC~NIE

Avertisment
Aici nu va fi vorba despre rafinate
jocuri de lumin` [i despre nuan]ele
cerului la apus. Nu va fi vorba despre
varia]iile de culoare ale frunzi[ului
copacilor de-a lungul anotimpurilor,
nici despre iriza]iile simfonice ale
vreunei b`l]i ap`rute dup` ploaie.
Nuan]ele poetice ale convie]uirii naturii cu artefactul uman \n ora[ nu
fac parte din preocup`rile acestui
capitol. Nu, aici va fi vorba despre
culorile pl`smuite de om, despre
vopseluri, spoieli [i zugr`veli, despre
materii [i materiale cu personalitate
cromatic` [i despre combin`rile
adesea delirante dintre acestea. De
asemenea, nu va fi vorba despre
exprim`rile colorate din spa]iile private. De[i de o bog`]ie pe care mintea
cu greu o poate cuprinde f`r` ajutor
psihotrop, spa]iile private nu fac
obiectul capitolului nostru, orientat
exclusiv c`tre culoarea public`, cea
de la care oricine se poate \mp`rt`[i
liber, de la nivelul str`zii.
Fiind vorba despre un ora[ att de
mare [i cu o pozi]ie cultural-geografic` att de special`, adic` \ntre
lumi, e firesc s` ne a[tept`m la
arome puternice [i variate, la combina]ii iconoclaste, la striden]e care
\neac` nuan]ele fine. Cu siguran]` c`
[i acestea din urm` exist` din plin,
dar nu [tiu dac`, gndindu-m` la Bucure[ti, mi-l pot reprezenta \n fine
degradeuri mai degrab` dect \n culori tari.

BUCURE{TIUL ASCUNS 80

81 PITORESC {I MITOC~NIE

BUCURE{TIUL ASCUNS 82

83 PITORESC {I MITOC~NIE

BUCURE{TIUL ASCUNS 84

85 PITORESC {I MITOC~NIE

BUCURE{TIUL ASCUNS 86

87 PITORESC {I MITOC~NIE

ubire
[i

calcan
de Bruno Andre[oiu

ne

Calcanul,

din turcescul kalkan [i \n ciuda impresiei ge-

nerale, nu e pe[te dect pe plaj`. |n Bucure[ti, de fapt \n orice ora[ [i la construc]ii \n general, cuvntul desemneaz` un perete f`r` ferestre, din dosul sau
lateralul unei case, destinat a fi acoperit de zidul asem`n`tor al unei cl`diri
vecine. Natura

sa este cel pu]in ambigu`, c`ci, spre deosebire de omofonul piscicol, pluralul \i este feminin:
un calcan dou` calcane.
Originea sa r`mne pierdut` \n timp, dar este de
c`utat \n interiorul urbei anistorice, a cet`]ii cu spa]iu limitat,
unde cre[terea popula]iei [i nevoia de acces la strad` vor fi \ngustat terenurile pn`
la sacrificarea fa]adelor laterale. Casele lipite la calcan sunt de fapt marca inconfundabil` a ora[ului, semnul urbanit`]ii, diferen]a major` [i ruptura de rural.

calcanul
este organul tactil de contact direct,
nemijlocit, \ntre dou` cl`diri. Construit pentru a fi
F`ptur` eminamente or`[eneasc` deci,

ascuns, el apare mereu [i numai atunci cnd se va fi petrecut o diversiune voieuristic`; preg`tit pentru o lipitur`, el protejeaz` atingerea; de nev`zut \n condi]ii normale, prezen]a lui indic` un atac la pudoare. Teritoriu al rela]iilor intime,
secrete \ntre cl`diri, protejat de vederea celorlal]i, calcanul dezvelit are ceva
promiscuu [i de aceea, poate, seduc`tor, senzual. Cu ascunsul drept principal`
tr`s`tur` identitar` [i invizibilul drept deziderat, calcanul ne simbolizeaz` cel mai
bine pulsiunile reprimate, pornirile de nem`rturisit, derapajele de la regul` ale
ora[ului. A te scufunda \n lumea calcanelor \nseamn` oare a te

BUCURE{TIUL ASCUNS 100

scufunda \n profunzimile viscerale ale ora[ului?

|n vremuri str`vechi, augurii

f`ceau prevestiri [i prognoze citind
\n viscerele animalelor sacrificate.

Mamifere, p`s`ri
sau pe[ti, orice interior bine vascularizat putea fi oglinda
lumii, organizat`,
simbolic, similar. Tot a[a,
pentru augurii ora[ului contemporan, calcanul poate fi un remarcabil teritoriu de predic]ie: a
trecutului uitat, a prezentului
disimulat de administra]ii netransparente, a vreunuia dintre viitoarele posibile. Vor mai fi

existnd \ns` oare vr`jitori urbani capabili s`

citeasc` onest [ansele
ora[elor \n propriile
calcane?

