1.

Tema: Bazele teoretice si practice ale turismului international

1. Turismul international-definire si metode de cercetare
2. Fluxurile turistice internationale
3. Factorii pozitivi si nefavorabili care au influientat dezvoltarea turismului international
4. Tendinte de dezvoltare a turismului international
1. Primele ncercari de definire a turismului, ca fenomen economic si social, dateaza de la jumatatea

secolului al XIX-lea. ntre timp, activitatea de turism a cunoscut evolutii mai lente sau mai
spectaculoase, ndeosebi ncepnd din anii 60 ai secolului XX, transformndu-se ntr-un adevarat
fenomen specific lumii moderne si care a devenit, prin amploarea activitatilor desfasurate, prin
contributia la crearea produsului brut mondial si la crearea de locuri de munca, prima industrie a
lumii.
Cuvntul turism, aparut la nceputul secolului XIX n Marea Britanie, venea din frantuzescul tour si se
referea, la acea vreme, la calatoriile efectuate de tinerii englezi, pentru propria lor placere si
agrement.
Daca la jumatatea secolului XIX, aveau sa apara si sa se dezvolte, tot n Marea Britanie, primele
agentii de turism si primele calatorii organizate la preturi ieftine, catre sfrsitul secolului si-au facut
aparitia si primele hoteluri de lux, sub impulsul lui Charles Ritz, dar si hotelaria de categorie medie si
mica hotelarie .

2. Intreaga literatura de specialitate subliniaza faptul ca turismul a devenit un fenomen economic relevat.
Care sunt argumentele in favoarea acestei afirmatii?:
- turismul a devenit a 3-a industrie mondiala dupa industria petrolului si industria constructiilor de masini
- turismul contribuie cu aproximativ 6% la produsul intern brut mondial
- in intreaga lume circa 130mln. de persoane lucreaza in aceasta industrie
- reprezinta unul din sectoarele economice mari consumatoare de forta de munca
- incasarile obtinute din turism se apropie in prezent de 600-700mlrd. anual
- pentru multe tari dezvoltate, cat si in curs de dezvoltare, turismul constituie una din sursele cele mai
importante aducatoare de venituri
- unele din tari au devenit dependente de turism
- turismul reprezinta una din industriile cele mai dinamice si curate
- de asemenea in multe cazuri, turismul s-a dovedit a fi rezistent la crizele economice, fiind destul de
elastic, in sensul ca ofera alternative de diversificare. Turismul aduce un element de stabilitate in economie.
Dovada cea mai concludenta a dinamismului acestui sector o constituie evolutia fluxurilor turistice de-a
lungul timpurilor. Trebuie de retinut ca din totalul fluxurilor turistice mondiale, cea mai mare parte o ocupa
turismul intern: circa 80% si international 20%.
Exista 2 indicatori statistici de baza:
-numarul turistilor internationali (in mln.) inregistrati la nivel mondial
-volumul incasarilor (in mlrd.$).
In ceea ce priveste volumul incasarilor, trebuie sa tinem seama de:
-influenta inflatiei care a cunoscut rate de crestere diferite
-perioadele de apreciere sau depreciere a $
De asemenea trebuie sa tinem cont ca numai cateva tari din lume concentreaza un mare numar de turisti
internationali: Franta-75mln; Spania-57mln; SUA-50mln; China-45mln; Italia-42mln; M.Britanie-27mln;
Mexic-18mln; Grecia-16mln; Romania-3mln; R.Moldova-127mii.
Alaturi de aceste tari mai putem mentiona si alte state receptoare de turisti: Canada, Germania, Austria,
Elvetia, Turcia, Egipt, Thailand, Croatia, Brazilia etc.
Iar din tarile Europei Centrale putem mentiona: Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Romania,
Ucraina.
Cele mai mari state de turisti internationali pot fi puse in evidenta:
-fie prin numarul de locuitori ce calatoresc intr-un an peste hotare in calitate de turisti
-fie indirect prin volumul cheltuielilor efectuate de turistii lor peste hotare in diverse locuri de odihna
Daca e sa ne referim la primul aspect, atunci cele mai inportante state sunt: SUA, Germania, M.Britanie,
Japonia, Franta, Italia, China, Olanda, Canada, Belgia, Austria, Suedia, Thailand, Danemarca, Coreea de
Sud.

