Sunteți pe pagina 1din 8

Sal'tare!

Eu am bagat 100 gr. acid oxalic la 1 litru de ceai caldut si 1 kg. de zahar si am agitat
pana s-a facut sirop dupa care am mers in stupina. Am golit din pet intr-un borcan
de 800 ml. am tras cu siringa de 100 de ml. cate 5 ml pentru intervalul ocupat de
albine, - cam 30 - 40 ml de fiecare stup- si am stropit peste albine pe interval. Am
stropit jet subtire asa ca am trecut si de 2-3 ori pe un interval cu jetul asa sa se ude
mai bine albinele. am inchis apoi podisorul si capacul si PA!
Siringa trebuie sa fie fara ac pentru ca siropul e destul de gros si nu trece prin ac,
da' eu am incalzit-o cu bricheta si am stramtat-o putin sa iasa siropul fortat ca un
jet. (Din incercari invata omu').
Sincer, eu nu am mai facut control cu foaia unsa, ca am multi stupi si am mult de
lucru insa nici varoa n-am mai vazut pe albine dupa tratament, nici chear
primavara, asa ca au fost primaveri cand nici nu am mai tratat pana dupa salcam.
Asa am facut eu. Nu zic sa faca si altii ca mine, fiecare sa faca asa cum crede.
Sal'tare!
Donbazil - Faget.
P.S. Amn in original revista italiana L'apis, din care am luat reteta, da mi s-a stricat
imprimanta, nu pot scana articolul. Sorry
Ioanpuiu scrie Tratament cu acid oxalic
A. Oxalic este un acid organic de origine vegatal care se regsete n natur n:
mcri, sfecl, miere de pdure i de castan.
La un dozaj corect, eventualele resturi n produsele stupului, (datorit
tratamentului mpotriva varroua) sunt fr riscuri pentru consumatori.
A.O. este totui o substan chimic foarte periculoas pentru om, fiind clasificat
ca otrav - cteva grame pot ucide un adult.
din acst motiv, ncepem cu msuri de protecie
- etichetare corespunztoare otrvurilor (inclusiv pt. sirop + AO)
- pstrarea n recipieni nchii ermetic, la rece( ntre 0 i 5 grade) la ntuneric i nu
n ...frigiderul familiei !
- copiii i animalele nu trebuie s poat avea acces.
- purtarea de echipament de protecie specific manipulrii de subst. foarte
periculoase.
Soluia de AO destinat tratamentului se face prin amestecarea DOAR cu sirop 1/1 ,
a 40 grame de substan.
Siropul se prepar la 60 de grade, se rcete pna la 30 gr. i adug AO (ntr-o sticl
de apa mineral de 1,5l., nchis, se agit moderat i se deschide cu precauie
deoarece poate face presiune)
Pentru aplicare, soluia se pstreaz la 30 gr.C , deoarece dac se rcete, AO nu mai
rmne dizolvat, crstalizeaz i pierde din eficien.
Tratamentul se efectueaz ntr-o zi cu temp. exterioar mai mare de 5 gr.C - optim
ntre 10-12gr.
Cantitatea de sirop cu AO necesar pentru tratament este de 5ml. pentru fiecare

interval ocupat, i se face prin picurare lent pe albine.


O sering de 50 - 60 ml. e potrivit acestui scop.
Gica scrie Eu am lucrat si lucrez cu solutie de 3%.Pun 42 de grame la litru
-

