Disciplina : FINANTE INTERNATIONALE

Titlul :,, Piata valutara in Romania''

Indrumator stiintific: Conf.univ.dr .Trandafir Mariana
Masterand,
Cojita Ana-Maria
2007-2008
Cuprins:
1. Pietele valutare si pietele derivate de devize
1.1 Sfera pietelor valutare si participantii
1.2 Operatiile pe pietele valutare
1.3 Pietele futures de devize
1.4 Pietele optiunilor de devize
2. Piata valutara din Romnia
2.1. Politica valutara a Bancii Nationale a Romniei
2.2. Sfera pietei valutare din Romnia si operatiunile valutare
2.3. Organizarea si functionarea pietei valutare interbancare in Romania
3. Procedura de lucru privind tranzactionarea produselor de trezorerie in cadrul
Raiffeisen Bank
3.1. Schimb valutar interbancar -procedura de lucru pentru tranzactii-Raiffeisen Bank
3.2..Schimb valutar la vedere in conturi curente
Bibliografie:
1. Bran Paul, Relatii financiare si monetare internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1995
2. Constantin Floricel, Relatii
Pedagogica, Bucuresti, 1999

valutar-financiare internationale, Editura Didactica

si

3. Gaftoniuc Simona, Finante Internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1996

4. Costin C. Kiritescu, Relatiile valutar financiare internationale, Editura stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1978
5. Anne O. Krueger, Determinarea cursului de schimb, Editura Sedona,Timisoara, 1996
6. Oprescu Dorel, Sistemul monetar international, Editura Academiei, Bucuresti, 1981
7. Penea Zenovia-Doina, Moneda Euro, Editura Tehnica, Bucuresti, 1999
8. Voinea Gheorghe(coordonatori), Mecanismele financiar-monetare n procesul tranzitiei la
economia de piata, Editura Sedcom Libris, Iasi, 1999
1. PIEELE VALUTARE sI PIEELE DERIVATE DE DEVIZE
1.1 Sfera pietelor valutare si participantii
Pietele valutare reprezinta centrele sau locurile n care se confrunta cererea si oferta de
valuta si se stabileste cursul de schimb. Piata valutara este formata din bancile si casele de
schimb care sunt autorizate sa vnda si sa cumpere valuta. Pietele valutare au marimi diferite n
functie de operatiile pe care le realizeaza si de localitatile n care sunt amplasate. Principalele
piete valutare functioneaza la Londra, New York, Tokyo, Frankfurt, Paris, Zurich.
Pietele valutare mijlocesc accesul persoanelor juridice si fizice la valuta necesara
schimburilor economice internationale, deplasarii n strainatate, ofera detinatorilor de valuta
cadrul de piata pentru a fi vnduta, iar din confruntarea cererii si a ofertei de valuta rezulta cursul
de schimb.
Pe pietele valutare participa bancile comerciale, curtierii, bancile centrale, societatile
comerciale care realizeaza operatii de comert exterior. Bancile comerciale intervin pe piata
valutara sub forma vnzarilor si cumpararilor de valuta pentru contul propriu sau pentru contul
clientilor, intermediaza operatiunile de transformare a valutelor, realizeaza operatii de arbitraj si
speculative n vederea obtinerii unor cstiguri. Bancile comerciale pot ndeplini rolul de
MARKET MAKER, de formator de piata si de sustinere a lichiditatii pietei.
Curtierii de schimb sunt intermediari care centralizeaza ordinele de cumparare si
vnzare, asigura executarea lor conform cerintelor clientilor si furnizeaza informatii asupra
evolutiei cursurilor de schimb. Primirea si transmiterea ordinelor de vnzare si cumparare de
valuta, precum si practicarea unor operatii speculative reprezinta activitatea de Front-office din
schimbul valutar. Back-office reflecta activitatile de realizare a contractelor negociate si
gestionarea rezultatelor schimbului de valuta

Fig. 1.1 Participantii pe piata valutara

Bancile centrale intervin pe piata valutara n vederea limitarii fluctuatiei cursului, a
protejarii monedei nationale precum si pentru satisfacerea unor ordine ale clientilor. Banca
centrala reglementeaza organizarea si supravegheaza functionarea pietei valutare.
Societatile comerciale care realizeaza importuri si exporturi adreseaza ordine de
cumparare si vnzare de valuta prin intermediarii de pe piata valutara sau banci.
Evolutia operatiilor de pe pietele valutare a fost determinata de anumiti factori[1]:
. extinderea si diversificarea relatiilor internationale care s-au reflectat n multiplicarea fluxurilor
de valuta si n cresterea cerintelor de conversie prin intermediul pietelor valutare;
. tendintele de liberalizare a politicilor valutare, eliminarea restrictiilor valutare si promovarea
convertibilitatii;
. generalizarea cursurilor flotante a necesitat diversificarea operatiunilor speculative si
recurgerea la tehnici specifice de prentmpinare sau atenuare a efectelor riscurilor din
schimburile economice internationale;
. amplificarea miscarilor de capital a impulsionat operatiile valutare provenite din plasamente,
schimburi si repatrierea capitalurilor;
. perfectionarea tehnicilor si a modalitatilor de efectuare a platilor internationale;
. interventiile bancilor centrale sub forma vnzarilor si a cumpararilor de valuta n vederea
influentarii cursului de schimb;
. mbunatatirea serviciilor bancare de gestiune a sumelor n valuta ale clientilor.
1.2 Operatiile pe pietele valutare
Pe pietele valutare se efectueaza operatii la vedere, operatii la termen, operatiuni de
arbitraj, speculative si de acoperire la termen.
a) Operatiile la vedere (piata la vedere "marche spot") constau n cumpararea sau
vnzarea de sume n valuta cu cedarea imediata sau la cel mult 48 ore a valutei. Cursul la care se
realizeaza operatiile cu valuta este expresia raportului dintre ordinele de cumparare si vnzare de
valuta adresate de participantii pe piata. n cazul n care sporesc ordinele de cumparare se
majoreaza cursul valutei, iar daca ordinele de vnzare sunt mai mari scade cursul. Raportul de
schimb al valutei la vedere este determinat si de alte operatii ce se efectueaza pe piata valutara.
Cursul valutei se formeaza si sub influenta operatiilor de pe alte piete valutare.
Cursul de pe piata la vedere rezulta din confruntarea cererii si a ofertei de valuta, a
influentelor exercitate de alte operatiuni efectuate pe piata si n functie de operatiile valutare de
pe alte piete valutare. Tranzactiile cu valuta la vedere se realizeaza la cursul "SPOT". Pe piata
valutara la vedere se stabilesc cursuri pentru operatiunile de cumparare si cursuri pentru
operatiunile de vnzare. Diferenta ntre cursul de vnzare si cursul de cumparare al unei valute
pe piata la vedere este cunoscuta sub denumirea deSPREAD care exprima diferenta dintre
cursurile de vnzare si cursurile de cumparare se poate exprima n forma procentuala astfel:
Spread = (curs de vnzare - curs de cumparare)/ curs de vnzare_x_100 )
b) Operatiile la termen (piata la termen, forward market) reflecta tranzactiile de
cumparare sau vnzare de valuta ce se realizeaza pe baza predarii sumelor la un termen viitor si
la un curs determinat. n general cursul la termen ar trebui sa fie mai mare dect cursul la vedere
(CT > CV) deoarece la cursul la vedere se adauga dobnda la valuta pe un termen. Cursul la
termen al unei valute este mai bun dect cursul la vedere plus dobnda n cazul n care se
prevede o apreciere. Diferenta dintre cursul la termen si cursul la vedere plus dobnda la o valuta
este cunoscuta sub denumirea de "AGIO". n situatia n care se ntrevede o depreciere a valutei,
cursul la termen poate fi mai slab dect cursul la vedere si dobnda, diferenta este denumita

