Sunteți pe pagina 1din 2

URSACIUC ADRIAN

Taierea salcamului si secerisul

Scena taierii salcamului

Tierea salcmului din romanul Moromeii, de Marin Preda, este un alt episod memorabil al
romanului, att prin miestria construirii ei din detalii ce se adun progresiv, prin cuvintele
expresive, i prin simbolistica dramatic, acesta fiind primul semn al declinului familiei
Moromete, dar i al satului tradiional, rmas parc fr aprare: ... acum totul se fcuse
mic. Grdina, caii, Moromete nsui artau bicisnici. Cerul deschis i cmpia npdeau
mprejurimile. Chiar i ciorile se roteau dezorientate, nemaiavnd pe ce s se aeze.
Salcmul tiat fcea parte din viaa familiei Moromete, i, deopotriv, din existena satului,
toat lumea cunotea acest salcm, simboliznd elementul pstrtor al tradiiile' i
credinelor strmoeti, al stabilitii rneti.

Inima adevrat a satului era Poiana lui Iocan, locul unde se adunau gospodarii, cei care
sunt nici sraci, nici bogai, ntre care Moromete, Cocoil i Dumitru al lui Nae, citesc
ziarul i comenteaz politica ironic i cu umor, dup legi anume, numai de ei tiute, n faa
fierriei lui Iocan se afla o poian mare, unde, n fiecare duminic, aveau loc adunrile
Cele mai zgomotoase, dar dac de la ele lipseau Moromete i Cocoil, nu erau prea
reuite.

Moromete era abonat la Micarea, Iocan la Curentul, iar Cocoil la Dimineaa, dar dac
ei veneau fr ziare, nsemna c erau suprai i n-aveau chef s discute politic. Poiana
era plin de oameni, toi glgioi i parc nerbdtori, ntmpinndu-l de departe cu
exclamaii entuziaste pe Moromete, care se mir, ca n fiecare duminic: Ce e, m, ce v-ai
adunat aicea?!. Secvena comentariilor politice este inedit. Moromete citete ziarul cu glas
schimbat i necunoscut, [...] cu grosimi i subirimi ciudate, cu opriri care scormoneau
nelesuri nemrturisite [...] care trebuiau s zdrobeasc de convingere pe cei care ascultau,
concluzionnd fr drept de apel: trei chestiuni se desprinde de fapt din aceast situaie.

Scena tierii salcmului nchide n sine un dramatism sacrificial comparabil cu moartea unui
om. Salcmul n discuie este dublul vegetal al lui Moromete. Destinul unuia este anticipat
de destinul celuilalt, afirm Eugen Simion (Timpul n-a mai avut rbdare), comentnd
secvena. Tierea copacului este proiectat pe un fundal vizual i auditiv ce amplific
dimensiunile actului - nainte de rsritul soarelui, atunci cnd femeile i bocesc morii n
cimitir.
1

URSACIUC ADRIAN

ntr-o parantez cu valoare descriptiv-explicativ, autorul evoc momente din viaa satului
strns legate de existena salcmului, crend astfel o atmosfer menit s sublinieze
dezechilibrul, ruptura ce se produce odat cu prbuirea lui: Toat lumea cunotea acest
salcm..., n fiecare iarn aici era o hrmlaie..., Salcmul era curat n fiecare an de
omizi etc. Copacul se mpotrivi o clip, pn cnd, ca un animal bolnav care fusese ucis,
renun la lupt. Printr-un discret proces de metamorfozare, autorul transfer identitatea
personajului principal n trupul salcmului, care strjuia prin nlimea i coroana lui stufoas
toat partea aceea a satului.

Scena Secerisului
Se incadreaza printre ritualurile specifice satului romanesc din Campia Dunarii prezentat in
acest specific, traditional ce se constituie intr-o adevarata monografie rurala.Munca taranilor
la camp, la seceratul graului reprezinta pe langa trude interioare a oamenilor de la campie si
un moment de bucurie deplina, de lagatura sfanta cu pamantul , cu ritualurile naturii.Emotia
cu care un taran oarecare priveste locul de secerat, evlavia lui ce aminteste de un alt taran al
timpurilor interbelice sunt,marturii ale sentimentelor, adevarate pe care acesti oameni din
capmia Dunarii, le pot avea.
Secerisul se desfasoara dupa un ritual de sute de ani : "oamenii se trezesc cu noaptea-n
cap, pregatesc de-ale mancarii, membrii familiei secera, iar Moromete leaga snopii".
Secerisul are reguli precise impuse de traditie , de legile nescrise, ale comunitatii
rurale.Culegerea roadelor pamantului se incepe cu cel mai vrednic dintre copii care in mod
simbolic da tonul inceperii muncii. El masoara cu pasul statiile :apoi incep sa taie spicele si
sa arunce manunchiurile in urma.Tatal leaga manunchiurile in snopi aszandu-i in clai.
O astfel de zi memorabila nu poate fi lipsita de eventuale glume, referitoare la cei mai lenesi
pe care Niculae nu le pricepe mintind ca trebuie sa faca altceva .Revolta lui de pe miriste
exprima de fapt dorinta lui cea mai mare de a merge la scoala.Femeile se ocupa cu gatitul
pentru seceratori.Catrina se invarte grabita in jurul focului pregatind o cratita cu fasole pentru
numeroase familii.
Pranzul luat pe camp este un nou prilej pentru tata in a-si afirma autoritatea dar si ironia fata
de copii : "frigandu-se cu o lingura de fasole pe care sa repede s-o manance cu pofta, de pe
foc,el se repede serios si ironic : "De ce n-ati incalzit si voi fasolea asta ? "Paraschiv care-l
crede se repede si el in mancare si desigur se frige la fel de tare ca si tatal.Glumele si voia
buna sunt moduri specifice ale taranilor de a privi viata , de a trais au a munci.
Cateodata aceste evenimente campenesti se desfasoara dupa un scenariu mult mai dur, cu
batai violente cum este cazul lui Victor Birica(sotul Polinei), venit cu proaspata nevasta sa-si
secere graul de pe locul cuvenit ca mostenire.In anul acela recolta era buna si toti erau
veseli,entuziasti,iar Catrina ii multumeste lui Dumnezeu pentru aceasta"mana cereasca".Desi
Moromete nu munceste prea mult el este cel care face caz de autoritatea sa si isi ia solul in
serios.Se gandeste si socoteste daca va iesi suficient grau anul acesta pentru a-si achita
toate datoriile.