este mai usor de facut tratamentul cu solutie de 20% zahar.Pe la inceputul topicului
a mai scris un coleg.Dar si experienta lui Dombazil conteaza.
DOMBAZILEEEEEE,hai zii ceva
-referitor la concentratia de AO.Sunt recomandari pentru concentratii de la 2% AO
pana la 4% AO. Toate-s bune dar atentie la doza.Pentru o colonie buna este nevoie
de 1,5-2 grame de AO.Mai putin nu are efect,mai mult depopuleaza colonia.Eu
folosesc solutie de sirop invertit 20% cu 3% AO.Merg pe medie.
- administrare -> neaparat cald.
Mentiune.
Folosesc acest tratament intrucat am stupi model ME si au scapari printre corpuri
si in al doilea rand fundurile sunt prevazute din constructie cu colector fix de polen
si sunt greu de etansat pentru tratament cu VF.
Tratamentul bine facut este eficace.
Uitasem,daca reteta zice AO 3 % pentru 1 litru de solutie este necesar 30 x 126/90 =
42 grame AO cu 2 molecule de apa
De aici apar erorile.
Apis;av scrie Administrarea acidului oxalic- procedeul prin picurare
Protectia utilizatorului: manusi de cauciuc, apa pentru spalare
Ustensile: Seringa cu dispozitiv de dozare prin picurare ( se gaseste in farmacii)
1. Prepararea solutiei de acid oxalic cu concentratie 3,5%
35g acid oxalic - cristale + 200 g zahar se amesteca cu apa calda, astfel incat sa se
obtina exact un litru de solutie.
2.Dozare: 2 ml/ interval rama
3.Administrare in stup:

Conditia pentru un rezultat bun: lipsa puietului


Nu are efecte asupra capuselor varooa in ramele cu puiet capacite
Procedeul prin picurare:
-solutia de acid oxalic se ia cu seringa;
-se picura pe albine in spatiul dintre rame;
-se face un singur tratament!
D-le Balasbebe din capul locului tre sa recunosc ca nu este inventia mea.Eu le-am facut
dupa modelul unui confrate al nostru mai in varsta care este pe aici printre noi,
numai ca ale mele sunt un pic mai ...colorate!!
practic sunt 2 tavite una peste alta.In prima inalta de 5 mm este pusa pe fund o foita
de mica, peste mica am presat argila (lut de oale) 3mm, in argila am bagat o
rezistenta facuta din 40cm de nichelina de 02, bobinata pe un cui de dranita si apoi
iarasi o foita de mica.Daca ne gandim bine este un mic resou prins intre 2 foiti de

mica pt a nu face contact cu tavitele.Buuun!!