"DISAGIO VALUTAR" sau se apreciaza ca valuta coteaza disagio la termen. Diferentialul

valutar reflecta deosebirile ntre cursurile la termen si cursurile la vedere. Cursul operatiilor la
termen de pe piata valutara depinde de cursul "SPOT" (CV), de diferenta de dobnda la valute
(Db) si de termenul de negociere (Nz).
Cotarea report si deport
n cazul n care cursul monedei straine exprimat n moneda nationala este mai ridicat la
termen dect cursul la vedere se nregistreaza un REPORT sau se apreciaza ca moneda
coteaza PREMIUM. Reportul asupra unei valute reflecta dobnda mai mica de pe piata
monetara din tara emitenta fata de dobnda de pe pietele monetare straine.
Curs la termen (CVT) = Curs la vedere (CV) + Report (R)
CVT = CV +R
Daca cursul monedei straine reflectat n moneda nationala la termen este mai scazut dect
cursul la vedere se nregistreaza un DEPORT sau moneda coteazaDISCONT. Deportul unei
valute exprima diferenta de dobnda n plus pe piata monetara a valutei respective fata de
dobnda de pe pietele monetare straine.
Curs la termen (CVT)= Curs la vedere (CV)- Deport (D)
CVT= CV- D
Diferentele n procente ale reportului si deportului se calculeaza n functie de cursul la
termen si cursul la vedere. Pe piata la termen valutele coteaza la termen de 1 luna, 3 luni, 6 luni
si 1 an. Cotatiile la termen se reflecta prin intermediul punctelor. Cursul la termen se poate
mentiona direct sau prin punctele de report sau deport de la cursul la vedere.
Tranzactiile la termen de pe piata valutara pot influenta relatiile comerciale internationale:
Curs la termen >
Curs la vedere
Curs la termen <
Curs la vedere
c) Operatiile de arbitraj valutar
Arbitrajul valutar reprezinta o operatie care consta n vnzarea si cumpararea de valuta,
uneori simultan pe pietele valutare n vederea protejarii mpotriva fluctuatiei cursurilor valutare
precum si pentru obtinerea unor cstiguri. Operatiile de arbitraj valutar asigura cstiguri din
diferentele de curs la aceeasi valuta pe o piata la doua momente distincte din diferentele de curs a
unei valute pe doua piete diferite si din diferentele de curs ntre doua valute si doua piete
diferite[2].
Arbitrajul valutar poate fi direct si la termen. Arbitrajul valutar direct consta din vnzarea
unei sume n valuta pe piata pe care coteaza mai bine si cumpararea n acelasi timp a unei sume
n aceeasi valuta pe piata pe care coteaza mai slab. Arbitrajul valutar la termen se deosebeste n
functie de pietele pe care se realizeaza tranzactiile cu valuta de catre banci. Arbitrajul la termen
pe o singura piata urmareste obtinerea unui cstig din diferenta de curs al valutei pe aceeasi piata
la doua momente diferite. Arbitrajul la termen pe doua piete urmareste valorificarea diferentelor
la cursul la termen al unei valute de pe doua piete.
Arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobnzilor presupune sa se compare diferentele
de curs valutar cu diferentele de dobnda la un plasament egal de capital pe cele doua piete.
Operatiunea de arbitraj valutar devine avantajoasa n masura n care diferenta de curs de la valuta
este mai mare dect diferenta de dobnda. Arbitrajul valutar realizat de catre banci contribuie la
echilibrarea cererii si a ofertei de valuta pe piata, la exercitarea unei influente asupra cursului

valutar, la protejarea sumelor n valuta detine de clienti la banci si la obtinerea unor cstiguri din
diferentele de curs.
d) Operatiile speculative
Speculatia valutara reprezinta interventia unui operator pe piata valutara n vederea
realizarii unui cstig din diferentele de curs ale valutelor.
Speculatia activa la vedere se practica n cazul n care valuta "X" se afla n depreciere.
Operatorul mprumuta o suma n valuta "X" la o anumita scadenta. Suma mprumutata n valuta
"X" o foloseste pentru cumpararea unei sume echivalente n valuta "Y" care este mai stabila. La
termenul de rambursare a mprumutului n valuta "X" operatorul vinde suma n valuta "Y" pentru
care obtine o suma mai mare n valuta "X", ramburseaza mprumutul si ramne cu o diferenta.
Speculatia activa la termen se realizeaza pentru a beneficia de diferentele dintre cursul la
termen si cursul la vedere.
Speculatia pasiva la vedere sau la termen se practica pe pietele valutare n vederea prevenirii
si gestionarii efectelor negative ale riscului valutar. Daca un importator are de achitat o suma n
valuta "X" peste 3 luni si se estimeaza o apreciere, acesta cumpara la termen suma n valuta "X"
pentru care plateste o suma n valuta "Y", la un curs mai avantajos.
e) Operatiile Swap reprezinta mbinarea a doua operatiuni valutare simultane si opuse,
una de vnzare si alta de cumparare la doua scadente diferite.
f) Operatii speciale de acoperire - hedging valutar
Operatiile speciale de acoperire la termen pe piata valutara sunt cunoscute si sub
denumirea de hedging valutar. Exportatorul care estimeaza ca valuta n care se exprima creantele
de export din contractul comercial international si va modifica puterea de cumparare, ncheie o
tranzactie cu o banca comerciala prin care cumpara la termen o suma ntr-o alta valuta dect cea
n care se exprima contractul comercial, dar egala cu valoarea acestuia. Prin operatiunea speciala
de acoperire la termen exportatorul are certitudinea ca suma n valuta pe care o va ncasa de la
importator dupa primirea si receptionarea marfurilor este egala cu suma necesara achitarii
obligatiei valutare contractate la termen.
Interventia Bancii Centrale pe piata valutara
Banca centrala intervine pe piata valutara, fie sub forma cumpararilor si vnzarilor de valuta n
vederea protejarii cursului monedei nationale, fie prin executarea unor ordine ale administratiei
centrale, ale bancilor centrale straine sau organismelor financiare internationale. Banca centrala
influenteaza indirect operatiile de pe piata valutara prin intermediul taxei scontului care are
efecte asupra intrarilor si iesirilor de valuta.
n cazul n care banca centrala completeaza oferta de valuta insuficienta sau influenteaza
cererea, realizeaza o interventie directa. Interventia bancii centrale pe piata valutara se poate
produce la orice curs si n orice moment sau poate fi limitata la o anumita perioada de timp sau la
un nivel de curs.
Interventia bancii centrale pe piata valutara se realizeaza pe seama rezervelor valutare, a
operatiilor SWAP, a mprumuturilor pe termen scurt de la alte banci centrale.
1.3 Pietele futures de devize
Pietele contractelor la termen (futures) si pietele optiunilor de devize sunt cunoscute sub
denumirea de piete derivate, deoarece interventiile si cursul se formeaza n functie de operatiile
de pe pietele valutare la vedere si la termen. Dezvoltarea schimburilor comerciale, instabilitatea
cursurilor valutare, nevoile de valuta, perfectionarea tehnicilor de negociere de pe pietele
valutare, accentuarea riscului valutar au determinat aparitia si evolutia operatiilor pe pietele
derivate.

