Suprarealismul este termenul care denumete curentul artistic i
literar de avangard care proclam o total libertate de expresie, ntemeiat
de Andr Breton in Franta. Curentul debuteaz n prima parte al secolului XX, un timp al schimbrii, revoltei i sensibilitii. Suprarealismul devine astfel vocea internaional a unui grup de scriitori i artiti mnai de dorina de a schimba mentalitatea unei societi rigide, sufocate. Primul care a utilizat termenul a fost Guillaume Apollinaire, in piesa de teatru "Snii lui Tiresias, pe care o numeste "dram suprarealist". Prin urmare, totul a nceput de la literatur, abia apoi suprarealismul a fost cultivat si de alte arte. nceputurile micrii se leag de grupul de la revista pariziana Littrature (1919) condus de Andr Breton, Louis Aragon i Phillipe Soupault, care capteaz tot mai mult din ndrzneal spiritului nnoitor i agresiv al dadaismului. In Littrature, Breton va publica n colaborare cu Phillipe Soupault, primul text specific suprarealist: Cmpurile magnetice. In 1924, micarea a fost teoretizat odat cu apariia scrierii lui Andr Breton Manifestul suprarealismului, unde acesta definete suprarealismul ca fiind Automatism psihic pur prin care se exprim, fie verbal ori n scris, sau n alt modalitate, adevrata funcie a gndului. Dicteu automat al gndirii in absena oricrui control exercitat de raiune, n afara tuturor preocuprilor morale i estetice. Reprezentanti : Andr Breton, Louis Aragon, Paul Eluard, Phillipe Soupault, Bernard Peret s.a. Trasaturile curentului: 1. valorificarea zonelor obscure ale contiinei, ale esenei umane ascunse n incontient, hazardul, oniricul, ezotericul 2. promoveaza hipnoza, dedublarea, halucinatia voluntara, asocierea liber de imagini, fantasticul, automatismul psihic pur - toate n vederea crerii unei suprarealiti (asemntoare cu realitatea visului, care ofer o imagine a vieii intelectuale) 3. la baza micrii sta viziunea dadaista (atitudinea distructiva, refuzul spontan, primitv, spiritul revoltator) si teoriile lui Freud (redescopera puterea imaginatiei) 4. pune accent asupra irationalului, simbolurilor si asupra fenomenelor de automatism psihic modalitate de a releva veritabila noastra esenta 5. omnipotena visului, [..] jocul dezinteresat al gndirii. (Andre Breton)
6. promoveaz conceptul de scrierea automatic (scriitorul
reproduce fidel, automat un act de gandire, fara controlul ratiunii => permite creativitii sa se hraneascaa din adancurile inconstientului, din vise si halucinatii si sa excluda rationalul pe cat mai mult posibil 7. realitatea trebuie reprezentat nefiltrat de ideile preconcepute, ci cum sustinea Salvador Dali o interpretare paranoica a realitatii => starea iraional este de fapt starea poetic i tot ceea ce o inconjoar capata valoare poetica 8. se indreapta impotriva gandirii logice, fortelor societatii, legilor, mentalitatii comune, rationalismului si pragmatismului => doresc eliberarea de constrangeri 9. in pictura, artistii au incercat sa surprinda formele pure, viata ca automatism, viata ca fiind absurda (Max Ernst, Georgio de Chirico, Salvador Dali, Rene Magritte s.a.) Suprarealismul urmrea s pun bazele unei revoluii sociale, ntre art i societate existnd o ruptur, ntre lumea exterioar i lumea interioar, ntre fantezie i realitate. Suprarealitii au cutat s ofere o soluie pentru rezolvarea acestei rupturi.
I.
Suprarealismul in Romania
Suprarealismul romanesc s-a desfurat pe parcursul perioadei
interbelice i a continuat pn la finalul anilor patruzeci, curmat sub presiunea instalrii regimului socialist. Acesta a fost teoretizat i practicat de revistele Alge i Urmuz si urmrea, asemeni celui francez, ptrunderea artei n planul subconstientului, al visului, al delirului n care spaiile umane scap de controlul contiinei. Fiecare afluent al avangardismului romnesc a lucrat la disoluia textului. Dadaitii visau texte create de hazardul pur, total libere de orice constrngere logic, sintactic sau semantic. Futuritii impun stilul telegrafic, n care se abolete sintaxa, mai exact nucleul verbal al enunului. Suprarealitii par s conserve ceva din structura sintactic a unui text obinuit, dar introduc principiul unui plurisemantism care devine imposibil de dominat (propune simultan mai multe trasee interpretative, uneori contradictorii). Textele sunt marcate de simboluri, nu de figuri de stil.