IUBIRE {I CALCANE 101

Calcanul este, mereu, martorul unui proces \n desf`[urare, al unei

etape intermediare, a neterminatului. Cu

o natur` inerent duplicitar`, el

poate fi semnul poten]ialit`]ii absolute: aici urmeaz` s` se construiasc` ceva, sau al dezastrului inevitabil: calcanul ca o ran` \nc` deschis`,

ultimul semn al sacrific`rii aproapelui. Cu calcanele la iveal`, cl`dirile sunt mai fragile,
c`ci mai pu]in protejate, mai expuse. Acolo unde nu marcheaz` totu[i o ran`,

calcanul marcheaz` o inechitate. Este, \ndeob[te, semnul lui mai mare cnd
apare, str`lucitor [i nou, zdrobindu-[i preajma cu greutatea zidului orb. Semn al solidarit`]ii \n interiorul unui ora[, calcanul \[i devine prea u[or
contrariul, atunci cnd diferen]a \ntre atingeri ajunge prea mare,
cnd categoria este transgresat`. Proiectat astfel pe cer, calcanul nu mai
r`mne dect proba regulii \nc`lcate, a deontologiei fisurate, a combina]iilor urbane de
tot felul.

Un ora[ de calcane este, pentru mine, un

ora[ imoral.

BUCURE{TIUL ASCUNS 102

IUBIRE {I CALCANE 103

O specie de neevitat \n ora[ele cu productivitate (nu piscicol`) mare o

|n mod paradoxal, sau

poate doar surprinz`tor, calcanul urban se
acoper` cu blan` vara [i n`prle[te decisiv
iarna. Prin urmare, nu protec]ia termic` rezult` a fi ra]iunea
reprezint` calcanul cu blan`.

Cnd ziua se
lunge[te [i perioada de expunere vizual` cre[te semnificativ, \n mod aproape natural, calcanele pudice se acoper`
cu un strat verde pufos, ce le protejeaz` intimitatea de
privirile lubrice ale calcanofagilor \nr`i]i. Poate de aici
\mbl`nirii sezoniere, ci, am putea presupune, pudoarea.

feminitatea pluralului s`u?

Geo

grafii
tactile

de Bruno Andre[oiu

GEOGRAFII TACTILE

129

Un ora[ nu poate fi posedat dect

la timpul trecut. Nu pot cunoa[te
un ora[ f`r` ajutorul memoriei, iar
\ntre ora[ [i minte se g`sesc,
neobosite, sim]urile. Parcurgem,
capt`m, rememor`m. O strad`, o
pia]`, ni[te zgomote, un miros,
cteva culori, ceva mici, poate,
mai nou, o shaorma. Un amestec de
stimuli, transmi[i de cteva organe
de sim] [i procesate chimic de
creier sunt, de fapt, ora[ele pe
care le-am, vreodat`, [tiut.

BUCURE{TIUL ASCUNS 130

O impresie personal` m` face s` presupun c`,

de cele mai multe ori, lipse[te din insectarul min]ii noastre amintirea tactil`. Cel
mai adesea ochii, cu binecunoscuta lor
l`comie, preiau sarcina degetelor, a pielii
oricum protejate atent de coaja hainelor.
Rugozitatea este transformat` \n textur`
vizual`, \n joc rafinat [i efect de lumin`
pe suprafe]e de culori [i granula]ii diverse. Rarele senza]ii tactile sunt de obicei
impersonale [i conven]ionale: un tacm [i un
[erve]el, cteva clan]e, o bar` de inox,
ni[te hrtii. Ele nu produc amintiri.
GEOGRAFII TACTILE 131

BUCURE{TIUL ASCUNS 132

Fiind totu[i, \n principal, un

univers material, ora[ul este,
inevitabil, [i un univers tactil. E o lume compus` din nesfr[ite rugozit`]i din infinite
varia]ii de asperitate. Ca s`
\l po]i iubi cu adev`rat, un
ora[ ar trebui [i pip`it. Lipsa
atingerii nu poate produce
dect iubiri platonice, cavalere[ti, lipsite de substan]`
concret`. Rela]ia cu un ora[ pe
care nu-l atingi e ca o carte
necitit` ce st` \n raft, ca o
c`snicie neconsumat`.