Urmarirea fluxurilor turistice internationale capata o semnificatie aparte daca luam in considerare marele
regiuni turistice care acopera mari areale geografice ale lumii. OMT distinge 6 mari regiuni turistice:
Europa; America de Nord si Sud; Asia de Est si Pacific; Africa; Orientul Mijlociu; Asia de Sud.
Ponderea obtinuta de aceste regiuni geografice in totalul pietii turistice difera foarte mult: Europa-57,7%;
America de Nord si Sud-17,4%; Asia de Est si Pacific-16,7%; Africa-4,1%; Orientul Mijlociu-3,3%; Asia
de Sud-0,8%.
3. Cativa factori pozitivi mai importanti sunt:
-cresterea timpului liber a fost posibila in primul rind prin sporirea productivitatii muncii
-modificarea veniturilor unor importante segmente ale populatiei ca urmare a dezvoltarii economice
-cresterea nivelului de instruire a populatiei care a generat un interes mai mare pentru cultura, o dorinta mai
mare pentru cunoastere, pentru descoperirea valorilor istorice si artistice ale omenirii
-sporul natural al populatiei care in anumite zone geografice ale lumii a amplificat cresterea numarului de
turisti potentiali
-modificarea sperantei medie de viata
-explozia urbanizarii populatia urbana este mult mai receptiva fata de turism decat populatia rurala
-sporirea mobilitatii populatiei ca urmare a dezvoltarii impresionante a transportului
-schimbarile intervenite in oferta cantitativa, calitativa si structurala a serviciilor turistice, ceea ce a
insemnat o mare diversitate a gamei de produse turistice si aparitia unor forme de turism
-ridicarea nivelului de pregatire a fortei de munca ocupata in turism
-extinderea fara precedent a retelei de comunicatii in cadrul careia internetul ocupa in prezent primul loc
-diversificarea cooperarii internationale care a permis simplificarea formalitatilor de vize, reducerea
costurilor pentru turismul organizat si acordarea facilitatilor de calatorie
Cativa factori negativi:
-diferite confruntari militare care au paralizat circuitele turistice pe arii geografice extinse
-o serie de calamitati naturale(cutremure, inundatii etc.)
-conditii meteorologice nefavorabile
-cresterea costului vietii indeosebi in perioadele de criza
-caracterul limitat al unor resurse turistice disponibile care pot sa restrictioneze oferta
-capacitatea de suport a unor statiuni sau zone geografice. Depasirea acesteia poate sa aduca daune mari
mediului inconjurator si sa provoace o reactie de respingere din partea populatiei locale
-existenta unor restrangeri administrative si sanitare(complicarea formalitatilor de trecere a frontierei;
obligativitatea vaccinarii pentru a vizita aumite zone)
-unele constrangeri apar si pentru cei ce calatoresc cu mijloace auto legate de starea tehnica a mijlocului de
transport, documentele ce trebuie prezentate
-prezenta unor standarde inferioare ale infrastructurii de acces spre anumite destinatii turistice(calitatea
drumurilor, lipsa autostrazilor si aeroporturilor, absenta retelelor de comunicatii, calitatea inferioara a
serviciilor turistice oferite indeosebi a celor de cazare si alimentatie care afecteaza grav relatia pret-calitate)
-lipsa de informatii si cunostinte pe care fiecare turist are absoluta nevoie inainte de a intreprinde o
calatorie
-disponibilitatile de timp liber
4. Principalele tendinte ale dezvoltarii turismului intern si international sunt:
-turismul va fi puternic influentat de dezvoltarea transporturilor
-odata cu dezvoltarea transporturilor se vor intensifica eforturile de modernizare a infrastructurii
generale(drumuri, porturi, aeroporturi, retele de comunicare) indeosebi in tarile in curs de dezvoltare dar cu
un potential turistic mare.
-va continua trendul demografic pozitiv cunoscut sub denumirea de explozie demografica. Aceasta va
genera fluxuri turistice puternice pe masura dezvoltarii economice a unor state intens populate(China,
India, Brazilia, Japonia, Rusia, SUA etc). O serie de state dezvoltate din punct de vedere economic,
indeosebi din Europa Orientala si cea Centrala vor cunoaste un proces de imbatrinire a populatiei, ceea ce
va duce la modificarea structurii pe varste a turistilor.
-cresterea nivelului de instruire a gradului de cunoastere si educatie a unei largi categorii ale populatiei
concomitent cu sporirea veniturilor acestora va genera o tendinta in schimbarea stilului de viata
-ca urmare a liberalizarii si globalizarii economiei, o amploare deosebita o va lua turismul de afacere

-pe masura maturizarii pietii turistice, vom avea de afacere cu un nou tip de turist mai experimentat si mai
exigent
-in viitorul apropiat vom asista la o segmentare mai puternica a ofertei turistice in sensul diversificarii ei
-pe piata turistica interna si internationala se va inaspri lupta de concurenta, ceea ce va obliga firmele
turistice sa utilizeze metode moderne de management si marketing , care sa le permita reducerea
cheltuielilor si maximizarea profitului
-concurenta se va accentua si ca urmare a accelerarii procesului de patrundere a corporatiilor multinationale
pe aceasta piata specifica. Acest fapt se va materializa in concentrarea industriei turistice, in mari companii
care vor incerca sa castige cote de piata cat mai mari, sa-si impuna branduri ale firmelor, sa-si reduca
riscurile prin diversificarea canalelor de distributie si sa aiba o influenta majora asupra pietii muncii.
In fine, treptat se vor crea si conditii necesare unei dezvoltari durabile a turismului care inseamna
satisfacerea trebuintelor prezente, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare, de a-si realiza
propriile interese.
Tema2.Posibilitatiledemasurareacirculatieituristiceinternesiinternationale
1.Realizareaunuisistemstatisticamplusicoerentindomeniulturismuluiinternationalesteimportantadin
celputinurmatoarelemotive:
*pentruapuneinevidentacontributiaacestuisectorladezvoltareaeconomieestefoarteimiinansamblua
uneitari,exesteftiportantacontributiaturismuluilacreareaPIB
*elaborareaunorstrategiidemkmenitesaofereunraport=VenitCheltuielifavorabil
*sprijinireaunorzonegeograficedefavorizatedinpuntdevedereindustrialdarcapotentialtouristic.
*inscopulprotejariiunorarealeturisticeintenssolicitate
*pentruaidentificaoseriedecaisimijloacenecesareincurajariiunorcategoriialepopulatieideapractica
uneleformedeturisinunitatilemicisimijlociicumarfi:agroturismulsauturismulmontan
2.Surselestatistice.Invedereaculegeriidatelorstatisticenecesareinturismneputembazapedoua
categoriidesursestatistice:surseprimare,sursesecundare
Surseleprimare:
*dateleobtinutelapuncteledetrecereafrontierei,
*inregistrareaturistilorlareceprtiilediferitorobiectivedeprimire,cazare
*datelefurnizatedediferitecompaniidetransport(rutier,aerian,maritime,feroviar)
*dateleexistentelaagentiiledeturism,laturoperator
Surselesecundare:
*studiereabugetelordefamilie
*metodasondajelordeopinie
*metodadeinterviurilordirecteprinchestionare
*metodainterviurilorindirecreprintelefsiposta
*solicitariledevalutalabancisaucaseledeskimbvalutar
Dateleobtinutelapuncteledetrecereafrontierei
Avantaje:Aparentsuntcelemaiexacte,*dateleobinutepotfistocate,*suntinregistrateatitintrarilecitsi
esirile,*potfiobtinutesialteinformatiicuprivirela:taradeorigine,duratasederii,motiveledeplasarii.
Dezavantaje:incazulmiculuitrafficdefrontierunasiaceeasipersoanapoatesatreacadezecideori
granitzaindecursulunuian,*inunelesituatiipeariilegeograficelargitrecereaperssauagrupelordepers
arelocinmodliberfaraniciunfeldecontrol,*nusereferadecitlaturismulintern.
Inregistrareaturistilorlareceptiilediferitorobiectivedeprimire,cazare
Avantaje:Fiecareclientestetrecutinregistrudeevidentapebazadeclaratieipersdecalatorie,*Avem
posibilitateasaurmarimnrtotaldeinnoptarisigraduldeocupareacapacit.Decazarepeunintervalde
timpanume.Putemsadeterminamintensitateacirculatieituristiceintreoanumitalocalitate,putemsa
urmarimsistructuracereriipecategoriideunitatidecazare
Dezavantaje:multituristinurecurglahotel,ciinnopteazalarude,prietenisaudorminmasinasauin
cort,*unulsiacelasituriststrainvizitindmaimultelocalitatiesteinreginmaimultehoteledemaimulteori
marindartificialnrlor.,*uneleunitatidecazaresarputeasanuaibaregistrudeevidentadesiacestaeste
obligatoriulprinlege