a) Formarea pietelor la termen de devize sau "devizele futures" au fost lansate n anul
1972 n cadrul departamentului International Money Market (IMM) din cadrul pietei Chicago
Mercantile Exchenge (CME). Contractele la termen de devize se mai negociaza pe urmatoarele
piete: la Philadelphia n cadrul Philadelphia Board of Trade (PBOT), la Londra pe London
International Financial Exchange (LIFFE), la New York n New York Futures Exchange (NYFE),
la Tokyo pe Tokyo International
Financial
Exchange
(TIFE),
la Singapore n Singapore International Monetary Exchange (SIMEX), la Sidney pe Sidney
Future Exchange (SFE) precum si pe pietele din Elvetia, Germania, Franta, Australia, Italia,
Danemarca, Canada, Suedia, Olanda, Luxemburg, Belgia, Spania si Portugalia.
Pe pietele contractelor la termen de devize (futures) participa: bancile si institutiile care
utilizeaza contractele "futures" n operatiunile lor; firmele de curtaj care actioneaza n numele
clientilor; brokerii care participa n nume propriu sau pentru clienti; cumparatorii si vnzatorii de
contracte "futures"; speculantii care opereaza cu orizonturi apropiate si termene scurte.
b) Trasaturile contractelor la termen de devize
Contractele la termen de devize exprima angajamentul de a preda sau de a primi o
anumita suma ntr-o valuta la o data mentionata si la un pret stabilit n momentul ncheierii si se
deosebesc prin:
. Contractele de pe aceasta piata au o marime standardizata (lire sterline 62.500, dolari canadieni
100.000);
. Pe pietele contractelor la termen de devize se negociaza si ncheie contracte la scadente fixe:
martie, iunie, septembrie, decembrie pentru durate de doi ani, ceea ce nseamna cotatii la opt
termene;
. Devizele care se negociaza pe pietele contractelor la termen sunt dolarul SUA, euro, yenul
japonez, lira sterlina, francul elvetian, dolarul canadian si dolarul australian;
. Fluctuatia minima a valorii contractului este cuprinsa ntre 10-12,5 dolari americani pe
contract;
. Contractele la termen n devize de pe aceasta piata nu presupun livrarea efectiva a valutei,
deoarece la scadenta se realizeaza operatiuni inverse n vederea protejarii mpotriva riscului
valutar si a obtinerii unui cstig. Pretul contractelor la termen n devize se formeaza n corelatie
cu raportul de schimb de pe piata valutara la vedere. Diferenta dintre cursul valutar "Spot" si
cursul de pe piata contractelor la termen de devize este cunoscuta sub denumirea de "baza".
Baza = Cursul Spot - Cursul "Futures"

Fig. 1.2 Evolutia cursului devizelor futures

Diferenta dintre cursul de pe piata la vedere si cursul de pe piata contractelor la termen
(baza) tinde catre zero pe masura ce se apropie scadenta contractului. n fiecare zi, pe piata
futures se realizeaza o marcare la piata a contractelor futures in functie de pretul inregistrat la
sfarsitul zilei de tranzactionare. Baza de echilibru (BE) depinde de cursul de pe piata valutara la
vedere[3] (CVs), de dobnda de pe piata eurodolarilor (IUSD), de dobnda de pe pietele
valutelor (IV) si de perioada de timp (T).
c) Operatiile pe pietele contractelor la termen de devize
Participantii de pe pietele contractelor la termen de devize adreseaza ordine de cumparare
sau de vnzare de valuta la anumite termene prin intermediul brokerilor sau curtierilor agreati de
organismele de supraveghere a burselor. Brokerii sau curtierii negociaza tranzactiile de vnzare
sau cumparare n numele clientilor si conform ordinelor primite. La scadenta se determina
efectele operatiunilor de pe piata si se regleaza diferentele prin intermediul camerelor de
compensatie.

Fig. 5.3 Participantii pe piata contractelor futures de devize

Ordinele de cumparare sau de vnzare de valuta pe pietele contractelor la termen se pot
formula n doua variante:
. ordinul la curs limita, conform caruia clientul i mentioneaza brokerului un curs la care se va
executa operatia, daca se nregistreaza un anumit nivel pe piata;
. ordinul la pretul pietei.
Cotatiile de pe pietele contractelor la termen de devize se realizeaza prin licitatii din care
rezulta cursurile de deschidere, cursurile cele mai ridicate, cursurile cele mai scazute si cursurile
de nchidere. Diferenta din revnzarea (rascumpararea) contractului la scadenta la cursul la
vedere se poate determina diferit:
. pornind de la numarul de contracte (n), tinnd seama de cursurile de la scadenta (Cs) si cele
cotate (Cfc) si de valoarea standardizata a contractului n valuta respectiva (Vs),c= n(CsCfc)Vs
. daca se tine seama de numarul de contracte (n), de punctele care reflecta diferentele de curs (p),
de limita minima a fluctuatiei valorii contractului n valuta respectiva (fm):c = n p fm .
n vederea participarii pe piata contractelor la termen de devize operatorii depun o
garantie initiala care depinde de valoarea contractului, de volatilitatea valutei precum si garantii
suplimentare n functie de evolutia cursurilor de pe piata. Camerele de compensatie au misiunea
sa regleze raporturile dintre participantii la contractele de pe aceasta piata, respectiv sa calculeze
diferentele ce rezulta din interventiile efectuate. Partile la contractele la termen de devize si

ncheie pozitiile initiale la scadenta contractului prin pozitii inverse. La termen cumparatorii de
contracte de pe aceasta piata le revnd, iar vnzatorii de contracte rascumpara valoarea acestora.
1.4 Pietele optiunilor de devize
Sfera, forme, participanti pe pietele optiunilor de devize
Pietele optiunilor de devize realizeaza operatii importante pentru derularea schimburilor
comerciale si a cooperarii internationale. Piete ale optiunilor de devize functioneaza n SUA,
Japonia, Marea Britanie, Singapore, Elvetia, Germania, Franta, Canada, Australia, Danemarca,
Suedia, Belgia, Luxemburg, Italia, Spania, Olanda, Portugalia.
Contractele de optiuni de devize se mai diferentiaza dupa modul de negociere astfel:
. contracte de optiuni negociate pe pietele interbancare care se deosebesc prin faptul ca se
schimba pe baza de ntelegere ntre banci si ntreprinderi;
. contracte de optiuni standardizate care se negociaza pe piete si diferentele se deconteaza prin
camerele de compensatie.
Optiunile europene se pot exercita la scadenta, iar optiunile americane asigura dreptul de
exercitare pe durata valabilitatii contractului. Pe pietele optiunilor de devize participa
exportatori, importatori, investitori, arbitragisti, banci si speculatori.
Trasaturile contractelor pe optiuni de devize
Contractul de optiuni de devize exprima un raport ntre doua parti prin care se asigura
dreptul de optiune de cumparare sau de vnzare a unei sume n devize la un pret determinat si la
o anumita scadenta.
. cumparatorul unei optiuni dobndeste dreptul de a cumpara suma n valuta la scadenta la un
anumit curs precum si dreptul de a renunta la tranzactie;
. vnzatorul unei optiuni are dreptul de a vinde suma n valuta la scadenta la un anumit curs;.
. valoarea contractului de optiuni difera n functie de pietele pe care se negociaza optiunile de
devize;
. devizele ce se vnd sau cumpara pe pietele optiunilor sunt reprezentate de valutele ce se
negociaza pe pietele valutare la vedere si la termen;
. pretul exercitiului sau cursul la care se vnd sau cumpara devizele se stabileste de cele doua
parti ale contractului de optiune;
. pretul optiunii denumit "prima" reprezinta suma ce se plateste de cumparator vnzatorului
pentru dreptul renuntarii la optiune;
. durata unei optiuni este limitata prin contract, devizele fiind cotate dupa data exercitiului;
. optiunile pot fi revndute sau rascumparate si astfel partile la contract se pot elibera de obligatii
sau pot pierde drepturile din contract.
Optiunea de cumparare - CALL asigura dreptul cumparatorului sa-si exercite optiunea
la scadenta, respectiv sa primeasca o suma n valuta la un curs determinat sau sa renunte la
cumparare.
Optiunea de vnzare - PUT ofera vnzatorului dreptul de a vinde o suma n valuta la o
anumita scadenta.
Cumparatorul unei optiuni CALL dobndeste dreptul (nu si obligatia) de a cumpara o
anumita suma n valuta A contra unei sume n valuta B n schimbul unei prime sau sa renunte la
cumparare. Vnzarea unei optiuni de cumparare CALL obliga vnzatorul sa predea suma n
valuta la scadenta prevazuta si la cursul stabilit prin contract. Cumpararea unei optiuni PUT i da
dreptul cumparatorului sa vnda suma n valuta A n schimbul unei sume n valuta B la cursul din
contract sau sa renunte la vnzare. Vnzarea unei optiuni PUT presupune ca vnzatorul sa
primeasca suma n valuta din contract la cursul stabilit.