GEOGRAFII TACTILE

133

up` blocuri g`sim fie alte

blocuri (\n zona median` a
ora[ului) sau, \n zonele situate \n
centru [i la periferie, str`zi cu case.
O mare parte a popula]iei ora[ului
tr`ie[te departe de o strad` principal`, \n umbra blocurilor care o
placheaz`. Deoarece fa]adele blocurilor comuniste nu sunt niciodat`
tratate egal, fa]ada posterioar`
apare de cele mai multe ori ca un perete plin, f`r` balcoane, cu
goluri \mpu[cate [i situate la \n`l]imi ciudate care lumineaz` [i
ventileaz` c`m`rile, b`ile [i casele sc`rilor, \ntr-un cuvnt, un dos
\ntors cu sinceritate spre cine \l prive[te. M-am \ntrebat \ntotdeauna cine este mai fericit: cine locuie[te la bloc [i vede pe
fereastr` case sau cine st` la cas` [i vede pe fereastr` blocuri.
|n orice caz, locuin]ele situate \n spatele blocurilor sufer` din cauza
lipsei de perspectiv`, chiar dac` sunt corect \nsorite, iar frustrarea
de a vedea \n loc de cer [i de via]` urban` un perete plin de
poten]iali observatori suprapu[i nu este unul dintre avantajele
locuirii individuale.
BUCURE{TIUL ASCUNS 184

Dup`
blocuri
locuim

rebuie s` recunoa[tem,
gr`mezile de gunoi strnse pe terenurile virane [i covorul de pungi de plastic [i
de mucuri de ]ig`ri aruncate
de la balcon nu cresc
singure. Locuitorii le alimenteaz` cu d`rnicie, fie pentru a nu pl`ti taxa de salubrizare
pentru de[eurile menajere, fie pentru c` nu dispun de mijloacele auto necesare sau de cheful de a transporta
obiectele voluminoase la groapa de gunoi, fie pentru a nu fi
nevoi]i s` re-intre \n cas` imediat ce s-a terminat ]igara, fiind
\ns` \n stare s` dezbat` pe larg [i la orice or` tema ur]eniei
ora[ului fa]` de cele din afar` [i a proastei cre[teri a
celorlal]i. Abandonate, obiectele sunt \n cel mai fericit caz
culese [i/sau dezmembrate \n vederea reutiliz`rii, fie se dezintegreaz` treptat, servind drept juc`rii copiilor sau cinilor,
ajungnd astfel s` se \n[ire pe o suprafa]` desf`[urat` mult
mai mare dect cea ocupat` ini]ial. {i pentru c` suntem la
capitolul asum`rii r`spunderii, da, recunosc:
arunc [i am aruncat
mereu de la balcon, \n
spa]iul verde de dedesubt, cotoare de m`r, \n
primul rnd pentru furnici [i \ntr-al doilea rnd
pentru c` poate-poate
\mi va cre[te un pom
sub fereastr`.

Dup`
blocuri
arunc`m

Dup`
blocuri
[i g`tim

entru or`[eanul privat de avantajele

unei cur]i proprii [i care
nu poate evada pe ct
de des [i-ar dori pentru
a umple p`durile [i
malurile de lac cu fum
de mititei, gr`tarul din
spatele blocului a devenit o obi[nuin]` a zilelor de weekend [i de s`rb`toare. |n timp
ce proprietarul gr`tarului c[tig` un statut permi]ndu-le [i
altora s`-[i prepare masa la jarul lui, ace[tia \[i manifest`
recuno[tin]a fie cu cte o bere destinat` buc`tarului asudat, fie acompaniindu-i eforturile cu muzic` din cea mai bun`
care r`zbate peste mai multe cvartale, f`r` a egala totu[i
aria de propagare a mirosului \mbietor care chinuie vecinii
mai pu]in noroco[i.

DUP~ BLOCURI 185

BUCURE{TIUL ASCUNS 186

DUP~ BLOCURI 187

BUCURE{TIUL ASCUNS 188

DUP~ BLOCURI 189

COLOFON / COLOPHONE
Bucure[tiul Ascuns a fost editat [i tip`rit cu ajutorul Ordinului Arhitec]ilor din Romnia
prin programul cultural Timbrul de Arhitectur` [i ARCUB

Texte
Mariana Celac
Dorin {tefan
Catrinel Negru
Bruno Andre[oiu

Fotografie
Bruno Andre[oiu
Viorica Buic`
Andrei Creang`
[i al]ii

Grafic`
Bruno Andre[oiu
Mihai Ene (Shimoo)

Prelucrare imagini
Cristian David (Bill)

Corectur`
Andreea Amzoiu

Traducere
Alistair Blyth
Smaranda Nicolau

Editura

igloomedia

Seria
igloopatrimoniu

Tipar
Masterprint superoffset

Hrtie
DCM / Offset / DCL

Fonturi
Novarese / MetaCond / BerkleyOldStyle
TrixieReg CooperBlack / TOFranklinGothic