Metodasondajelordeopinie
Avantaje:aicisunthotaritoare2lucrurieroareastandardcucarevremsalucram,marimeaesantionului
adicnrperscevorfiintervivate.Astfelsepresupunecadinstudiilefacutepeterenserezultaurm.sit.:
30%dinpersoaneleintervievateaucumparatserviciileturisticeinanulrespective,iar70%naucumpar.
Dacadorimsalucramcuoeroarestandardde+17%atuncimarimeaesantionuluiconsultat(n)afostde=
=933persoane
Metodainterviurilordirecte:
Avantaje:stirnesteinteresulpopulatiei,*potfidistribuitechestionaredestuldecomplexe,*deobiceipers
suntdornicesacoopereze.
Dezavantaje:uneorisolicitatimpptformulareaintreb,*implicaunelecosturisuplimentare
Legatdeintre.Cumtrebuiesafie???
claresiscurte
saurmezeosuccesiuneloghica
limbajulnutrebuiesafiesofisticat
nutrebuieformulateintrebambigne
nutrebuiesaapelezepreamultlamemoriarespondentului
intrebtrebsafiecitmaiattractive
Interviuriletelefonice
Avantaje:accesulftusor,*ratarspestedestuldebuna,*potfieffectuatemulteapeluriintrunintervalde
timpscurt.
Dezavantaje:Absentavizualizariineimpiedicasaabordamobiectivecitmaicomplexe,*comunicarea
verbalpoatesaomitauneleaspectesentiale,*interviuriletrebsafieftscurte.
Studiiintreprinseprinposta:
Avantaje:Costurilesuntmaimici,*nusuntintermediary,*rspsuntdemnedeincredere,*poatefipastrata
confidentialitatea
Dezavantaje:multevariabilenecesarestudnupotficontrolinabsentaintervivatului,*ratarspesteslaba,
*chestionareleprealungireducsimaimultratarsp.

Tema 3: Structura serviciilor turistice

Produsul turistic include un ansamblu de servicii care au ca finalitate satisfacerea trebuintelor turistului pe
perioada sa de vacanta, se utilizeaza diferite criterii de grupare, astfel daca avem in vedere diferite
preocupari de petrecere a timpului liber, putem distinge:
a) servicii aferente unor preocupari pasive desfasurate in timpul sejurului turistic- vizeaza timpul petrecut
in camerele unitatilor de cazare, prin vizionarea TV, lectura sau internetul.
b) servicii aferente unor preocupari conditionat pasive (timpul alocat alimentatiei, pro cedurile de tratament
balnear, plaja, discoteci).
c) servicii aferente unor preocupari conditionat active (practicarea sporturilor, excursii, concursuri).
Criteriul mentionat mai sus are mai mult o semnificatie teoretica nefiind utilizat in activitatea turistica,
practica decat rare ori. Adevarata structura a serviciilor vizeaza natura lor, din acest punct de vedere ele pot
fi clasificate:
STRUCTURA SERVICIILOR TURISTICE:
a) servicii turistice de organizare si pregatire a consumului turistic:
- servicii de informare;
- conceperea pachetelor de servicii turistice;
- servicii legate de obtinerea documentelor, de calatorii;
- servicii pentru rezervarea locurilor la diferite mijloace de transport.
b) Servicii de baza:
- de cazare;
- servicii de alimentatie;
- servicii de transport.
c) servicii complementare sau de divertisment:
- cultural';
- sportiv;
- excursii;
- cazinouri.
d) servicii nespecifice de care pot beneficia nu numai turisti, dar si populatia locala:
- saloane de frumusete;
- transport public;
- servicii de posta si telecomunicatii;
- servicii de gospodarie locala;
- servicii de reparatie, intretinere.
De mentiont faptul ca:
* In totalul serviciilor turistice ponderea de baza revine serviciilor de baza.
* Am putea alcatui si o structura a serviciilor de urgenta din acest punct de vedere, urgenta cea mai mare o
au serviciile de cazare, celelalte putind fi rezolvate pe parcurs.
* De asemenea mai putem grupa serviciile turistice in functie de modalitatile de plata: gratuite sau cu plata.

CURS 4. ORGANIZAREA I CUANTIFICAREA CIRCULAIEI TURISTICE INTERNE I

INTERNAIONALE
4.1.Principaleleinstituiitransnaionaledindomeniulturismului
4.2.Modalitidecuantificareacirculaieituristiceinterneiinternaionale
4.3.Sistemuldeindicatoricecaracterizeazturismulinternaional
4.1.Turismulacunoscutoputernicdezvoltarendeosebidupceldealdoilearzboimondial.Pnatunci
nuexistauorganizaiituristiceinternaionalecaresrealizezeonivelareatrsturilorturismuluipracticat
n fiecarear.Curndncepsaparsausseactivezeacesteorganizaii,iarrolullorndezvoltarea

turismuluiinternaionalesteunulimportant.
ndomeniulturismului,cainaltesectoaredeactivitateeconomic,tiinificisocialfuncioneaz
dou categorii de organizaii internaionale: organizaiile interguvernamentale i organizaiile
neguvernamentale.nfiecaredinceledoucategoriisedetaeazanumiteorganizaiicareaucompetene
generale(cancazulOMTOrganizaiaMondialaTurismului),ntimpcealteorganizaiiaucompetene
specializatentrunuldinsectoareleactivitiituristice,cumestecazulBirouluiInternaionaldeTurism
Social.Deasemenea,pentruuneleorganizaii,turismulnureprezintdectunuldindomeniilencareele
i exercit atribuiile, care de fapt se refer la alte domenii de activitate: Organizaia Aviaiei Civile
Internaionaleareuncomitetpentruturismnsrcinatcurezolvareaproblemelordetransportturisticaerian;
BiroulInternaionalalMunciiacreatunserviciupentruformareaprofesionalnsectorulturistic,iar
BancaMondialfinaneazprintrunorganismspecializatinvestiiiledestinatesectoruluituristic.