PRIMA
CUMPRTOR
CALL
VNZTOR
CALL
EXERCIT OPIUNEA LA SCDEN SAU RENUN
Exportatorii care urmeaza sa ncaseze sume n valuta din exporturi la anumite termene
cumpara optiuni de vnzare pentru a se proteja mpotriva riscului valutar. Daca valuta de contract
a exportatorului se apreciaza pna la scadenta, exportatorul renunta la optiunea de vnzare si
vinde valuta din contract la cursul de vedere de pe piata. n cazul n care valuta de contract se
depreciaza pna la scadenta, exportatorul exercita optiunea din contract, deoarece obtine un curs
mai bun prin contract dect cel de pe piata valutara la vedere.
Importatorii care urmeaza sa plateasca sume n valuta pentru marfurile cumparate
contracteaza optiuni de cumparare pentru a se apara mpotriva riscului valutar. Daca valuta de
contract se depreciaza la termen, importatorul renunta la optiunea de cumparare, deoarece si
procura devizele necesare de pe piata la vedere la un curs mai avantajos. n cazul n care valuta
de contract se apreciaza la scadenta, importatorul exercita optiunea de cumparare, datorita
faptului ca si procura valuta prin contract la un curs mai bun dect cel de pe piata la vedere.
Prima care se plateste la contractele de optiuni de devize este formata din valoarea
propiu zisa a unei optiuni de devize si valoarea perioadei. Valoarea propiu zisa a unei optiuni de
devize reflecta cstigul care se poate obtine daca optiunea se exercita imediat.
Valoarea perioadei care exprima diferenta dintre pretul optiunii (prima) si valoarea
intrinseca depinde de urmatorii factori: durata ramasa pna la scadenta, deoarece pe masura
apropierii de termen, valoarea perioadei se diminueaza; diferentele ntre ratele dobnzii la valute;
valabilitatea cursului valutei. n cazul cumpararii unei optiuni de cumparare se mizeaza pe o
crestere a cursului valutei de contract care sa fie mai mare dect pretul de exercitare.
Contractarea unei optiuni de cumparare asigura obtinerea unui cstig daca cursul
valutei la vedere depaseste pretul de exercitiu, respectiv diferenta ntre cursul la vedere, pretul de
exercitiu si prima.

Fig. 1.4 Contractarea unei optiuni de cumparare

Cumparatorul unei optiuni CALL si asuma un risc de pierdere care se limiteaza la prima
sau obtine profit daca cursul valutei depaseste punctul critic.

Profit = Curs la vedere (CV1)- (Pret de exercitiu(PE) + Prima(Pr))

Vnzarea unei optiuni de cumparare se practica n cazul n care se prevede scaderea
sau stabilitatea cursului si poate sa asigure un cstig limitat la valoarea primei sau o pierdere n
functie de evolutia cursului valutar.

Fig. 1.5 Vnzarea unei optiuni de cumparare

Vnzatorul unei optiuni de cumparare poate sa nregistreze pierdere daca cursul valutei
coboara sub punctul critic. Cumparatorul optiunii de vnzare mizeaza pe o scadere a cursului la
scadenta si pe obtinerea unei diferente ntre pretul de exercitare si cursul la scandeta.
Cumpararea unei optiuni de vnzare poate sa obtina cstig n cazul n care pretul
exercitiului este mai mare dect cursul la vedere si prima.

Fig. 1.6 Cumpararea unei optiuni "PUT"

Profit = Pret de exercitiu - (Curs la vedere + Prima)
Cumparatorul optiunii "PUT" risca sa piarda prima pe care o plateste, dar poate sa cstige
daca cursul valutei depaseste punctul critic. (Cvs = PE - Pr)
Vnzarea unei optiuni "PUT" permite obtinerea unui cstig reprezentat de prima sau asumarea
unui risc de pierdere n functie de evolutia cursului valutei.

Fig. 1.7 Vnzarea unei optiuni "PUT"

Pierderea care se poate nregistra de catre vnzatorul unei optiuni "PUT" depinde de
raportul dintre cursul de pe piata de la scadenta si pretul exercitiului.
2.PIAA VALUTAR DIN ROMNIA
2.1 Politica valutara a Bancii Nationale a Romniei
Banca Nationala a Romniei reglementeaza si supravegheaza functionarea pietei valutare,
autorizeaza si supravegheaza intermediarii pietei valutare. B.N.R. poate elabora reglementari ce
vizeaza controlul valutar pe teritoriul tarii, care se refera la:
- autorizarea si retragerea autorizatiei, precum si supravegherea persoanelor juridice care au
obtinut aprobarea de a efectua tranzactii valutare;
- stabilirea de plafoane si alte limite pentru detinerea de active externe, operatiuni cu acestea
pentru persoanele juridice si fizice;
- stabilirea plafonului si a conditiilor ndatorarii externe a persoanelor fizice si juridice care intra
sub incidenta regimului valutar.
Piata valutara interbancara n Romnia a nceput sa functioneze n februarie 1991 sub
forma licitatiei organizate de Banca Nationala a Romniei, cu participarea bancilor comerciale.
Din anul 1994, sistemul de vnzare-cumparare a valutei prin licitatie a fost nlocuit de vnzareacumpararea la nivelul bancilor comerciale.
2.2 Sfera pietei valutare din Romnia si operatiunile valutare
Piata valutara din Romnia reprezinta o piata pe care se efectueaza operatiuni de schimb
valutar la cursuri de schimb determinate liber de catre intermediarii autorizati de Banca
Nationala a Romniei. Piata valutara din Romnia este formata din urmatoarele segmente: piata
valutara interbancara, piata valutara a caselor de schimb, piata valutara a entitatilor aprobate.
Operatiunile valutare cuprind ncasarile, platile, compensarile, transferurile, creditarile,
precum si orice alte tranzactii exprimate n valute si care se pot efectua prin transfer bancar, n
numerar, cu instrumente de plata sau prin alte modalitati de plata, practicate de institutiile de
credit n functie de natura operatiunii respective. n sfera operatiunilor valutare se deosebesc
operatiunile valutare curente si operatiunile de capital.
Operatiunile valutare curente - includ raporturile n valuta dintre rezidenti si nerezidenti
care decurg din:
a) tranzactii de comert international cu bunuri si servicii si alte asemenea tranzactii care presupun
o contraprestatie imediata, inclusiv operatiunile efectuate n scopul acoperirii riscurilor;
b) alte operatiuni care nu sunt de natura operatiilor valutare de capital, cum ar fi: plati / ncasari
legate de impozite si taxe - cu exceptia taxelor succesorale - comisioane, onorarii, cheltuieli de

