www.referat.

ro

Flora Deltei Dunarii

CUPRINS

Rezumat ..........................................................................................................................2
Sumary ............................................................................................................................2
Inroducere .......................................................................................................................3
Ce ieste o rezervatie a biosferei ? ...................................................................................3
Relieful Deltei Dunarii ....................................................................................................3
Clima Deltei Dunarii .......................................................................................................4
Biodiversitatea .................................................................................................................5
Flora .................................................................................................................................5
Vegetaia ..........................................................................................................................7
Plaurul ..............................................................................................................................8
Biomul deltatic .................................................................................................................8
Relieful Deltei Dunarii .....................................................................................................8
Protecia naturii in Delta Dunrii .....................................................................................9
Peisajele din Delta Dunrii .............................................................................................10
Rezervaia biosferei Delte Dunrii .................................................................................11
Bibliografie ................................................................................................................... 14

REZUMAT

Considerata a doua ca marime din Europa, Delta Dunarii (4340 kilometri patrati)
este singura delta din lume declarata in intregime rezervatie a biosferei. Paradisul
pasarilor - cum mai este denumita Delta Dunarii - este una dintre cele mai intinse zone
umede din lume si cea mai mare zona de stufarisuri de pe glob, fiind casa ideala pentru
cele peste 5500 de specii de flora si fauna, intre care peste 300 de specii de pasari si 150
de specii de pesti.
Fauna subacvatica - pestii - sunt deopotriva hrana pasarilor cat si a locuitorilor
Deltei Dunarii, in majoritate lipoveni, care au ca ocupatie de baza pescuitul.
Vegetatia biosferei cuprinde la fel de multe si interesante specii de plante - peste
1.200, de la stejari si pana la nuferi. Padurea Letea, considerata monument al naturii, se
gaseste pe Bratul Chilia, la 7 kilometri sud de localitatea Periprava. Dintre arbori, un loc
aparte il au padurile seculare de stejari brumarii (peste 25 de metri inaltime), ulmi, plopi
albi si negri.
SUMARY
Considered the second as size in Europe, the Danube Delta (4340 square
kilometres) is the only delta in the world fully declared biosphere reservation. The birds
paradise as it is known the Danube Delta it is one of the largest wet areas in the
world and the biggest reed area on the face of the Earth, being the ideal home for the
5500 species of plants and animals, 300 species of birds and 150 species of fish.
The underwater fauna fishes are also food for birds and for the habitants of the
Danube Delta, in the majority lipoveni, and their main occupation is fishing.
The biosphere vegetation includes also a lot of plant species over 1.200, from
oaks to water lilies. The Letea Wood, considered a nature monument, is found on Bratul
Chilia, 7 kilometres south of Periprava. From the trees, a special place is occupied by the
brown oak (over 25 metres high), elms, white and black poplars.

INTRODUCERE
Delta Dunrii ncepe la prima despletire a bratelor numit ceatalul* Ismail. Printre
deltele Terrei se ncadreaz n tipul lobat , iar ca dimeniuni se afl pe locul 21. Cei
aproximativ 300 de afluenti asigur, la intrarea n delt un debit lichid mediu multianual
de 6430 mc/sec. Debitul maxim a fost nregistrat n anul 1897 cnd a atins valoarea de
17.900 mc/sec., iar cel minim a fost de 1280 mc/sec., nregistrat n anul 1942. Regimul
nivelurilor la intrarea n delt prezint un comportament polifazic, cu cresteri si
descresteri repetate n cicluri cu amplitudini si durate foarte diferite de la an la an.
Oscilatiile quasi-permanente ale nivelului apelor impun nota hidrologic specific a
deltei. Maximele cele mai frecvente se nregistreaz primvara si la nceputul verii, iar
minimele cele mai frecvente, toamna si iarna. Reteaua hidrografic este reprezentat de
bratele Chilia, Tulcea, Sulina si Sfntu Gheorghe, precum si de canalele, grlele si
sahalele dintre acestea, n lungime total de cca. 3500 Km.