OrganizaiaMondialaTurismului
(OMT WTO n englez) este singura organizaie interguvernamental care i exercit la scar
universal atribuii turistice generale. n cadrul ei funcioneaz 200 de membrii afiliai (organisme
neguvernamentale naionale i internaionale) alturi de statele membre ONU. n anul 1975, Uniunea
InternaionalaOrganismelorOficialedeTurism(UIOOT)satransformatntrunorganisminternaional
cucaracterguvernamental:OMT.Obiectivulfundamentalalacesteiorganizaiieste"deapromovai
dezvoltaturismul,pentruacontribuiladezvoltareaeconomic,lanelegereainternaional,lapacei
prosperitate,precumilarespectuluniversaliaplicareadrepturilorilibertiloromuluifrdiferen
deras,sex,limbireligie".OMTcuprindepatrucategoriidemembrii:
membriiordinari,adicstatelecareauratificatstatutuldeconstituiresaucareauaderatlaacesta,icare
suntnnumrde141;
7membriiasociai:treiteritoriiAruba,ComunitateaFlamanddinBelgia,Madeira,AntileleOlandeze,
PuertoRicoiMacao;
doiobservatoripermaneniVaticanuliPalestina;
membriiafiliai,caresuntorganizaiineguvernamentaleinternaionaleiorganizaiinaionalepublicei
privatecareexercitoactivitateimportantndomeniulturismuluiinternaionalsaunaional.Suntafiliate
nspecialcompaniiaeriene,ageniiiorganismedevoiaj,instituteicentredecercetrituristice,lanuri
hoteliereirestaurante,centredeformareprofesional.Membriiafiliaipltescocontribuieanualctre
OMTisuntinvitaisparticipelalucrrilediferitelororganealeorganizaiei.nnumrdepeste350,ei
suntreuniinComitetulMembrilorAfiliai.
Structura OMT este format din: Secretariatul General, Adunarea General, Consiliul Executiv,
ComiteteleRegionale,ComitetulMembrilorAfiliaiidiferitelecomitetesaucomisiispecializate.
Activitile OMT sunt diverse i numeroase. Ele acoper ansamblul domeniilor turismului intern i
internaional.Iatctevadincelemaiimportanteactiviti:
elaborareadestudiiistatistici:acesteasereferlaaptemaridomenii:evoluiaturismuluinlume,
pieele turistice, echipamentele i ntreprinderile turistice, planificarea i amenajarea turistic, analiza
economicifinanciar,efectelesociologicealeactivitiituristice,reprezentareaturisticnstrintate.
Statisticilemondialeiregionalereprezintobiectulunorpublicaiiregulate.Informaiilelegatedesectorul
turisticsuntcuprinsendiferitepublicaiidintrecareceamaiimportantesterevista"TurismulMondial",
precumin"scrisoriledeinformaie"adresateorganismelornaionaledeturism.
asistentehnic: OMTacordasistentehnicrilorncursdedezvoltare,fiedirectprinpropriile
sale resurse bugetare, fie prin delegarea Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (PUND), cu
ajutorulresurselorbugetareafectatedeacesta.
consultaii i rezoluii: OMT favorizeaz consultaiile internaionale n cadrul sesiunilor diferitelor
organeiadoptrezoluii.Celemaiimportanterezoluiiadoptate:CartadelaManilla(1980)iDeclaraia
de la Haga (1989), Aliana Turistic a Oceanului Indian, Organizaia pentru Dezvoltarea Turismului
African,etc.

Consiliul Mondial pentru Turism i Cltorii (WTTC World Travel and

TourismCouncil)WTTCare100demembriidincelemaifaimoasecorporaiidintoatedomeniile
turismului.Estesingurastructurcarereprezintsectorulprivatntoatdiversitatealui.Misiunea
sa este s creasc interesul pentru creterea economic i dezvoltare social, s conlucreze cu

guvernele i politicienii, s deschid potenialul industriei turistice pentru crearea de locuri de

muncigenerareadeprosperitate.
ActivitateaWTTCesteaxatpetreidireciifundamentale:
activitiglobale:punereandiscuieasoluiilorcareafecteazactivitileT&Toriundenlume
grupuridelucru: echipedespecialitidinsectorulprivatcarelanseazprovocriioportunitin
domeniicaresurseleumane,infrastructur,impozite,iITEcomer
iniiativeiprogrameregionale:punenlucrupotenialulsununumaineconomiileconductoareci
inrileiregiunilecareprezintunpotenialmaredarnudispundemijloaceleiresurselenecesare
pentrupunerealuinvaloare.
Structurilecomercialenlumeaturismuluiinternaional grupeazpeplaninternaionalorganismele
profesionale,socialeitiinificeconstituitendiferitelestate.Acesteorganizaiiaudreptscopfavorizarea
schimburilor,antlnirilorntreprofesionitiidiferitelornaionaliti,aelaborriiinformaiiloristudiilor
caresstealabazaunordeciziipecareleadoptautoritilepublice.Totodatscopulacestororganizaii
estedeareprezentadiferiteleprofesii ncadrulorganizaiilorinternaionaleguvernamentale.nacelai
timp,elesuntstructuriglobaleundeseiaudeciziiprivindarmonizareaintereselor, mprireapieelor,
reguliledeconduituniforme,etc.carescorespundpoliticiimarilorcompaniiinternaionaleturistice
globale,membrilorlor.
Principaleleorganizaiidinaceastcategoriesunt:
1.AsociaiaMondialaAgeniilordeVoiaj(WATA);
2.AsociaiaTransportuluiAerianInternaional(IATA);
3.AsociaiaInternaionalaHotelierilor(IHA);
4.SocietateaAmericanaAgenilordeTurism(ASTA);
5.FederaiaUniversalaAsociaiilorAgeniilordeVoiaj(FUAAV);
6.ConsiliulInternaionalalAgeniilordeVoiaj(ICTA);
7.AsociaiaInternaionalaCircuitelorTuristice(ISTA);etc.
toatecucaractertransnational,statutelelorfiindrespectatedetoimembriidemulteorinaintealegilor
locale.
4.3. Prezentm n continuare cele mai importante seturi de indici care, dup opinia cercettorilor de la
Consiliul Mondial pentru Turism i Cltorii (WTTC World Travel and Tourism Council), reflect
ansa i intenia unei ri de a se specializa n turism pe baza avantajului comparativ. Valoarea fiecrui
indice, din sistemul de calcul, se poate plasa ntre 0 (cea mai slab poziie) i 100 (cea mai bun poziie)
respectiv, valorile minime i maxime cuprinse n monitor.
1.Indicele Dezvoltrii Sociale (Social Index): Reflect nivelul de dezvoltare al unei ri pe plan social.
Este un indice agregat format din: Indicele Dezvoltrii Umane (HDI), Indicele Media (ziare i televiziune),
Indicele PC (accesul la computere personale) i Indicele Criminalitii.