judecata, amenzi, asistenta tehnica, sume decurgnd din drepturi de asigurari sociale, inclusiv
pensii ntr-un sistem public sau privat, cstiguri din joc de noroc, leasing operational, cheltuieli
cu ntretinerea proprietatilor detinute n alt stat, cheltuieli de reprezentare, cheltuieli
guvernamentale, abonamente la publicatii,
c) repatrierea veniturilor nete sub forma de dividende, dobnzi, chirii, provenind din operatiunile
curente si de capital;
d) remiteri de sume moderate reprezentnd cheltuieli curente ce decurg din obligatii legale de
ntretinere a membrilor familiei - sot, sotie, copii ori alte persoane aflate n ntretinere;
e) cheltuielile care nu sunt de natura operatiunilor de capital facute de rezidenti deplasati n
strainatate n scop educational sau religios, de recreere, vacanta, sport, afaceri, vizite la rude sau
la prieteni, misiuni, ntlniri, conferinte, ngrijirea sanatatii.
Operatiunile de capital cuprind raporturile n valuta ntre rezidenti si nerezidenti care
decurg din:
A. Investitii directe n Romnia ale nerezidentilor si n strainatate ale rezidentilor;
B. Investitii imobiliare;
C. Operatiunile cu instrumente financiare tranzactionate n mod curent pe piata de capital
respectiv operatiunile cu actiuni sau cu alte titluri de natura participativa, cu obligatiuni, alte
titluri de credit si instrumente financiare derivate, cu scadenta initiala, de regula, mai mare de un
an respectiv:
a) admiterea instrumentelor financiare romnesti pe o piata de capital straina prin emisiune prin
oferta publica sau vnzare de catre emitent n mod direct sau printrun intermediar, cotarea n
cadrul bursei;
b) admiterea instrumentelor financiare straine pe piata de capital romneasca, prin: emisiune de
oferta publica sau vnzare de catre emitent n mod direct sau printr-un intermediar, cotarea n
cadrul bursei;
c) tranzactii ale nerezidentilor cu instrumente financiare romnesti pe piata de capital;
d) tranzactii ale rezidentilor cu instrumente financiare straine tranzactionate la bursa;
D. Operatiuni cu instrumente financiare tranzactionate n mod curent pe piata monetara:
a) admiterea instrumentelor financiare romnesti pe o piata monetara straina prin: emisiune de
oferta publica sau vnzare de catre emitent n mod direct sau printr-un intermediar pe o piata
monetara, acces pe o piata monetara pe baza procedurilor specifice;
b) admiterea instrumentelor financiare straine pe piata monetara romneasca, prin: emisiune de
ofera publica sau vnzare de catre emitent n mod direct sau printr-un intermediar, acces pe piata
monetara;
c) tranzactii privind achizitionarea de catre nerezidenti a instrumentelor financiare romnesti pe
piata monetara;
d) tranzactii privind achizitionarea de catre rezidenti a instrumentelor financiare straine pe piata
monetara.
E. Operatiunile cu unitati ale organismelor de plasament colectiv - OPC - au ca obiect
titlurile de natura participativa la fonduri de investitii, fonduri mutuale sau la alte entitati
constituite n scopul realizarii de investitii colective n instrumente financiare tranzactionate n
mod curent pe piata de capital si instrumente financiare tranzactionate n mod curent pe piata
monetara;
F. Credite legate direct de comertul international la care participa un rezident si care se
acorda de nerezidenti catre rezidenti sau invers de rezidenti catre nerezidenti;
G. Credite si mprumuturi financiare;

H. Garantii acordate de nerezidenti catre rezidenti si invers;

I. Transferuri aferente derularii contractelor de asigurare ncheiate ntre rezidenti si
societati de asigurare nerezidente sau contracte de asigurare de viata si de credit ncheiate ntre
societatile de asigurare rezidente si nerezidente si alte transferuri care decurg din contracte n
derulare;
J. Transferuri de capital cu caracter personal sub forma de mprumuturi, cadouri si
donatii, dote, mosteniri si legate, achitarea de catre imigranti a datoriilor n tara n care au avut
stabilita anterior resedinta, transferuri de active ale rezidentilor realizate n cazul emigrarii
acestora n perioada premergatoare plecarii, transferuri de sume reprezentnd economii ale
imigrantilor depuse pe perioada sederii n Romnia avnd ca destinatie tara n care au avut
stabilita anterior resedinta;
K. Operatiuni n conturi curente deschise de nerezidenti n Romnia la institutii de credit
n moneda nationala si valuta si deschise de rezidenti n strainatate la institutii de credit;
L. Operatiuni n conturi de depozit deschise de nerezidenti la institutii de credit n
Romnia si de rezidenti la institutii de credit n strainatate;
M. Import si export fizic de active financiare, respectiv valori mobiliare si alte titluri
negociabile si instrumente de plata;
N. Alte miscari de capital reprezentate de impozite si taxe aferente mostenirilor,
despagubiri rezultate din operatiuni de capital, restituiri de sume n cazul anularii ori rezilierii
contractelor sau restituiri de sume necuvenite, decurgnd din operatiuni de capital, transferuri de
sume rezultnd din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala - patente, desene, marci,
inventii, transferuri de sume reprezentnd prestari de servicii.
Ca urmare a masurilor de liberalizare a operatiilor de capital, nerezidentii au dreptul sa
dobandesca, sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate n valuta si n moneda nationala.
Sumele n moneda nationala si n valute detinute de nerezidenti pot fi convertite prin intermediul
pietei valutare. Nerezidentii pot deschide si mentine conturi n valuta si n moneda nationala la
institutii de credit si pot repatria si transfera activele financiare detinute.
Rezidentii au dreptul sa dobandeasca, sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate
n valuta. Sumele n moneda nationala si n valute cotate, detinute de rezidenti pot fi convertite
prin intermediul pietei valutare. Rezidentii pot deschide conturi n valuta si n moneda nationala
la institutii de credit si alte institutii asimilate acestora.
Masurile de salvgardare ce se pot aplica de Banca Nationala a Romaniei, n situatii n
care fluxuri de capital pe termen scurt de o mai mare amploare ar exercita presiuni puternice
asupra pietei valuare si ar provoca perturbari grave n aplicarea politicii monetare si a cursului de
schimb, nu pot depasi maxim 6 luni si includ:
. retinerea n cont la Banca Nationala a Romniei, pe o perioada determinata a unei parti : din
suma n valuta care provine din intrari de capital utilizate de un rezident sau de un nerezident
pentru conversia acesteia n lei, n scopul constituirii unui depozit la o institutie de credit din
Romnia sau din suma n valuta care provine din conversia unui depozit n lei constituit de un
rezident sau de un nerezident la o institutie de credit din Romnia n scopul transferului n
strainatate;
. stabilirea unei rate mai mari a rezervelor minime obligatorii pentru depozitele n lei constituite
de rezidenti si nerezidenti la institutii de credit din Romnia, care provin din sume n valuta
reprezentnd intrari de capital convertite n lei;
. aplicarea de catre Banca Nationala a Romniei a unui comision pentru tranzactiile de pe piata
valutara interbancara generate de intrari/iesiri de capital ale rezidentilor si nerezidentilor care au

ca obiect vnzarea/cumpararea de valuta n scopuldepunerii/retragerii de sume n lei n/din