CE ESTE O REZERVATIE A BIOSFEREI ?

Rezervatiile biosferei au fost definite ca forma de conservare a unor spatii ntinse,

terestre, costiere, marine sau mbinri ale acestora, caracterizate prin biodiversitate si
geodiversitate recunoscute international, n care se desfsoar activitti variate dup un
program care respect anumite norme si se afl sub suveranitatea statului respectiv.
Rezervatiile biosferei reprezint chintezenta celei mai largi filosofii a conservrii, n
sensul c protejeaz natura fr a exclude prezenta societtii umane si a formelor
traditionale de utilizare a resurselor. Rezervatiile biosferei au trei functii majore :
conservarea diversittii naturale si culturale, dezvoltarea economic si social , suportul
logistic pentru cele mai diverse activitti. In prezent sunt n Lume 324 rezervatii ale
biosferei care formeaz o retea mondial.

RELIEFUL DELTEI DUNRII

Relieful Deltei Dunarii este reprezentat printr-o succesiune de cmpii litorale

continuate spre selful continental al Mrii Negre printr-un front litoral. In cadrul cmpiei
litorale se disting dou forme de relief care dau nota specific : grindurile si cmpurile.
Grindurile fluviale sunt forme de relief rezultate din acumularea aluviunilor de o parte si
de alta a bratelor fluviului sau a unor grle mai mari. Sunt creste aluviale lungi de zeci de
Km. ridicare deasupra nivelului mediu al apelor cu 1,5 ? 2m , foarte subtiri (rar peste
100m ltime), cu tendinta de nltare si extindere lateral. Prin dezvoltarea lateral

grindurile juxtapun, devin mai nalte, pierzndu-si specificul geomorfologic si

transformndu-se n cmpuri fluviale. Grindurile marine sunt creste nisipoase lungi (pn
la 20 Km) formate prin acumularea nisipului pe linii de trm active. Cnd exist
abundent de nisip crestele nisipoase se dezvolt activ, juxtapunnd si formnd cmpuri
marine. Vntul va continua modelarea subaerian eoliznd nisipul cu formarea dunelor.
Se ajunge astfel la o form de relief distinct, cmpul marin cu dune, complet diferit de
grindurile tipice.Se mai utilizeaz frecvent, cu sens impropriu,termenul de mlastin, care
nu desemneaz o form de relief, ci un ecosistem.
Cmpia deltaic este delimitat spre nord de abrupturile podisului Bugeac, spre
sud naintnd pn la contactul cu laguna Razelm si canalul Periteasca. In cadrul cmpiei
deltaice pe parcursul evolutiei s-au diferentiat dou tipuri de cmpii : fluvial si marin.
Cmpia deltaic fluvial se extinde pe 61% din suprafata deltei, fiind delimitat spre est
de contactul cu cmpia marin pe aliniamentul vestic al cmpului Letea-grindurile
Rducu-Ceamurlia-marginea vestic a cmpului Caraorman-grindul Ivancea-marginea
vestic a cmpului Crasnicol. Relieful cmpiei se dezvolt pe o stiv de sedimente
nisipoase, nisipo-lutoase si luto-nisipoase cu origine fluvial acumulate sub controlul
fluviului. Altitudinea medie a ntregii cmpii fluviale este de 0,6m. Sesurile deltaice sunt
usor fragmentate de grle, sahale si canale, precum si de crestele grindurilor fluviale.

