Studii de caz in competitia internationala

conditii foarte stricte impuse de Administratia Planificarii Economice

(Planning Economic Board) in ceea ce priveste contractele de licenta.
Pe de alta parte, achizitiile din strainatate erau in mare parte facute
in acei ani prin imprumuturi ale statuluideoarece capacitatea investitionala
a firmelor era modesta, cel mult. Aceasta era si o modalitate de a canaliza
resursele, la costuri sub cele ale pietei, catre industriile sebctate prin
planurile cincinale, astfel incit controlul asupra directiei de patrundere a
tehnologiei era dublu.
ln privinta firmelor, producatorii mari de bunuri de capital se bazau
in mare parte pe licente straine, pentru ca apoi sa produca anumite parti
din echipamente prin ,,proiectarea inversa" (everse engineeing). Pentru
firmele mici, care foloseau o tehnologie mai simpla, strategir tehnologica
proiectarea inversa
licentiere pentru
consta
trecerea de
inregistra
un progres rapid
modernizare. Asimilarea tehnologiei
(Expunerea 6). Spre sfArsitul anilor'80, firmele au inceput sa beneficieze
intr-un mod nesperat de competitia mai accentuata dintre firmele
Tn special in electronica si automobile. in
americane si japoneze
incercarea lor de a reduce costurile, acestea au inceput sa considere
Coreea un loc atractiv pentru productia lor datorita fortei de munca relativ
ieftine si bine califlcate, plus asezarea geografica favorabila. Se deschidea
o conjunctura formidabila pentru intrarea de capital si know*row strain,
altfel accesibilin conditii mai dificile.
in mod fericit, politica guvernului a venit Tn Tntimpinarea acestor
evolutii, chiar daca fortata de evenimente. Dezvoltarea industriala selectiva
incepea sa-si arate costurile greu de suportat. Alocarea unor resurse
importante in industrii precum chimia, materiale plastice sau masini nu a
dus la succesele asteptate. Chiar industriile care devenisera competitive
incepeau sa cunoasca dificultati majore: siderurgia se confrunta cu o piata
interna mica si Ssorbea greu ridicarea costurilor energiei dupa socurile
petroliere; textilele si confectiile inregistrau o concurenta sporih din partea
valului doi al ,,noilor tari industrializate". Anul 1980 a fost un an de cotitura:
PNB-ul a scazut in termeni reali cu 5o/o, inflatia a ajuns la 35o/o, exporturile
se redusesera pentru prima oara in 20 de ani, iar deficitul de cont curent
urca la 9% din PNB.
Asa se face ca al cincilea plan cincinal (1982-1986) consacra
inceputul liberalizarii economice, in care comedul, investitiile si seruiciile,
inclusiv cele financiare, Tncep sa cunoasca din ce in ce mai putine restrictii.
Mai important, prin Legea Dezvoltarii lndustriale din 1986, statul isi
reconsidera rolul, in principal renuntdnd la politici ,,selective" Tn favoarea
celor ,,functionale", menite sa corecteze disfunctionalitati ale pietei. Un
astfel de exemplu este definit de acele sectoare in care competitivitatea
internationala joaca un rol vital Tn economie, dar firmele nu pot accede
performanta internationala. lnstrumentele vizate sunt
singure

in

la

la

la

Coreea de Sud; Avansulcompetitiv

stimulentele indirecte altfel spus, deschise tuturor companiilor

promoveze avansu I t eh nolog ic.

- care sa

Mediu! de afaceri
Politica

acroecon om ica

Oficialii coreeni au practicat in general o politica de control foarte

sever al instrumentelor de politica economica pentru a atinge obiectivele de
dezvoltare industriala. Cea mai mare parte a venitu rilor bugetare 60o/e
75% - provenea inca Tn anii '80 din impozitele indirecte. Banca centralaBank of Korea - Tnfiintata In 1950 a trecut din 1962 in subordonarea de
facto a Ministerului de Finante, care avea astfel larghete Tn dirijarea
imprumuturilor subventionate catre industrii prin bancile comerciale de stat
sau prin banci specializate, create anume Tn anii '60 pentru orientarea de
fonduri catre anumite sectoare. Nu erau o exceptie imprumuturile la rate
reale negative ale dob6nzii prin bancile contro late de stat.
ln conditiile penuriei de capital necesar dezvoltarii, economisirile au
fost Tncurajate prin mentinerea unei rate a dobAnzii reale pozitive la
depozite, asa cum a fost cazrsl, cu nesemnificative exceptii, Tn perioada
1970-1989. Intrarile de capital strain prin filiale ale bancilor straine au fost
permise destul de timpuriu, desi Tn conditii restrictive. Perioada liberalizarii
financiare a adus cu sine folosirea pe scara mai larga a pietei de capitalemisiuni de titluri de valoare in dauna imprumuturilor bancare ca o
masura de acces la capital.
Deficitele cronice ale balantei comerciale primur surplus se
Tnregistreaza Tn 1986
au transformat Coreea Tntr-un din cele mai
Tndatorate tari, relativ la nivelul ei de dezvoltare. Cu toate acestea,
implicarea guvernuluiin politica comertului exterior a creat un sistem stabil,
in care exportatorii se simteau in siguranta in ceea ce priveste ajustarea
cursului de schimb potrivit diferentelor create Intre ratele de inflatie fata de
partenerii comercia li. De exemplu, a fost posibila mentinerea cursului de
schimb real in perioada 1966-1978 la acelasi nivel cu cel din 196510 intr-un
mecanism al paritatii fixe fata de moneda americana si experientei unei
inflatii cronice.