depozite constituite la institutii de credit din Romnia;
. instituirea unor restrictii de scadenta pentru depozite n lei constituite de rezidenti si nerezidenti
la institutii de credit din Romnia care provin din intrari de capital.
2.3 Organizarea si functionarea pietei valutare interbancare n Romnia
Piata valutara interbancara reprezinta acel segment al pietei valutare prin care se
efectueaza tranzactii valutare prin intermediari autorizati precum si de Banca Nationala a
Romniei.
Intermediarii pe piata valutara interbancara
Operatiunile de vnzare si/sau cumparare de valuta se pot efectua pe piata valutara
interbancara numai prin intermediari autorizati de Banca Nationala a Romniei, respectiv,
institutiile de credit. Intermediarii pe piata valutara interbancara pot ncheia tranzactii valutare
att n nume si cont propriu, ct si n numele si contul clientilor. Persoanele juridice care solicita
sa intermedieze operatiuni pe piata valutara interbancara sunt autorizate de Banca Nationala a
Romniei pe baza urmatoarelor conditii:
. existenta unui capital social adecvat;
. delimitarea atributiilor si departajarea activitatilor pe piata valutara pe compartimente distincte
(front office, back office).
. existenta unei structuri organizatorice distincte si a unui spatiu specific pentru efectuarea
tranzactiilor;
. reglementarea prin norme proprii a procedurilor de lucru cu clientii, a relatiilor cu alti
intermediari, competentele si limitele valorice pna la care se pot angaja arbitrajistii, limitele de
lucru cu ceilalti intermediari, penalizarile convenite n relatia cu clientii si alti intermediari n
cazul nerespectarii termenelor de decontare ale tranzactiilor, sistemul de evidenta contabila a
tranzactiilor;
. desemnarea persoanelor implicate n activitatea de schimb valutar respectiv prezentarea listei
arbitrajistilor;
. relatii de corespondent stabilite prin conturi deschise n strainatate pentru cel putin patru valute:
dolar SUA (USD), euro (EUR);
. echipament informational specific tip Reuters, Bloomberg, echipamente tehnice specifice
pentru plati si comunicatii (linii telefonice interne si internationale, sistem de nregistrare a
convorbirilor telefonice, telex, SWIFT, fax).
Operatiuni pe piata valutara interbancara din Romnia
Pe piata valutara interbancara din Romnia se efectueaza operatiuni la vedere, operatiuni
la termen si operatiuni SWAP.
Operatiunile la vedere (spot) reflecta tranzactiile de vnzare/cumparare de valuta cu
decontarea n maxim doua zile de la data ncheierii tranzactiei la cursul de schimb stabilit de
parti(curs spot).
Operatiunile la termen (forward) se refera la tranzactiile vnzare/cumparare de valuta
cu decontare dupa mai mult de doua zile de la data ncheierii tranzactiei la cursul de schimb
negociat de parti (curs forward). Intermediarii autorizati sa actioneze pe piata valutara
interbancara sunt obligati sa afiseze permanent n timpul de functionare a pietei valutare
interbancare, cursurile de schimb, ale leului la vedere (spot) si la termen(forward) pentru
urmatoarele valute: euro (EUR), dolarul american (USD);
Operatiunile swap constau din tranzactiile de cumparare si vnzare simultane a aceleasi
sume n valuta cu decontare la doua date (de regula spot si forward) la cursuri de schimb (spot,

forward) de la data tranzactiilor. Pozitia deschisa reflecta diferenta dintre totalul cumparaturilor
la vedere si totalul vnzarilor la termen efectuate ntr-o valuta. Pozitia nchisa se manifesta n
cazul n care cumpararile si vnzarile ntr-o valuta se echilibreaza. Cursul de schimb informativ
la termen se coteaza la scadenta de o luna (1M), trei luni (3M), sase luni (6M), noua luni (9M),
douasprezece luni (12M).
Cotatia ferma presupune stabilirea unui pret ferm care angajeaza banca, iar cotatia
orientativa (for info only) fixeaza un pret orientativ. Cotatia ferma la care suma n valuta si data
valutei sunt acceptate de client sau de intermediarul autorizat presupune ca tranzactia sa se
considere ncheiata si se executa neconditionat. Marja dintre cursurile de vnzare si cele de
cumparare se determina liber pe piata valutara interbancara. Cursurile cotate de banci difera n
functie de natura operatiei (operatie n cont sau numerar), de raportul dintre cerere si oferta, de
relatiile cu clientii precum si de politica proprie de trezorerie.
n vederea bunei functionari a pietei valutare interbancare si armonizarii cu practicile
internationale, Banca Nationala a Romniei recomanda utilizarea de catre intermediarii pietei
valutare interbancare a prevederilor Codului de etica adoptat de ACI - Asociatia Pietelor
Financiare.
3. Procedura de lucru privind tranzactionarea produselor de trezorerie in cadrul BRD
Prin introducerea contractului cadru pentru operatiuni de trezorerie (Treasury Master
Agreement -Formular F1a/F1b)-TMA, clientii nebancari persoane juridice care incheie acest
contract pot efectua intrega gama de operatiuni de trezorerie (piata monetara, valutara si a
instrumentelor financiare), semnand un singur contract cu banca si suportand formalitati de lucru
mult simplificate. Operatiunile dorite de client se realizeaza mai rapid, deoarece tranzactia se
incheie prin telefon. Instructiunile clientului se primesc de la persoane autorizate de catre acesta
(conform anexei 1 la contractul cadru telefonic in Directia Vanzari Produse de Trezorerie) iar
tranzactiile incheiate se confirma rapid prin confirmari transmise prin fax /email la sediul
clientului.
Pentru clientii care nu incheie Contractul cadru :

Procesarea tranzactiilor de trezorerie nu va suferi modificari

Procesarea tranzactiilor de schimb valutar cu data valutei egala cu data tranzactiei

(today) se efectueaza in unitati iar cele cu data valutei tomorrow sau spot se efectueaza in
Directia Back Office (conform procedurii de lucru pentru schimburile valutare in cont la
vedere)

Procesarea tuturor depozitelor negociate se efctueaza in cadrul unitatilor BRD

Procesarea tranzactiilor cu instrumente cu venit fix se efectueaza in Directia Back

Office din Centrala , conform procedurilor de lucru specifice in vigoare
3.1 Schimb valutar la vedere in conturi curente sub incidenta TMA
Produsul ofera clientilor persoane juridice ( altele decat bancile) care au semnat
contractul cadru de trezorerie cu BRD posibilitatea de a schimba o valuta straina in alta valuta
sau in lei si vice -versa la vedere, prin conturile curente deschise la banca, sub o forma
simplificata de lucru , prin contractarea directa (de catre persoanele autorizate de client) a
Directia Vanzari Produse de Trezorerie in vederea negocierii cursului de schimb si procesarea
tranzactiilor (confirmate) in Directia Back Office din Centrala.
Schimbul de valuta contra leu si schimbul contra valuta la vedere in conturi curente se
efectueaza pentru clientii TMA persoane juridice conform reglementarilor BNR in vigoare,

zilnic intre orele 9.00-15.30, respectiv 9.00-16.00 pentru schimburile valuta-valuta , pentru sume
minime de 50.000 EUR sau echivalent , pe baza negocierii si confirmarii telefonice a tranzactiei
cu DVPT.
Schimbul valutar la vedere , din punct de vedere al cursului poate fi:

Ordin de schimb la curs ferm (cotat si acceptat);