CLIMA DELTEI DUNRII

Delta Dunrii se ncadreaz n spatiul cu climat temperat semiarid specific

stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu
vegetatie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurile marine, alctuiesc o suprafat
activ specific deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferit de cea a stepelor pontice.
Aceast suprafat activ reactioneaz fat de radiatia total receptionat si de circulatia
general a atmosferei rezultnd un mozaic de microclimate. Radiatia total variaz ntre
un minim de 3,5 Kcal/cmp nregistrat n lunile de iarn si un maxim de 17 Kcl./cmp, in
luna iulie. In functie de intesitatea activittii centrilor barici principali se instaleaz
conditii specifice de vreme : zile de iarn blnde (cnd activeaz centrul baric nord-est
european), zile de iarn geroase, cu vnturi puternice (cnd actioneaz anticiclonii nordatlantici), zile de var calde si uscate (cnd actionaz anticiclonii tropicali atlantici), zile
de var ploioase (cnd interactioneaz aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din
nord-vestul Europei). Durata de strlucire a soarelui este mare, media multianual fiind
de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore n anii cu nebulozitate redus. Temperatura se
distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indic cresterea temperaturii
de la vest spre est. La nivelul vrfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianual este
de 10,94 C, n delta fluvial (Gorgova), de 10,96 C, pe trmul mrii (Sulina), de 11,05 C,
iar n largul Mrii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C. Amplitudinile medii zilnice
reflect diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaz ntre un
maxim de 9 C (n iulie) si un minim de 3,8 C (in decembrie), la Sulina ntre 2,8 C (n

iulie) si 1,4 C (n noembrie), iar la statia Gloria ntre 2,3 C (n iulie) si 1 C (n decembrie
si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600
C. Umezeala aerului nregistreaz cele mai mari valori de pe teritoriul Romniei.
Umezeala relativ a aerului variaz iarna ntre 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si
Sfntu Gheorghe, iar vara, ntre 69 ? 71% la Gorgova si 77 ? 80%, la Sulina si Sfntu
Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorit efectului
suprafetei active specifice deltei, precum si al Mrii Negre. La intrarea n Delta Dunrii
(Tulcea) se nregistreaz o cantitate medie multianul a precipitatiilor de 450 mm, iar la
Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad ntre 350 si 400 mm ploaie, iar pe
litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm. Stratul de zpad este
subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai n iernile mai aspre.Asemenea
situatii s-au petrecut n anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, cnd apele
mrii lng trm au nghetat timp de 45 ? 60 zile. Vnturile dominante bat din sectorul
nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerri de vnt nregistrndu-se
iarna si n sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform n spatiul
Deltei Dunrii. La intrarea n delt, la Tulcea, mediile pe 90 ani relev c sunt 142 zile de
var si 60 zile de iarn, iar primverile au durat aproape egal cu toamnele. La Sulina
aceleasi medii multianuale indic 145 zile de var si numai 15 zile de iarn, iar
primverile sunt mai lungi (122 zile) dect toamnele (83 zile).

BIODIVERSITATEA

Operatiunile de inventariere a speciilor de plante si animale din Delta Dunrii

efectuate sub conducerea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunrii (ARBDD),
au dus la identificarea a 5200 specii, ceea ce reprezint o biodiversitate remarcabil.
Desigur, numrul total de specii este mai mare, cercetrile viitoare urmnd s-l precizeze.
Printre cele 29 regiuni umede din jurul Mrii Negre aflate n atentia forurilor mondiale
pentru protectia naturii, Delta Dunrii ocup locul nti, nu numai ca suprafat, dar si ca
biodiversitate. Prezenta unui numr att de mare de specii se datoreaz att mozaicului de
biotopi care ofer cele mai diferite conditii, de la cele pur acvatice, la cele palustre,
srturi, dune de nisip uscate, asezri omenesti etc., ct si pozitiei geografice la
interferenta stepelor pontice, pdurilor central-europene, regiunilor balcano-moesice si
mediteraneene.

FLORA DELTEI DUNRII

Cercetrile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane,

reprezentnd elemente eurasiatice (28%), estice (24%), europene (14%), cosmopolite si