Peste a doua foita de mica este prinsa o tavita de 2-3 mm pt AO.Tavitele sunt de
3cm/4cm si sunt prinse pe o fasie de textolit iar restul se vede in poze!!
Sunt alimentate in paralel cate 7 bc odata, de un trafo de 24V si in 8 min. se
,,evapora'' 3gr de AO.la o temp. a mediului ext. de 3-4"C
Dupa cum ati obsv.7,, pitici ''lucreaza iar alti 7 se odihnesc si...tot asa !!
Varianta prietenului si vecinului meu INVENTATORUL, este cu rez. bobinata tot pe
o foita de mica si la fel prinsa intre 2 foiti dar exista riscul(dupa mintea mea )ca
spirele sa se atinga intre ele si sa se arda rez. ,dar daca sunt facute bine, se poate
ca ,,mintea mea''sa fi gandit... prost!!
Si ca sa nu suparam pe nimeni va spun ca INVENTATORUL a preluat-o si el la
randul lui de la altcineva!!!!!
Salve si vorba lu' nenea PAB ,...asa fac eu...!!!!!!!!!
Metode de aplicare a tratamentelor
8.Metode de aplicare a tratamentelor
Metoda stropirii cu acid oxalic
Pentru tratament se foloseste o solutie apoasa sau pe baza de sirop de zahar cu o concentratie de acid oxalic
de 3.5% precum si o seringa pentru stropire si dozare. Seringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat
sa asigure dozarea sub forma de picaturi fine.
Acidul oxalic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid oxalic brut. In acest caz este vorba de dihidrat de
acid oxalic care este cristalin si este compus din cca 71% acid oxalic si 29% apa. Se poate folosi apa de la
robinet. Calciul din apa de robinet este legat de acidul oxalic si se transforma in cristale stabile chimic de
oxalat de calciu. Concentratia nu este puternic influentata de acest lucru. Adaosul de zahar are ca efect o
cadere mai rapida a parazitilor dar nu influenteaza actiunea asupra albinelor sau toleranta lor la solutie. Se
pastreaza in sticla cu dop etans si inscriptionata.
In comert se gasesc si solutii de-a gata de exemplu Bienenwohl. Pentru tratare nu sunt necesare temperaturi
primavaratice, este de ajuns ca termometrul sa indice peste 0 grade Celsius. Fumul se va folosi cu economie.
De regula se renunta complet la utilizarea fumului cand albinele sunt in ghem.
In lunile Noiembrie-Decembrie familia se afla sub coroanele de hrana. La stupii fara magazin localizarea
ghemului este usoara si solutia se poate repartiza usor pe cat mai multe albine. La stupii cu magazin
cateodata acest lucru este mai dificil mai ales atunci cand ghemul se afla pe ramele de jos. Fie se foloseste o
lanterna pentru a localiza ghemul fie se indeparteaza catul si solutia se poate distribui in si nu pe ghem.
Stropirea trebuie facuta cu rabdare. Este mai bine sa treci de 2 ori pe fiecare spatiu dintre rame decat o
singura data, cu cat se stropesc mai multe albine cu atat tratamentul este mai bun. In functie de puterea
familiei se folosesc 30-50 ml solutie. 30 ml se folosesc atunci cand ghemul se intinde pe 4-5 rame (la
temperaturi in jurul a 0 grade) si 50 ml cand ghemul ocupa 6-7 rame. O familie se stropeste o singura data.
Repetarea tratamentului, chiar si cu Bienenwohl, dauneaza. Atunci multe albine sunt incarcate cu prea mult
acid si zboara prematur din stup si pot muri la oarecare distanta fara sa se poata observa pierderea lor pe
pamant in jurul stupului. La familiile fara puiet o a doua tratare nu este oricum necesara. Caderea de paraziti
dupa tratament trebuie urmarita si masurata pentru a se compara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea
tratamentului. Caderea parazitilor este de amploare mai mare pe o perioada de 4-5 saptamani chiar daca
majoritatea (80%) cad din prima saptamana."
Tratamentul varozei cu acid formic

Folosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate de legislatia romana chiar
si in cazul apiculturii organice (OUG 34/2000 si Normele metodologice de aplicare a acesteia conform HG
917/2001 Art. 26, 3, e) datorita calitatii de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise, a lipsei
fenomenului de rezistenta a parazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiri
adecvate.
Acidul formic este singurul tratament cunoscut pana la aceasta data (cu exceptia supunerii la temperatura
inalta) care omoara parazitul varoa in celulele cu puiet. De aceea este un mijloc eficace de stavilire a
infestarii primavara, chiar si cand in familia de albine exista puiet capacit.
Actiunea acidului formic, un compus volatil, se manifesta prin atacarea directa a parazitilor care sunt putin
rezistenti la mediul agresiv creat prin vaporizarea acestuia. Volatilitatea mare a acidului formic precum si
comportamentul agresiv asupra metalelor constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de apicultor.
Tratamentele cu acid formic pot duce la o relativa corodare in timp a componentelor metalice ale stupului si
mai ales a pavilionului. De asemenea trebuiesc respectate cu strictete reguli de manipulare, pastrare si
utilizare pentru a preveni accidentarile datorita contactului acidului cu ochii sau pielea ori prin inhalare sau
inghitire.
Din multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam 2, si anume folosirea buretelui
absorbant si a vaporizatorului.
1. Metoda buretelui absorbant. Are avantajul ca ofera o aplicare simpla si rapida si se poate folosi practic in
orice sistem constructiv al stupului. Se foloseste un burete de vase (tip Vileda, cu dimensiunile aproximative
20x20x0,5 cm) si acid formic cu concentratia de 60%. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de
volum mare, pentru eficienta. Buretele se imbiba cu acid formic si se plaseaza cat mai aproape de albine, in
partea de sus sau de jos a cuibului. Se fac 3-4 tratamente intr-un interval de 4-7 zile.
Tratamentul de sus. Buretele se aseaza direct pe laturile de sus ale ramelor. Se imbiba cu acid formic 60% in
cantitate de 2,7 ml/rama Dadant cu albina.
Tratamentul de jos. Buretele se aseaza pe fundul stupului si se imbiba cu 4 ml/rama Dadant de acid formic
concentratie 60%.
Aplicarea tratamentului se face cand temperatura exterioara depaseste 12 grade Celsius. Daca temperatura in
timpul zilei depaseste 25 grade tratamentul se face seara.
2. Metoda vaporizatorului. Are avantajul unui control mai precis al aplicarii consatante si economice a
tratamentului si al unui efect mai indelungat. Este necesar insa dispozitivul care se monteaza pe o rama
goala, dar cheltuiala cu achizitionarea acestuia se amortizeaza in timp prin manopera redusa. Se foloseste
acid formic la concentratia de 60%. Se urmareste cantitatea de acid evaporata in timpul primei zile a
tratamentului si daca aceasta depaseste 10 ml/zi se taie o portiune din fitilul dispozitivului pentru a micsora
suprfata de evaporare. Tratamentul este ineficient sub limita de evaporare de 6 ml/zi.
Se lasa urdinisul deschis, se inlatura magazinele. Daca stupul este prevazut cu fund anti-varoa se inchide
sertarul de tabla. Tratamentul se incepe la primele ore, racoroase, ale diminetii. Se poate face trtament cu
acid formic atat primavara, cat si toamna cu conditia ca temperatura exterioara sa fie intre 5 si 30 grade
Celsius. Firma Biocontrol din Elvetia si producatorul german al vaporizatorului (Nassenheider) recomanda
2 tratamente pe an, primul in luna August, dupa ultima extractie si al doilea in a doua jumatate a lunii
Septembrie. Daca la sfarsitul lunii Iulie caderea naturala de acarieni este in medie mai mica de 10 bucati/zi
la stupul pe 10 rame se renunta la tratamentul din August, facandu-se numai cel din Septembrie.
De mare importanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albine pentru o corecta
diagnosticare a gradului de infestare. Caderea naturala de acarieni se verifica cu foaia cu margarina cel putin
saptamanal pentru a tine sub observatie tendinta de infestare a stupilor. Fiecare apicultor trebuie sa aprecieze
singur eficienta tratamentului si sa aduca corectiile necesare pentru imbunatatirea acestuia.

Indiferent de metoda de aplicare se recomanda utilizarea unui minim de echipament constand in:
1. Manusi rezistente la acid
2. Ochelari de protectie
3. Masca cu cartus filtrant
4. Sort si cizme de cauciuc
5. Galeata mare (10 litri) cu apa curata pentru interventie in caz de accidente
Se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
-Nu lasati produsul la indemana copiilor.
-Coroziv pentru ochi si piele la contactul direct sau prin expunerea la vapori.
-Vatamator sau fatal prin inghitire.
-Poate produce sensibilizarea pielii
-Evitati contactul cu ochii, pielea sau imbracamintea.
-Nu inhalati vaporii.
-Purtati ochelari de protectie, manusi rezistente la acizi, sort si cizme de cauciuc la manipulare.
-Se recomanda utilizarea unei masti prevazute cu filtru purificator pentru vapori organici.
-Combustibil. Feriti apropierea flacarii deschise. Se pastreaza sub temperatura de 50 grade C.
-Lucrati numai in spatiu deschis si cu vantul batand din spate.
-Nu mancati, beti lichide sau fumati in timpul utilizarii.
-Spalati temeinic mainile cu apa si sapun dupa utilizare. Spalati deasemeni mainile inmanusate inainte de
scoaterea manusilor.
-Dezbracati imediat imbracamintea stropita accidental.
-Spalati hainele contaminate separat de restul imbracamintii.
-Acidul formic perturba activitatea familiei de albine si poate induce o usoara marire a mortalitatii albinelor.
Reguli de prim ajutor:

Piele. Dezbracati imediat hainele contaminate. Spalati zona afectata cu sapun sau un detergent slab si multa
apa. Daca apare arsura se aplica compresa sterila si se consulta de urgenta medicul.
Ochi. Se spala ochii imediat cu apa din abundenta. Se acopera ochii cu comprese sterile, se consulta de
urgenta medicul.
Ingerare. Nu provocati voma. Beti o cantitate mare de apa sau lapte. Daca apare voma se administreaza
repetat lichide. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta. Consultati de
urgenta doctorul.
Inhalare. Scoateti victima din zona contaminata. Daca respiratia s-a oprit curatati caile respiratorii si incepeti
respiratia artificiala. Nu incercati sa dati nimic pe gura unei persoane aflate in stare de inconstienta.
Consultati de urgenta medicul.

7-Observatii la urdinis
Observatii la urdinis
A. Activitatea normala in stupina:
albinele intra si pleaca grabite; daca am introdus suficienti faguri claditi nu este necesar sa mai deranjam

albinele;
prezenta numeroasa a albinelor la adapator indica prezenta masiva a puietului; numarul mare de culegatoare
de polen = prezenta unei matci prolifice si a unui cuib extins;
albine multe ce zboara la amiaza sau cand soarele bate direct pe urdinis = iesirea la zbor a albinei tinere;
trantori scosi la urdinis fara a mai fi lasati sa intre (stand ingramaditi pe scandura de zbor sau pe peretele
frontal) = criza de nectar in natura;
daca dupa introducerea unei botci activitatea de la urdinis este buna in comparatie cu a altor stupi si daca
saltand podisorul albinele sunt linistite, inseamna ca ori au botca, ori matca neimperecheata, ori matca care a
inceput sa oua;
albine care-si balanseaza abdomenul stand pe scandura de zbor la urdinis intoarse cu capul spre largul
campului, este dovada unui cules intens;
orientarea cu capul spre urdinis este indiciul unui cules pe sfarsite; albine ce cad greoaie pe scandura de zbor
indica culesul bogat;
albinele care mai intarzie facand cateva rotocoale in zbor indica un cules slab; urdinisuri brumate in zilele
reci de primavara, dovedesc ca in interior se afla o colonie puternica cu mult puiet in cuib;
cand albinele ies rar dar cate doua odata, populatia stupului e slaba; cantitatea de miere adunata ne-o indica
cantarul de control.
B. Prezenta unei boli sau intoxicatii in stupina:
albine ce tremura din aripi si abia merg leganandu-se pe scandura de zbor iar pe oglinda stupului se afla
multe albine moarte si unele trag sa moara, se taraie neputand zbura = boala (acarioza, boala de padure,
paratifoza sau nosemoza);
puietul eliminat in stare de nimfa este o dovada a lipsei pasturii (coloniile trebuie hranite cu substante
proteice) sau a unei boli a puietului;
eliminarea din stup a pasturii intarite si pietrificate este dovada excesului de umiditate (impietrirea
puietului);
cadavre de albine tinere nedezvoltate pe deplin, arata ca in cuib se afla larvele fluturelui de gaselnita care
ataca si puietul in celule;
prezenta larvelor moarte sau a unor resturi pietrificate sunt semne de boala sau puiet racit si de asemenea
trebuie intervenit la toti stupii pentru a vedea despre ce este vorba;
daca albinele iesind la zbor lasa materiile fecale pe scandura de zbor sau pe peretele frontal, colonia este
bolnava de diaree sau chiar de nosemoza;
C. Alte stari anormale:
resturi de albine pe scandura de zbor si pe oglinda stupului indica posibilitatea unei boli sau prezenta
soarecilor in stupina;
urme de cristale de miere scoase afara pe urdinis, dovedesc cristalizarea mierii in faguri ceea ce duce la
infometarea albinelor daca nu sunt ajutate;
zborul la o temperatura mai coborata (9-10 grade C) indica lipsa apei pentru cresterea puietului; pentru a
verifica nevoia de apa a albinelor intindem la urdinis un deget inmuiat in apa (daca albinele incep sa linga
apa trebuie sa intervenim dand apa in hranitor, sau introducem pe urdinis un tifon umezit, care se
alimenteaza cu apa dintr-o sticluta asezata afara); daca albinele sorb apa din scursorile grajdurilor le vom
oferi apa cu sare si substante proteice;
daca la zborul de curatire ies si trantori inseamna ca matca este batrana sau s-a imperecheat toamna tarziu,
existand si riscul ca sa fi ramas neimperecheata (observatia se va nota la partida si chiar daca matca incepe
sa oua normal, va fi schimbata in cursul verii, caci in mod obisnuit o astfel de matca nu este prolifica;
larvele de trantor eliminate in aprilie-mai, sunt semne ca albinele nu au rezerve suficiente de hrana si trebuie
intervenit cu hrana;
numarul mic de culegatoare de polen la unii stupi indica situatia critica a unei colonii slabe;
cand culegatoarele de polen lipsesc cu totul, cu toate ca la alti stupi acestea activeaza din plin, este un
indiciu clar al lipsei matcii;
albine care nu activeaza, paza sporita, activitate timida la urdinis = lipsa matcii sau o alta anomalie (matca
plecata la imperechere, aerisire deficitara etc.) = trebuie gasita cauza;
zbor intens si dezordonat de albine, multe ies si se intorc imediat la urdinis, altele alearga pe peretele
stupului sau in lungul scandurii de zbor, parca ar cauta ceva; ridicand podisorul, fara sa folosim fum,