Ordin de schimb la curs limitat (,,vindeti cu cel putin..'' pentru ordin de vanzare,
respectiv ,,cumparati cu cel mult..'' pentru ordin de cumparare ).
Clientul va primi in cursul zilei de tranzactionare o confirmare de schimb valutar ( anexa
5) pentru fiecare tranzactie negociata si confirmata , cu toate detaliile tranzactiei ( data
tranzactiei, data valutei, valuta si suma vanduta , valuta si suma cumparata, cursul de schimb ,
contul debitat, contul creditat), avand obligatia ca pana la sfarsitul zilei , respectiv ora 16.30, sa
sesizeze DVPT in caz de neconcordante pentru rezolvarea acestora in timp util.
Schimb valutar la vedere ( today/tomorrow/spot ) in conturi curente la curs ferm
Clientul (persoana autorizata din partea clientului) contacteaza telefonic DVTP si solicita
ofiterului de vanzari produse trezorerie un curs de schimb valutar pentru o tranzactie de
cumparare sau vanzare pentru o anumita suma si o anumita data de valuta (today/tom/spot).
OVPT verifica autenticitatea persoanei imputernicita de Client sa negocieze cu DVPT, existenta
conturilor curente deschise in numele clientului pe valuta respectiva si pe lei, existenta
disponibilului in contul care se va debita in urma tranzactiei( lei sau valuta) si limita disponibila.
In conditiile in care exista conturile curente indicate de client si disponibil in contul ce
urmeaza a se debita in urma tranzactiei, OVPT va obtine de la dealerul de Piata valutara rata de
piata si, in functie de aceasta si de suma tranzactionata de client, va oferi cotatia ferma pentru
schimbul valutar respectiv[4]. Daca cursul de schimb cotat ferm de OVPT este acceptat de client,
se vor confirma imediat toate detaliile tranzactiei:vanzare/cumparare valuta contra leu, valuta,
suma, cursul, data valutei, conturile clientului. Dupa incheierea tranzactieei telefonice, OVPT
introduce tranzactia in WS-GTS si printeaza ticketul aferent pe care il duce in BO in vederea
autorizarii tranzactiei in TOM.
Procesarea tranzactiei pentru data valutei today se va face pe baza datelor cuprinse in ticketul de
schimb valutar primit de la DVPT, ofiterul de operatiuni trezorerie va verifica/autoriza tranzactia
conform instructiunilor TOM ( anexa 6).
Pentru data valutei tomorrow/spot -OOT va bloca suma ce se va debita din contul
clientului pana la data valute, cand se va opera schimbul valutar pe conturile clientului de catre
OOT. In urma prelucrarii schimbului, se printeaza confirmarea tranzactiei pentru client (anexa 4)
care se trimite imediat la adresa de email prevazuta in TMA, urmand a fi trimis fax la sediul
clientului. LA sfarsitul zilei lucratoare se va verifica la nivel DVTP corectitudinea executarii
schimburilor valutare conform ordinelor de schimb ale clientilor si se va face raportarea
tranzactiilor catre BNR de catre Back Office, conform regulamentului BNR.
Schimb valutar in conturi curente la vedere (today/tomorrow/spot) la curs limitat
Initiere tranzactie
In conditiile in care clientul nu accepta cursul ferm oferit de OVPT, clientul poate opta
pentru un ordin de schimb valutar la curs limitat, curs la care este dispus sa incheie
tranzactia.acest tip de ordin este valabil pe ziua in curs, de la ora la care se primeste telefon de la
client pana la executarea lui in aceeasi zi dar nu mai tarziu de ora 15.30 ziua respectiva, ora la
care ordinul isi pierde valabilitatea. Ordinul de schimb la curs limitat va fi urmarit spre executie
de catre OVPT daca sunt indeplinite conditiile de mai sus. Ofiterul DVTP va urmari executarea
ordinului la curs limitat primit prin fax si in cazul in care cursul solicitat de client este atins in

piata valutara si confirmat de Dealerul FX , ordinul executandu-se neconditionat. OVPT

instiinteaza telefonic clientul pentru confirmarea tranzactiei cu toate detaliile ( valuta si suma
vanduta , valuta si suma cumparata, data valutei, cursul de schimb, conturile implicate), urmand
a fi prelucrat conform indicatiilor de mai sus.
3.2 SCHIMB VALUTAR INTERBANCAR- PROCEDURA DE LUCRU PENTRU
TRANZACTII - BRD
Tranzactionarea pe piata valutara interbancara se desfasoara conform normelor si
reglementarilor BNR precum si , in procedura de fata, a procedurilor interne ale BRD. Aceasta,
pentru incheierea de tranzactii de schimb valutar pe piata interbancara, trebuie sa dispuna de
limite de tranzactionare cu bancile contrapartida . Schimbul valutar interbancar este disponibil in
centrala -Directia arbitraj - si este folosit pentru acoperirea pozitiilor determinate de tranzactiile
incheiate cu clientii bancii, precum si pentru tranzactionarea speculativa si valorificarea
miscarilor de curs favorabile.
Principalele atributii ce revin dealerilor sunt:

Urmarirea si gestionarea pozitiei valutare;

Cotarea pe piata valutara interbancara, urmarinf obtinerea de profit, dar si creterea

cotei de piata a bancii

Oferirea de cursuri de schimb ofiterilor DVTP

Oferirea de informatii legate de piata ofiterilor DVTP pentru consilierea clientilor

Intocmirea de rapoarte zilnice cu privire la activitatea de pe piata valutara si oferirea

acestora persoanelor si departamentelor autorizate

Mentinerea si dezvoltarea relatiilor cu celelalte banci partenere

Reguli de functionare a pietei valutare:
Piata valutara din Romania functioneaza intre orele 9.00-16.00, tranzactiile incheiate
peste aceasta ora implicand perechi de valute straine, dar nu vor depasi ora de terminare a
programului efectiv de lucru (17.00); orice tranzactie in afara programului de lucru necesita
autorizarea prealabila a trezorierului; pe piata valutara tranzactioneaza numai dealerii autorizati
de banca; tranzactiile specifice sunt tranzactiile spot, forward si optiuni; dealerii sunt obligate sa
respecte caracterul de confidentialitate a tranzactiilor efectuate in camera de tranzactionare;
plasarea in piata a ordinelor de stop/loss, respective take/profit trebuie facuta numai cu o
contrapartida agreata in acest sens (Banca Romana pentru Dezvoltare); parcarea unei pozitii sau
a tranzactiilor nu este acceptata.
Fluxul de tranzactionare si de stabilire a cursurilor de schimb
Pe tot parcursul zilei de tranzactionare, dealerii vor afisa prin intermediul sistemului
Reuters cotatiile principalelor valute contra leu. Cursurile vor fi actualizate odata cu fluctuatia
pietei si in functie de pozitia valutara de care banca dispune sau o considera la un moment dat.
La inceputul zilei intre orele 8.00-15.00, si ori de cate ori cursul valutar inregistreaza miscari
ample, dealerul va incarca link-ul websfere furnizat de IT si va transmite un fisier cu ratele de
schimb ale BRD catre BO. Aceste cursuri de schimb vor reprezenta cotatii ferme in tranzactiile
cu clientii care se vor situa sub o limita maxima definitive (in present 15.00 euro). Tranzactiile ce
depasesc aceasta limita vor constitui obiect al negocierii. Dealerii pot efectua tranzactii numai in
cadrul unor limite stabilite/aprobate in prealabil: limita individuala oferita de banca fiecaruia
dintre ei si care este o limita de pozitie maxima deschisa; limita pe total banca, pe fiecare valuta
in parte (valori impuse de Centrala si de BNR).
Depasirile de limite( excesele) nu sunt admise, iar in cazul in care se observa depasiri de
limita accidentale, acestea trebuie explicate si documentate .