adventive. Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de
mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile,
eurifile, halofile, psamofile. Nota dominant o dau stuful, papura, slciile, plantele
plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delt si gsesc refugiul o serie de specii rare,
cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.
Flora Deltei Dunarii este extrem de bogata si de desfasoara pe trei niveluri: plante
cu frunze plutitoare (nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinii de balta, limba
apei, rizacul), plante riverane si de plaur (stuf, papura, feriga de apa, macris, izma
broastei, cucuta de apa, nu-ma-uita) si plante de uscat (salcia alba, plopul, arinul, frasinul,
padurile combinate de pe grinduri).
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa circa 78%
din suprafata totala. Principalele specii sunt stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia
pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se
pe soluri salinizate si solonceacuri marine. Cele mai frecvente specii sunt Salicornia
patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de
salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se
dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota
caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie: zavoaiele care cresc pe
grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai
ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaiele formate din
Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc
zavoaie foarte rar inundate formate din plop, la care se adauga speciile plantate: plopul
negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi mai rar este
arinisul care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa
nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile
marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale
sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se
dezvolta pe circa 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe grindurile fluviale supuse
inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din
ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt
caracteristice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum,
Potamogeton, Helodea canadensis. Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina
Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea
alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf, papura,
pipirig. Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe
tarmurile marine active se extinde pe numai 1% din totalul suprafetei deltei si este
dominata de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides.
Padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite
local hasmace, cu stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator, ulm si cu
plantele agatatoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix). Reprezinta numai
0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii

VEGETATIA

In Delta Dunrii predomin vegetatia de mlastin stuficol, care ocup cca. 78%
din suprafata total. Principalele specii stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic
si numeroase alte specii. Vegetatia de srturi ocup 6% din total, dezvoltndu-se pe
soluri saliniazte si solonceacuri marine. Specificul este dat de prezenta spciilor :
Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zvoaiele sunt
pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic
inundate si se dezvolt pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde
dau nota caracteristic peisajului. Intlnim patru tipuri de zvoaie : zvoaiele care cresc
pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate
mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai nalte cresc zvoaile formate
din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai nalte
cresc zvoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se
adaug speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ;
un tip de zvoi mai rar este arinisul (predomin Alnus glutinosa) care apare pe grindurile
fluviatile din delta marin.
Vegetatia pajistilor de step nisipoas este extins pe 3% din totalul deltei,
dezvoltndu-se mai ales pe cmpurile marine Letea, Caraorman si Srturile.Sunt
specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolt pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei,
n special pe pe grindurile fluviale supuse inundrii periodice. Predomin Glyceria
maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatic din ghioluri, blti si japse ocup 2% din
totalul deltei. Pentru vegetatia submers sunt specifice speciile Ceratophyllum
submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia
plutitoare este mai variat. Predomin Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela
polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans.
Vegetatia emers este dominat de stuf (Phragmites australis), papur (Typha
latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor
dezvoltate pe nisipurile cmpurilor marine sau pe cele de pe trmurile marine active se
extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix
ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Pdurile de cmpurile
marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostep, numite local hasmace, cu stejar
brumriu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus
angustifolia), plop tremurtor (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele
agttoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezint nmai 0,8% din
totalul suprafetei Deltei Dunrii.

PLAURUL

Formatiune specific stufriilor masive, plaurul este un strat gros de 1 - 1,6m

format dintr-o mpletitur de rizomi de stuf si de rdcini ale altor plante acvatice n
amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor
si bltilor transformndu-se n insule plutitoare cu diferite mrimi care, mpinse de vnt,
se deplaseaz pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difer de restul stufriilor. Stuful
(Phragmites australis) se dezvolt aici n cele mai bune conditii, fiind mai nalt si mai
gros. Alturi de stuf ntlnim rogozul, menta, feriga de ap (Nephrodium thelypteris),
cucuta de ap, troscotul, salcia pitic, precum si plantele agttoare Calystegia sepium si
Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaz coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe
plaur triesc porcul mistret, cinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