Indicele Dezvoltrii Umane msoar realizrile unei ri n privina dezvoltrii fizice

i intelectuale ale populaiei sale. Se refer la durata vieii, starea de sntate, accesul la proprietate,
la educaie i venituri care s asigure o via decent.

Indicele Media exprim accesul populaiei unei ri la reeaua de televiziune i la

pres, exprimndu-se prin numrul de televizoare la 1000 de locuitori i numrul de ziare (cu
apariie de minimum patru zile pe sptmn) la 1000 de locuitori.

Indicele PC msoar accesul la informare prin calculatoare personale.

Indicele criminalitii este exprimat prin numrul total de crime (toate categoriile de
crime) nregistrate la 100.000 de persoane.
2. Indicele implicrii turistice: Este calculat ca medie aritmetic ntre Indicele de Participare la
Activitatea Turistic, ca act de consum, i a Indicelui de Impact Economico Social al Turismului (ambii
calculai de Banca Mondial). Indicele agregat msoar implicarea populaiei, n actul turistic i efectele
induse de turism asupra bunstrii.
3. Indicele Infrastructurii: Msoar gradul de dezvoltare a infrastructurii generale a unei ri. Se
calculeaz pe baza indicilor de modernitate a infrastructurii de acces rutier i feroviar, de aprovizionarea cu
ap potabil i energie, precum i de salubrizare public (metoda de calcul a indicilor dezvoltrii practicat
de Banca Mondial).
4. Indicele de mediu: Acesta reflect rezultatele implicrii statului n aspectele ecologice ale dezvoltrii

economice, n general, corelnd gradul de dezvoltare tehnologic cu efectele asupra mediului.

5. Indicele Tehnologiei: Indicatorul evideniaz nivelul de implementare a sistemelor tehnologice
moderne, plecnd de la date cu privire la reelele de telefonie fix i mobil, exporturile de tehnologie de
vrf, numrul de utilizatori de Internet (Hitech Index).
6. Indicele Dezvoltrii Resurselor Umane: Este construit pe baza indicatorului calculat de PNUD pentru
nivelul de educare a populaiei. Indicatorul PNUD folosete informaii legate de: sperana medie de via,
rata de alfabetizare, fora de munc, nivelul de calificare, accesul la educaie etc.
7. Indicele de Deschidere Turistic: Msoar gradul de deschidere a pieei turistice, pe baza informaiilor
privind regimul vizelor, nivelul liberalizrii comerului internaional, taxele asupra tranzaciilor
internaionale.
TEMA 5 Serviciile turistice de cazare

Varietatea de clasificare a hot

Forme de exploatatie a hot

Sisteme de rezerva a locurilor la hot

Tehnici de stabilire a tarifelor pt serviciile hot

Clasificarea hot reprezinta o forma de prezenta a nivelului de confort si a calitatii serviciilor oferite.
Obectivele adoptarii unui sistem de clasificare oficial sunt urmatoarele:

Informarea clientului(in deosebi pentru hotelele care fac parte din lanturi hot
cunoscute)

Posibilitatea diferentierii politicii fiscale

Reglementarea sistemelor de tarife practicate

Protectia clientului
Varietatea sistemelor de clasificare:

Tari care nu au adoptat nici un sistem de clasificare(australia, noua zeilanda, kenia,

singapore, SUA) argumente:

Principiul libertatii pietii care intra in dezacord cu orice forma

Alegerea clientului se face in functie de notorietatea marcii(de ex. in SUA sunt 75%
lanturi hot)

Hotelurile care fac parte de lanturile hot sunt deja concepute dupa standarte proprii

Nivelul de echipare si confort al hot din lanturi este in general superior celui
categoriei oferite.

Tari care nu au clasificari oficiale dar dispun de o clasificare oficiala care apare in
ghidurile ag de voaiaj. De ex.:

In SUA nu a fost adoptata o clasificare propriu-zisa, insa exista un clasament oficial a

celor care nu fac parte din lanturile hot, astfel ag de voaiaj clasifica hot in 3 categorii: standart,
comercial, de lux.

In Marea Britanie s-a incercat introducerea unui sistem de clasificare voluntara care
nu a dat rezultate.

Tari care au adoptat un sistem de clasificare propriu: Italia, Spania, Franta,

Portugalia, Belgia, .a. argumente:

Normele de clasificare trebuie sa reprezinte expresia unui consens intre intre

profesionistii din acest sector

Nivelul de confort trebuie sa raspunda asteptarilor clientilor

In general criteriile de clasificare oficiala a hot au caracterul unor norme tehnice,

care se refera la unele aspecte cantitative , adica suprafata camerelor, inzestrarea cu echipamente,
proportia camerelor dotate cu grup sanitar propriu; aspecte calitative cum ar fi calitatea
mobilierului, calitatea serviciilor, varietatea serviciilor, starea de curatenie, vechimea cladirii.
In legatura cu aspectele calitative apare o problema a masuraruii de obicei conditiile de calitate a
mobilierului sunt supuse prin adjectivele: stare buna, calitate inalta, frumos, aceasta perceptie la fiecare om
difera.
La fel stau lucrurile si cu cantitatea serviciilor unde exista riscul unor aprecieri subiective, de ex.: calitatea
profesionala a personalului, nivelul calificarii si experienta, limbile straine cunoscute, normele de
incadrare cu personalul, frecventa schimbarii lengeriei.
Cit priveste varietatea serviciilor in multe tari se limiteaza la impunerea unei game minimale de servicii, de

ex. in RM unitatile hot trebuie sa ofere urmatoarea gama de servicii:

4-5* cel putin 20 servicii

3* cel putin 15 servicii

2*cel putin 10 servicii

1* cel putin 5 servicii

Normele nominalizeaza serviciile minime oferite pentru fiecare categorie de incadrare , ele tin seama de :
a) norme utilizate in tarile concurente pe piata
b) norme care se aplica in general in tarile europene cu turism dezvoltat
c) recomandarile OMT
servicii minime privind clasificarea structurilor de primire

Asigurarea pe timpde iarna a unei temperaturi minime de 18C

Protectia turistilor fata de zgomote si alte surse de poluare

Nu se admit spatii de cazare la subsol, fara aerisire si lumina naturala

Grupurile sanitare si baile vor fi placate cu materiale ceramice, marmura sau alte
materiale estetice

Efectuarea curateniei zilnice de cite ori este nevoie in toate camerele si in spatiile
comune

Schimbarea lengeriei de pat prosoapelor dupa fiecare turist de ex. 4-5*-zilnic, 3*-la 2
zile, 2*-3 zile, 1*-4zile.
La toate tipurile de hot este o obligatorie oferirea unei anumite game de servicii suplimentare cum ar fi:

Instructiuni de folosire a telefoanelor si TV-ului; tariful pentru convorbiri telefonice;

lista ROOM-service; lista cu preturi pentru produsele din bar, minibar, frigider; pliante cu harta
localitatii sau unui ghid, ziare si reviste ; primul ajutor in caz de urgenta; trezirea clientilor; primirea
si transmiterea corespondentei.
2 Pe plan mondial experienta dobindita in servicii de primire- cazare ne arata mai multe forme de
exploatatie (operare).

hotel tip exploatatie individuala este caracterizat de 123*, se caracterizeaza:

Capacitate relativ redusa ; structura organizatorica o copiaza pe cea a familiei in functie de director,
contabil, receptie, si alte functii le indeplinesc sotul, sotia si alti membri; -nu utilizeaza mai mult de 5
lucratori; functiile de proprietar si exploatanti sunt indeplinite de una si aceiasi persoana; rentabilitatea hot
de tip individual depinde de amplasament(localitati mici, sezonalitate, priceperea cu care sunt gestionate,
adoptarea serviciilor la cerere; calitatea lor.

Lanturile hoteliere voluntare- caracteristici generale:

Este o unitate benevola de hotelieri independenti care in general ofera un produs hot
omogen, din punct de vedere al confortului, dar deferentiat ca arhitectura si amenajare.

Un lant hot se creiaza din initiativa unui grup de hotelieri pe care-i leaga aparenta la
o anumita regiune

Ei isi definesc un numar de criterii obligatorii mai mult sau mai putin restrictive. Ex.
in Franta detin 30% din nr. hot si 25% din capacitatea de cazare; in Elvetia 25% din capacitatea de
cazare, Spania 6%, Italia 6%, Austria 4%
Fiecare aderent la lant isi pastreaza independenta juridica si financiara, dar au si elemente comune ele
vizeaza aplicarea unei strategii promotionale si comerciale comune: intreprind campanii promotionale
comune; editeaza ghiduri cu toate hot aferente; isi coordoneaza politica de preturi si tarife, isi acordora
asistenta tehnica si consultanta de gestiune reciproca; valorifica posibilitati de finantare comuna.
Dupa cum am vazut raspindirea lanturilor hot voluntare depinde de la tara la tara, de ex. in Franta sint
aprox. 40 lanturi hot voluntare, includ 20-200 hot. Pe plan mondial cele mai mari lanturi hot sunt: logis de
France, Best Western International, SUA cu peste 3462 hot si peste 280000 camere din care 1000 in europa
(sunt amplasate mai mult in mediul rural).
3 lanturile hot integrate : concentreaza orizontarea ofertei in industria hot, si-a gasit expresia sub forma
lanturilor hot integrate care mai tirziu sau constituit in grupuri hot. Procesul care a stat la baza alcatuirii
grupurilor hot a fost achizitia, fuziunea sau inchirierea unor acorduri de cooperare si asociere. Scopul lor a
fost sporirea beneficiilor prin economiile de scara realizate pe seama: reunirii, directiei finantarii, MK,
promovarii produselor turistice.
Hotelurile cuprinse intr-un lant hotelier integrat poate sa functioneze sub forma de:
1.filiala depinde direct de societatea mama nu este autonoma

2.contract de MG- 3-6% din cifra de afaceri; o persoana care se numeste (mandant) ii ofera alteia(
mandatar) puterea de a produce in contul sau mai multe efecte juridice.
3.Franciza- 10ani cu drept de prelungire, un contract de concesiune pe care francizorul concizioneaza
francizorului marca sa de produs impreuna cu procesele tehnice si marca sa de comercializare; ambele parti
sunt autonome din punct de vedere finaciar, juridic; foloseste inovatiile; garantie de neconcurenta;
remuneratia consta intr-o taxa de afiliere; francizorul supravegheaza calitatea serviciilor.
Cea mai raspindita este filiala, de obicei o filiala apartine unui grup hot care la rindul sau reuneste mai
multe lanturi hot. Un lant hot este un ansamblu de unitati operationale hot care se adreseaza unui segment
de clientela nedeterminat sub aceiasi marca si in cadrul unei legislatii comerciale comune.
Spre deosebire de lanturile hot voluntare care constituie simple intelegeri intre exploatanti independenti
lanturile hot integrate ofera un produs omogen sub o directie unica, aceasta hotaraste asupra: extinderea
lantului; infiintarea de noi hot; structura organizatorica; angajarea personalului si pregatirea profesionala
asigura in sistem comun de gestiune; elaboreaza si adopta strategii comune de MK.
In cazul lanturilor hot categoria superioara, conceptia de arhitectura si amenajarea interioara este
particularizata in functie de amplasament(munte,mare, sat, oras)
Ansamblul lanturilor hot integrate reprezinta cca 30% din nr. de camere si 10% din nr. total al hot de
turism. Peste media mondiala se situiaza SUA cu peste 50% din piata mondiala a lanturilor hot integrate.
Printre primele mari 10 grupuri hot 8 se afla sub controlul capitalului american:

Hospitale Francis Sistems

Holiday Inn

Best Western

Accor

Cinis Hotel- SUA

Mariot-SUA

Charaton

Hilton Hotels Corp

Inter Continental Hotels Group Anglia

Promus-SUA

Carlosn-SUA

Club-Medeteranian- Franta

Sormelia-Spania
Dintre acestea Romania au ajuns Inter Continental Hotels Group, Hilton Hotels Corp, Holiday In, Accor,
Mariot, Best Western
3.Exista 3tipuri de sisteme de rezervare:
1.sisteme de informare-majoritatea lanturilor hoteliere au birou propriu de rezervare se face prin telefon
fax.
2. sisteme de disponibilitate(liber sau ocupat)in aeroporturi, gari sunt amplasate panouri care indica
situatia camerelor disponibile (lumina verde), ocupat(lumina rosie). Deasemenea aceste panouri mai pot
permite si identificarea amplasamentului hotelelor prin simpla activare a tastelor.
3.sisteme de rezervare computerizate unde- cererea si confirmarea se face in timp real.
Marele lanturi hoteliere sunt conectate si la sisteme globale de distributie. Cele mai mari sisteme de
rezervare sunt: amadeus global; travel distribution care ofera servicii a 29 000 hotele. Alte sisteme: apolo
galileo, Axess, sabre.
La scara mondiala rezervarile tin 83% din camerele inchiriate, in europa 86%
Rezervarea reprezinta prima secventa a contractului hotelier. Ea incepe prin formularea cererii si acordul
hotelierului, ulterior la sosire prin semnarea fisei de anuntare a sosirii si plecarii clientul se angajeaza sa se
conformeze regulamentului hotelului, in ceia ce priveste comportamentul, serviciile de plata.
Obligatiile rezervarii pentru hotelier: punerea la dispozitie la data prevazuta a spatiilor de cazare pentru
care si-a dat acordul pentru plata corespunzatoare; inregistrarea rezervarilor din punct de vedere a
mijloacelor de rezervare, cererea de rezervare poate sa parvina- verbal(telefonic receptie) in scris(scrisoare,
fax) prin reteaua computerizata, prin internet.
O rezervare poate fi:
Provizorie- cind clientului i se fixeaza o data limita pina la care rezervarea provizorie va fi mentinuta.
Ferma- cind clientului i se solicita o garantie de rezervare.
Garantiile de rezervare: 1 Cu precizarea orei limita - cind clientului i se comunica ca rezervarea este

mentinuta pina la ora x. 2. Plata in avans - poate fi un accaunt- nu se ramburseaza cind clientul nu vine, sau
cind poate fi taxa de garantie, plata de avans se reduce din suma achitata de client la hotel. De obicei plata
de avans este ceruta in situatiile:

Cind clientul nu prezinta certitudine

Sejurul este prea lung

Perioada este foarte incarcata in sezon

Agentia de voaiaj nu este prea cunoscuta.

Marimea avansului este variabila. De ex. tariful pentru 3 nopti de cazare poate fi de din pretul unei
noptari
4 Tehici de stabilire a tarifului pt serviciile hoteliete

Tariful de suport sau dereceptie care poate fi diferentiat in functie de: tipul camerei
(single, DDL, apartament), localizarea (parter), vederea, mobilierul, gradul de confort. Acest tarif
este in mod obligatoriu afisat la receptie.

Taride speciale de camera:

Tarife de companie acordate firmeleor care incheie frecvent contracte cu hotelul

sau lantul hot

Tarife promotionale, stimulative

Tarife de familie-oferite famiililor cu copii

Tarife pentru prestatii complexe- diverse congrese, evenimente, manifestari

Tarife gratuite sau 0- oferite unor clienti importanti- bogati.

Tehnica miimimii- consta in stabilirea tarifelor de camera la o miime a sumei din

camera a costului de constructie si echipare a hotelului pornind de la un grad de ocupare de la cel
putin 70%.
Dezavantaje : nu se ia in consideratie efectele inflatiei;
Poate fi corect in cazul unui hot nou si nu in cazul unui hot vechi;
Gradul mai mic de 70% deformeaza enorm calculele;

Formula lui Hubbart- porneste de la stabilirea profitului dorit in functie de acesta

sunt prognozate impozitele ce trebuie platite si costurile de exploatare dorite de a se inregistra
pentru atingerea obiectivului propus. Se mai numeste tehnica de jos in sus.

Tema 6. Serviciile turistice de alimentatie.

Importanta serviciilor turistice n alimentatie

Tipologia unitatilor de alimentatie

Sistemul cateringului

Tehnici de stabilire a preturilor in restaurante.

1). Importanta serviciilor turistice n alimentatie
Alaturi de cazare si transport, alimentatia reprezinta o alta componenta importanta a activitatii turistice in
categoria servicii de baza. Desigur un intreg sector al alimtenatiei publice face parte integrata din
activitatea turistica. In statele cu o industrie turistica dezvoltata aproxiativ 25 % din vinzarile anuale ale
restaurantelor sunt considerate a fi legate de turism. Mai mult de atit alimentatia publica determina
Calitatea prestatiei turistice si influenteaza activitatea ofertei turistice. Acest fapt este posibil datorita :

Prezentei alimentatiei in toate momentele consumului turistice : - cazare, - transport,

- agrement;

Marii diversitati structurale a serviciilor de acest gen;

Posibilitatii particularizarii acestei servicii;

Oferirii de preparate atit in bucataria internationala cit si cea nationala.

Gastronomia a devenit o forma noua de turism. S-a cnstatat ca turistul petrece 15-20 din timp sau in

unitatile de aimentatie publica, de aceea nu este posibil o evolutie pozitiva a turismului fara dimensiunile
corespunzatoare a acestui sector.
Pe plan Mondial acest sector a manifestat mai multe tendinte:

Concentrarea activitatii si apariatia lanturilor de restaurante;

Expansiunea SUA pe piata europeana;

Diminuarea consumului de carne si cresterea proportiei de legume si fructe, in

general a produselor ecologice.
In Republica Moldova in contrast cu tendinta de concentrare a manifestatiei pe plan mondial , la noi sa
constatat o puternica farmitare a sectorului restauratie, adica predomina unitati mici independente pararel
cu infiintarea unor localuri mari de lux. Au aparu foarte multe restaurante cu specific national, consecinta a
procesului de privatizare si intrare.
2). Tipologia unitatilor de alimentatie
Unitatile de servire- reprezinta localul format din una sau mai multe incaperi dotate cu utilaje , mobilier,
obiecte de inventar corespunzatoare profilului si categoriilor in care se incadreaza si anume:

De lux;

Categoria I;

Categoria II;

Categoria III;

Regim, cantina, restaurant.