Obtinerea de limite noi de contrapartida se realizeaza conform urmatorului flux :

Dealerul solicita middle office limita de contrapartida, dupa ce a fost aprobata de
trezorier si vice presedintele pe divizia de trezorerie. Middle office formalizeaza cererea si o
transmite catre institutii financiare. Dealerul are intotdeauna obligatia de a verifica existenta
limitelor pe contrapartida/country/tenor. Limitele de contrapartida pot fi transferate, prin
reducerea limitei de MM si transferul sumei catre limita de FX pentru data de valuta pentru care
se solicita transferul. Transferul se solicita in prealabilde catre dealer trezorierului.
Tranzactionare
Tranzactionarea pe piata valutara interbancara[5] se poate efectua prin cererea de cotatie
ferma de la o banca la alta, sau in sens invers - prin primirea unei cereri de cotatie ferma de la o
alta banca. In tranzactie urmatoarele elemente trebuie sa fie prezent : perechea de valute , data
valutei, suma, conturile de decontare, etc. Tranzactiile sunt considerate incheiate in momentul
acceptarii preturilor oferite. Tranzactiile la cursuri de schimb in afara pietei nu sunt acceptate.
Tranzactiile comfirmate de reuters-dealing 3000 vor fi preluate automat in WS-GTS prin
intermediul interfetei, urmand a fi actualizate rapoartele de pozitie valutara, lichiditate si limita.
Tichet de tranzactionare
Pentru orice tranzactie efectuata/confirmata in Reuters, WS-GTS genereaza tichete de
tranzactionare care sunt arhivate automat.conversatiile Reuters sunt tiparite in mod automat in
BO si sunt consultate/atasate de catre ofiterii BO la mesajele SWIFT. Conversatia reuters va
contine urmatoarele informatii standard : numarul tranzactiei din WSS, data tranzactiei,
contrapartida (banca partenera), pretul, suma si valutele, tipul si partea tranzactiei, data valutei,
alte informatii relevante functie de tipul tranzactiei, conturile corespondente ce vor fi
debitate/creditate. In cazul unor tranzactii telefonice, acestea nu vor putea fi facute decat pe
liniile telefonice inregistrate din cadrul serviciului si vor fi urmate de completarea unui tichet
GTS/WS. Orice tranzactie anulata/modificata are nevoie de semnatura trezorierului.
Prelucrare tranzactie
Din sistemul Reuters dealing 3000, tranzactiile sunt preluate direct de WS-GTS si
transmise, prin intermediul interfetei si monitorizate de BO in TOM. Tranzactiile confirmate vor
fi automat tranzmise catre aria BNFX, cu portofoliile atasate, ce vor contine urmatoarele tipuri
de tranzactii: spot, forward si swap-uri de finantare. Ofiterii BO vor verifica in Midas
conformitatea tranzactiilor cu conversatia reuters tiparita. In urma autorizarii tranzactiei se vor
genera inregistrarile contabile, respectiv mesajele SWIFT de plata si confirmare. Tranzactiile
considerate eronate in BO (datele din WS-GTS nu corespund cu datele din tichetul Reuters) vor
putea fi modificate de catre dealer imediat dupa confirmarea tranzactiei.daca tranzactia nu afost
modificata imediat de catre dealer va trebui anulata si re-introdusa cu datele corecte de catre
ofiterul BO. Middle Office va obtine pe parcursul zilei, raportul cu tranzactiile amendate in
cursul zilei in vederea verificarii acestora din punct de vedere al motivului de a dus la
modificarea tranzactiei si inregistrarea ei corecta. La sfarsitul fiecarei zile GT-WS va genera
rapoarte care sunt arhivate in mod automat de catre IT si care se refera la: tranzactiile incheiate,
in clusiv istoric si pozitia valutara.
Administrarea pozitiei valutare si fluxul de incarcare a datelor din diferite sisteme
Conform Normei BNR 4/2001 fiecare banca trebuie sa mentina o pozitie valutara care sa
nu depaseasca urmatoarele limite:

Maximum 10 % din fondurile proprii ale bancii pentru oricare dintre pozitiile valutare
individuale ajustate

Maximum 20 % din fondurile proprii ale bancii pentru pozitia valutara totala

Dealerii autorizati de banca sa tranzactioneze pe piata valutara au obligatia de a se

incadra in limitele stabilite de BNR, dar si in limitele interne asa cum sunt definite de centrala si
care in general sunt mai restrictive, limitele de pozitie valutara stabilite sunt monitorizate de
departamnetul Market Risk si raportari saptmanale se livreaza cu expunerea pe fiecare valuta.
Urmarirea si gestionarea pozitiei valutare se desfasoara in mai multe planuri, functie de
provenienta sumelor ce creaza pozitie valutara:

tranzactiile efectuate cu clientii ( valuta straina contra leu si valuta contravaluta ) si cu

celelate banci;

tranzactiile cu numerar-interbancare si din casa de schimb;

alte operatiuni: provizioane, venituri/cheltuieli, tranzactiile cu carduri, facturi platibile

in valuta.
Pozitia valutara va fi calculata in WS-GTS in cursul zilei, in functie de tipul tranzactiei,
utilizand mai multe canale:

FX interbancar (valuta contra leu si valuta contra valuta)-actualizarea pozitiei se face in

mod automat in urma confirmarii tranzactiilor in reuters Dealing sau prin introducerea
manuala a acestora direct in WSS;

Tranzactii negociate cu clienti-vor fi introduse manual de catre ofiterii DPVT direct in

WSS si pe parcursul zilei vor fi reconciliate in cadrul aplicatiei RPV -raportare pozitie
valutara ( ce va contine toate tranzactiile valutare ce au fost procesate in sistemele de
baza ale bancii)

Tranzactii la curs ferm de lista ( ne-negociate) -vor fi totalizate de catre aplicatia RPV
si livrate prin TOM la intervale prestabilite ( parametru de timp) sau la cerer.Totalurile
sunt executate pe fiecare valuta in parte , avand atasate cursuri medii, precum si
MOR( Market Opportunity Rate) care va facilita calculul profitului;

Casa de schimb va fi incarcata automat in WS-GTS din ICBS;

Cardurile -sold final va fi primit, de la departamentul Reconciliere si Operatiuni

carduri , prin email pe cele 2 valute principale (USD , EUR) si introdus manual, la rata
BNR, de catre dealer;

Obligatiuni cu titluri in valuta -pozitie generata de operatiuni cu aceste titluri vor fi

communicate prin email de catre BO si suma introdusa, la rata BNR, de catre dealer;

Provizioanele -vor fi zilnic ajustate automat prin TOM. Actulizarea cu provizioanele

reale la sfarsit de luna se va efectua manual de catre dealeri, iar la sfarsit de luna prin
procesul de sincronizare, va avea loc actualizarea in WSS-GTS cu datele din
contabilitate;

Facturile bancii platibile in valuta vor fi ajustate manual de catre dealeri pe baza emailului de la contabilitate, furnizat in aceeasi zi cu cea a efectuarii inregistrarii
contabile. Bancnotele vor fi preluate in mod automat prin TOM din aplicatia care
gestioneaza tranzactiile cu bancnote CIBA;

In WS-GTS pozitia finala a zilei precedente devine pozitia initiala a zilei urmatoare
A doua zi, prin procesul de sincronizare, se stabilesc diferentele dintre WS-GTS si pozitia
valutara livrata de sistemul contabil al bancii.

[1]Bran Paul, Relatii financiare si monetare internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1995
[2] Gaftoniuc Simona, Finante Internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1996
[3] Oprescu Dorel, Sistemul monetar international, Editura Academiei, Bucuresti, 1981
[4] Penea Zenovia-Doina, Moneda Euro, Editura Tehnica, Bucuresti, 1999
[5] Anne O. Krueger, Determinarea cursului de schimb, Editura Sedona,Timisoara, 1996