albinele parca plang = matca disparuta de curand;


albine care intarzie sau nu ies deloc din stup este semnul unei stari critice care trebuie imediat lamurita si pe
cat posibil indreptata: colonie moarta sau muribunda (albinele vor fi stropite cu sirop caldut), albinele nu pot
iesi din cauza urdinisului infundat cu albine moarte;
albine putine care intra si ies agale pe urdinis iar la ascultare se aude un zumzet domol si plangator = familie
bezmetica (atentie! matca poate sa piara si prin scuturarea ramelor);
lupta dintre albine pe scandura de zbor indica inceputul unui furtisag; daca in acelasi timp este si un zbor
activ si sovaielnic, inseamna ca furtisagul este in toi si trebuie sa intervenim;
activitatea intensa a trantorilor in luna mai este un semn al pregatirii de roit;
aglomerarea albinelor pe peretele frontal sau sub urdinis (asa numita "barba") avertizeaza apicultorul ca
roitul e aproape, sau ca trebuie sa largeasca cuibul;
zborul intens, foarte abundent si aparent dezordonat, in fata unui stup arata ca familia respectiva e in curs de
roire si trebuie incepute lucrarile de prindere a roiului;
grup de albine in numar de 10-12 stand pe pamant in fata stupului, este dovada ca matca acelui stup a murit
si este eliminata din stup.

24-Cultivarea faceliei
CULTIVAREA FACELIEI Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru apicultura este
destul de numeroasa. Apicultorii trebuie sa stie ca exista o planta de cultura, foarte valoroasa, care asigura
productii mari de miere si a carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru
apicultori. Acesta planta speciala este facelia.Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii, situata in
imediata apropiere a stupinei, trebuie sa cultive facelia, atat pe terenurile propietate personala ,cat si pe cele
aflate in propietatea tertilor. Planta, pe langa valoarea melifera, poate fi folosita si ca furaj.