Incadrarea pe categorii se face tininduse cont de anumite criterii si anume:

Amplasarea unitatii

Gradul de confort

Forma de servire

Posibilitatea de distractie a consumatorilor

Nivelul de pregatire

Tinutele personalului.
In functie de organizarea activitatii de servire, de productie din turism alimentatia poate fi grupata:

Restaurantul Localul ce imbina activitatea de productie cu cea de servire. La

rindul sau el poate fi de mai multe tipuri :

Restaurantul clasic asigura meniul diversificativ si confortul recreativ prin formatii

orchestrale, program artistic, solisti vocali si instrumentisti sau aparate muzicale. Pot functiona cu
program fractionat ( mic dejun, dejun, cine) sau non-stop.

Restaurant specializat pescaresc, vinotaresc, lacto-vegetarian, dietic.

Restaurant cu specific : 1.crama; 2.Restaurant specific national; 3. Restaurant cu

specific local.

Restaurant auto-servire.

Cantina restaurant.

Fast food : -unitati Macdonalds; - drive inn; - Take- home.

Beraria

Barul de zi / de noapte/ cafe-bar/ disco-bar/ bufet tip expres/ snack/baruri.

Pizzeriile

Cafetariile

Patiseriile pot fi: - placintarii, - TORTURI; - gogoserii, inghetata.

Room service.

Bistro-urile.
3). Sistemul cateringului
De-a lungul timpului in domeniul productiei, preparatele alimentare s-a manifestat o imensa preocupare
pentru concentrarea si industrializarea procesului de pregatire a produselor alimentare.
Aceasta preocupare sa nascut din dorinta folosirii rationale a resurselor materiale si umane, sporirii
eficiente activitaii, satisfacerea cererii aflate in continua crestere cit si cresterea gradului de organizare a
productiei. Astfel a aparut o serie de unitati de pregatire a produselor culinare independente de cele cu
atributii de deservire a turistilor. O asemenea forma moderna de industrializare culinara o reprezinta
cateringul.
Cateringul presupune separarea functiilor de aprovizionare si prelucrare de cele legate de comercializare

si servire.
Uniatatile in cauza sunt adevarate fabrici de mincare ce asigura hrana zilnica a unor colectivitati din
fabrici, scoli, institutii, spitale, etc.
Avantaje :

Cresterea gradului de mecanizare si automatizare a fabricatiei.

Utilizarea unei tehnologii moderne.

Controlul permanent a proprietatii nutritive al alimentelor.

O mare diversificare a sortimentelor.

Independenta fata de sezonalitatea unor materii prime.

Calitatea superioara a produselor, diminuarea pierderilor.

Economisirea spatiilor de productie.

Folosirea permanenta a fortei de munca.

Reducerea costului de productie.

4). Tehnici de stabilire a preturilor in restaurante.
In acest domeniu al alimentatiei publice, problema preturilor ocupa un loc deosebit, facind abstracttie de
marea diversitate a tipologiei unitatii de alimentatie care au ca obiectiv prepararea alimentelor pentru
turisti. Restaurantul sub diverse forme ramine unitatea cea mai reprezentativa la stabilirea preturilor, unde
sunt valabile 3 principii.

Principiul dispersiei pretului consta in distribuirea felurilor de mincare pe 3

transe: - cu preturi joase, - mediana, - cu pret ridicat.
Transa medie- trebuie sa aiba o pondere cel putin egala cu produsele prezente in celelalte transe laterale.
Daca este mai mare se mareste ponderea celor din transa cu preturi mici.

Principiul amplitudinei pretului - raportul dintre pretul cel mai mare si cel mai
mic nu trebuie sa depaseasca 2,5-3.

Principiul raportului calitativ de pret consta in raportul pretului mediu cerut la

pret mediu oferit din care pretul mediu oferit este egal cu suma pretului vinzarii asupra numarul
felurilor mincare.
Daca:

Valoarea raportului este in 0,9 -1 raportul calitativ al pretului este considerat

satisfacut.

Valoarea este sub 0.9 gama de preturi este prea ridicat si nu v-om avea clienti, iar
peste 1 productia mai ieftina este mai putin solicitata.
Serviciile complimentare
Se caracterizeaza printr-o mare varietate. Unele Servicii complimentare sunt asociate unor servicii de baza,
altele au o existanta indpendenta.Din acest motiv este greu sa facem o delimitare precisa. Totusi din punct
de vedere al caracteristicolr prestatiei deosebim :

Servicii de informare a turistilor ce se refera la:

Continutul pachetului de servicii oferite a serviciilor turistice.

Traseul, excursii organizate.

Tururile de oras.

Obiectivele ce v-or fi vizitate.

Programele artistice.

Posibilitatea de cumparare a obiectivelor necesare.

Facilitatile turistice oferite.

De mentionat ca o buna parte din informatii sunt preluate din materii publicitare, anumite afise, brosuri,
cataloage, prospecte, pliante, carti turistice, etc.

Servicii de intermediere se refera la :

Servicii de rezervare a biletelor de calatorie pe mijloacele de transport.

A biletelor pentru spectacole.

Obtinerea pasapoartelor si vizelor.

Inchiriere auto.

Inchiriere de material si echipament sportiv.

Intretineri si reparatii auto.

Transmiterea la resedinta turistice a unor obiecte cumparate.
Servicii in caracter cultural educativ:
Participarea la spectacole.
Vizite la muzee.
Vizitarea locurilor istorice.
Concurs pentru diverse teme.

Servicii cu caracter recreativ:

Serate.
Activitate de club
Parc de distractii
Carnaval
Joc distractiv
Concursuri
Focuri de tabara, etc
Servicii de tratament balniar :
Inhalatii
Bai de namol
Masaje
Diete speciale
Cure de slabire
Impachetarea ciocolatei
Fizioterapie, etc
Servicii cu caracter special:
Secretariat
Traduceri
Organizare conferinte, seminare
Asigurarea cu ghizi insotiti
Artizanat
Schimb valutar
Programe speciale pentru copii.