BIOMUL DELTAIC

Din punct de vedere ecologic Delta Dunrii este o asociere de ecosisteme ntr-un
sistem de rang superior care este biomul deltaic. Acesta este alctuit din 27 ecosisteme
strns legate prin interconexiuni ntr-o structur care se schimb continuu pe msur ce
delta evolueaz. Dinamica foarte activ, caracteristic oricrui sistem teritorial tnr,
determin fragilitatea deosebit a biomului deltaic. Orice modificare aprut ntr-un loc
se va propaga rapid pe spatii largi dereglnd ntregul. Este vorba de o functionare dup
principiul ?pnzei de pianjen? : orice ruptur al unui nod al pnzei se va repercuta
imediat asupra ntregii pnze. De aceea protectia naturii deltei trebuie s fie preocuparea
principal a tuturor : populatie local, turisti, economisti, manageri, administratii de la
dierite niveluri. Ecosistemele din Delta Dunrii se grupeaz n 4 categorii : acvatice (11
ecosisteme), palstre (4), terestre (5) si antropizate (7). Cel mai mic numr de ecosisteme
se nregistreaz pe spatii ntinse n stufriile masive (2 . 3 ecosisteme), iar cel mai mare
numr pe cmpurile marine Letea si Caraorman (16 ecosisteme), ceea ce reprezint o
diversitate ecologic remarcabil.

RELIEFUL DELTEI DUNRII

Relieful Deltei Dunarii este reprezentat printr-o succesiune de cmpii litorale

continuate spre selful continental al Mrii Negre printr-un front litoral. In cadrul cmpiei
litorale se disting dou forme de relief care dau nota specific : grindurile si cmpurile.
Grindurile fluviale sunt forme de relief rezultate din acumularea aluviunilor de o
parte si de alta a bratelor fluviului sau a unor grle mai mari. Sunt creste aluviale lungi de
zeci de Km. ridicare deasupra nivelului mediu al apelor cu 1,5 ? 2m , foarte subtiri (rar
peste 100m ltime), cu tendinta de nltare si extindere lateral. Prin dezvoltarea lateral
grindurile juxtapun, devin mai nalte, pierzndu-si specificul geomorfologic si
transformndu-se n cmpuri fluviale. Grindurile marine sunt creste nisipoase lungi (pn
la 20 Km) formate prin acumularea nisipului pe linii de trm active. Cnd exist
abundent de nisip crestele nisipoase se dezvolt activ, juxtapunnd si formnd cmpuri
marine. Vntul va continua modelarea subaerian eoliznd nisipul cu formarea dunelor.
Se ajunge astfel la o form de relief distinct, cmpul marin cu dune, complet diferit de
grindurile tipice.Se mai utilizeaz frecvent, cu sens impropriu,termenul de mlastin, care
nu desemneaz o form de relief, ci un ecosistem.
Cmpia deltaic este delimitat spre nord de abrupturile podisului Bugeac, spre
sud naintnd pn la contactul cu laguna Razelm si canalul Periteasca. In cadrul cmpiei
deltaice pe parcursul evolutiei s-au diferentiat dou tipuri de cmpii : fluvial si marin.
Cmpia deltaic fluvial se extinde pe 61% din suprafata deltei, fiind delimitat spre est
de contactul cu cmpia marin pe aliniamentul vestic al cmpului Letea-grindurile
Rducu-Ceamurlia-marginea vestic a cmpului Caraorman-grindul Ivancea-marginea
vestic a cmpului Crasnicol. Relieful cmpiei se dezvolt pe o stiv de sedimente
nisipoase, nisipo-lutoase si luto-nisipoase cu origine fluvial acumulate sub controlul
fluviului. Altitudinea medie a ntregii cmpii fluviale este de 0,6m. Sesurile deltaice sunt
usor fragmentate de grle, sahale si canale, precum si de crestele grindurilor fluviale.
PROTECTIA NATURII IN DELTA DUNRII.
Ideea necesittii protectiei naturii deltei nu este nou. In anul 1938 o parte din
pdurea Letea (52,73 Ha.) a fost declarat monument al naturii. La nceputul anilor `50
Comisia Monumentelor Naturii ntocmeste primul plan de nfiintare a unei retele de
rezervatii si refugii, care a devenit functional n anul 1961 si care era format din 7
rezervatii cu o suprafat total de 41.500 Ha. (9,4% din suprafata deltei), cele mai
importante fiind Rosca-Buhaiova (14.500 Ha), Perisor-Ztoane (14.200 Ha.), PeriteascaLeahova (3900 Ha.), Caraorman 3000 H.). Proiectul de valorificare complex a resurselor
naturale din Delta Dunrii realizat n anul 1975 prevedea nfiintarea unui parc national cu
o suprafat total de cca. 200.000 Ha., din care 90.000 Ha. s reprezinte rezervatii
stiintifice strict ocrotite. Din pcate aceast prevedere a proiectului sus mentionat nu s-a
aplicat. Natura Deltei Dunrii trebuie protejat datorit biodiversittii si peisajelor sale
unice n Europa, datorit rolului su de reglare a echilibrelor din mediul costier, datorit
fragilittii sale, datorit obligatiei morale de a transmite urmasilor acest spatiu mirific,
datorit faptului c ne face s ntelegen mai bine structura si functionarea naturii. Delta