" Specie anuala, originara din America de Nord unde creste si spontan,facelia a fost introdusa in tara noastra
ca
planta specific melifera dar care poate intra si in componenta amestecurilor melifero-furajere, fiind si un bun
nutret pentru animale. Facelia este putin pretentioasa la conditiile de clima si sol, gasind in tara noastra
conditii bune de cultura in toate regiunile. Rezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de
toamna se poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu, furnizand culesuri intr-o perioada
deficitara in flora melifera.
Planta creste inalta de 40-60 cm,cu o tulpina ramificata purtand mai multe inflorescente in forma de evantai
a caror inflorire incepe cu florile de la baza.Perioada de vegetatie la facelia este scurta,de la rasarire pana la
inflorire trecand 45-55 zile, iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand de evolutia factorilor
climatici.In zona de campie cu arsite mari, cultura de vara a faceliei are o durata de inflorire de 25-30 zile,
in timp ce in zonele mai umede si cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare.
Agrotehnica faceliei
Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primavara in mustul zapezii
(februarie-martie), in aceste cazuri inflorirea se produce catre sfarsitul infloririi salcamului, prelungind
culesul cu 2-3 saptamani.
Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile martie-aprilie cand sunt intrunite
conditiile optime pentru germinarea semintelor cat si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor.In aceste
conditii rasarirea are loc in 6-7 zile de la semanat, iar plantele au un ritm de vegetatie rapid, o dezvoltare
viguroasa si o productie de nectar buna.

Avand perioada de vegetatie scurta, facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce elibereaza devreme
terenul, intre acestea fiind si graul, cultura ce ocupa suprafete mari in tara noastra. Importanta culturilor de
facelia semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine un cules continuu pana
toamna tarziu.
In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei furajere si constituie o sursa
sigura de nectar. Se pot face amestecuri de facelia cu plante leguminoase ca: mazarea, mazarichea, lupin,
soia,s.a., dar cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazariche + ovaz). Proportiile
de semanat cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha + ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha.
Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit, dar patul germinativ trebuie bine maruntit
incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si in mod uniform. Semanatul se face cu masina, distanta dintre
randuri 12-15 cm sau 40-60 cm, folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar.
Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele sunt mici, pentru a se evita
imburuienarea. Recoltarea se face cu combina, productiile de samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in
functie de conditiile pedoclimatice si de agrotehnica aplicata.
Caracteristici melifere
Perioada de vegetatie a faceliei este scurta,de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile,iar inflorirea
dureaza 30-50 zile, influentata de evolutia factorilor climatici, producandu-se din mai pana in octombrie in
functie de data semanatului.
Valoarea melifera a faceliei este mare, fapt ce determina albinele sa o viziteze intens in tot cursul zilei.
Cantitatea de nectar secretata de o floare si implicit productia de miere la hectar variaza foarte mult sub
influenta factorilor pedologici, a evolutiei timpului in perioada de vegetatie,a epocii de semanat si a
agrotehnicii aplicate. In conditii favorabile cantitatea de nectar secretata de o floare variaza intre 1 si 4,5 mg
cu o concentratie in zahar a nectarului de 28% (Cirnu 1973), dand productii de miere la hectar de 600-1000
kg. In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg."
-----------------------------------------------------------------------------------------In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului pe care o sa fie cultivata facelia,
pentru ca principala problema de aici vine. Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de
teren si pentru ei nu sunt obstacole, decat cele legate de cultura in sine si procurarea banilor pentru
infiintarea si intretinerea culturii.
Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati :
- Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii,se incheie contracte de cultivare cu cat mai
multi proprietari.In contract se stabilesc clar toate detaliile privind drepturile si obligatiile partilor. O forma
de colaborare contractuala este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura, in schimbul careia
primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul de a folosi cultura in perioada infloririi pentru
albine.
- Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la propietari,infiinteaza cultura, o
foloseste in scop apicol, recolteaza furajul si achita contravaloarea arendei din beneficiile obtinute.
Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii : suprafetele de teren sa se afle in aceeasi
locatie ; suprafata de teren cultivata sa fie destul de mare pentru a se asigura un potential melifer care
justifica investitia.