Organizarea industriala
Pina Tn 1997, guvernul coreean a protejat o structura industriala
construita pe marile grupuri de afaceri chaebol- carora lea facilitat atit

Prezentare a se bazeazain principal pe datele oferite de Ro, Sung-tae. "National Econom ic

Policies in Newly Industrialized countries.", in Dominick Salvatore, Handbook of
Comparative Economic Policies, vol.l, New York: Greenwood Press, 1991, pp. 17l-204.
10
Kim, K, S. "Lessons from South Korea's experience with industrialization.;', in Corbo, V
et al. (ed.). ExporForiented Development Strategies. The Success of Five Newly
Industrializing Countries. Boulder: Westview Press, I 985, pp. 57 -7 B.

intrarea

pe piata, prin politici fiscale si monetare favorabile, cat

si

mentinerea pe piata, prin neacceptarea procedurilor de faliment (cu doua

exceptii, Tn 1985 si 1996), ca o consecinta fireasca a mecanismului pietei.
Prezenta lor in economie este dominanta: aproape 213 din cele mai mari
100 de firme industriale apartin acestor grupuri. in 1g95, cele mai mari 30
de chaebofuri detineau 160/o din valoarea PIB-ului,41o/o din cea a productiei
industriale, 5% din forta de munca ocupata, 50% din exporturi si 14% din
total u I im pru m utu ri lor acordate de banci le comerciale.ll
Majoritatea chaebofurilor au aparut in anii '50 in urma priwtizarii
intreprinderilor de stat nationalizate de la japonezi. Structura lor
organizatorica copiaza, cu mici diferente, companiile similare japoneze
(zaibatsu, renumite in perioada postbelica keiretsu)", c, o traditie mai
indelungata. La baza unui grup chaebolse afla o familie, prospera si bine
conectata politic'", care reuseste sa detina direct si indirect, prin apropriati
si actionariat incrucisat la celelalte companii membre ale grupului, controlul
ca. 50% din actiuni. Cum Intre politica industriala si prezenta
chaebolurilor a existat o relatie de dependenta reciproca, a fost o practica
curenta ca aceste grupuri sa intre in toate acele industrii promovate de stat,
independent de competenta tehnica acumulata (vezi Expunerea 8 pentru o
comparatie internatbnala a diversificarii companiilor). Primele 5 grupuri au
in medie fiecare 40 de companii prezente in peste 30 de industrii printre
care petroch m ie, constructii navale, automobile, electron ica).
Prin concentrarea unor resurse financiare foarte mari, aceste firme
coreene au fost capabile sa depaseasca mai usor barierele de intrae Tn
industriile in care cerintele de capital si economiile dimensionale erau
semnificative. Totusi, practica solidaritatii financiare la nivelul grupului
ascunde ineficienta la afiliate si de aici ratele imense de indatorare *
curent, raportul datorii/capital in actiuni este in jur de 5oo% pe de alta
parte, raspdndirea eforturilor tehnologice pe un numar impresionant de
activitati pune serioase constr6ngeri dezvoltarii ulterioare a cercetariidezvoltarii. Samsung se intinde pe un spectru vast de activitate de la
produse alimentare, la componente aeronautice
microlectronica.
Mobilizarea capabilitatii tehnice a dovedito cu succes atunci cAnd a reusit
sa coboare abrupt curba experientei: 3 ani pentru a Tncepe fabricarea
placutei de memorie de 64Kb, doi ani pentru cea de 256 Kb si un an pentru
cea de 1Mb. Au trecut insa doua decenii de la intrarea Tn industria
semiconductorilor si prezenta firmei pe piata componente lor mai sofsticate
- placutele logice - ramAne neobservata.

si

rl

International Monetary Fund (IMF). "Republic of Korea: Selected Issues,,, IMF staff
Reports No. 98i74, August 1998.
,C^ountry
" Chaebol este de fapt traducerea in coree ana pentru zaibatsu (sursa indicata la nota I l ) .
" La inceputul anilor '90, 113 din socrii proprietarilor unui chaebol erau demnitari de stat
cu rang inalt (IMF, "Republic of Korea. ..").