ofer numerosae resurse, dar acestea sunt limitate. Nu se poate pescui orict si nici
oricnd fr riscul de a distruge fondul piscicol. Orice activitate uman este limitat n
spatiu si n timp, deoarece capacitatea de suport a deltei este limitat iar dereglrile care
pot apare risc oricnd s devin ireversibile. De aceea nfiintarea Rezervatiei Biosferei
Delta Dunrii a reprezentat singura solutie rational pentru supravietuirea deltei si
locuitorilor ei.

PEISAJELE DIN DELTA DUNRII.

Peisajul deltaic ocup pe Terra o surafat total de 684.000 Km.p. Fiecare delt
are personalitatea sa peisagistic rezultat din evolutia n anumite conditii hidrologice,
climatice, oceanografice, tectonice, dar toate deltele au trsturi comune , ntre care
definitorii sunt : abundenta apei, biodiversitatea mare si dinamica foarte activ a tuturor
proceselor.
Delta Dunrii se ncadreaz n categoria peisajelor deltaice din zona temperat si
poate fi divizat n mai multe tipuri si subtipuri. Peisajul deltei fluviale se caracterizeaz
prin alternanta zvoaielor de salcie si plop bine dezvoltate, cu stufrii, ghioluri, grle
sahale si canale. Putem subdiviza identificnd peisajul deltei fluviale nalte cu zvoaie
bogate, dar cu ghioluri mici si stufrii mai putin extense, si peisajul deltei fluviale joase
cu stufrii si ghioluri ntinse, prin care serpuiesc galeriile grlelor, sahalelor si canalelor
mrginite de zvoaie.
Peisajul deltei marine, cu dou subtipuri : peisajul deltei marine joase cu stufrii ntinse,
ghioluri mari si cu foarte putine zvoaie si peisajul cmpurilor marine nalte. Acesta din
urm este foarte variat : pdurile de silvostep marin de pe cmpurile Letea si
Caraorman, cmpurile cu dune nalte, ntinsurile srturate, reprezint fatete foarte
diferite ale peisajului deltei marine. Peisajul bratelor Dunrii, Chilia, Tulcea , Sulina si
Sfntu Gheorghe, este dominat de volumul enorm de ap care se scurge, de meandre,
difluente, zvoaie. Si aici apar trsturi proprii n functie de morfologia fiecrui brat si de
extensiunea si intensitatea presiunii umane. Peisajul deltelor secundare Chilia si Sfntu
Gheorghe este identic cu toat diferenta de mrime. Despletirile bratelor si dominanta
mlastinilor stuficole, la care se adaug zvoaie mai mult sau mai putin nchegate, sunt
specifice acestui peisaj. Peisajul lagunelor are drept caracteristic extensiunea larg a
oglinzilor de ap, mrginite de stufrii sau de faleze (Capul Dolojman, Capul Iancine).
Peisajul trmului deltaic si lagunar este cel mai complex, datorit mbinrii elementelor
deltaice cu cele marine. Procesele actuale morfodinamice impun diferentiefrea mai
multor nuante : peisajele trmului dezvoltat pe cmpuri marine cu dune (Sulina, Sfntu
Gheorghe, Chituc), peisajul trmurilor dezvoltate pe bariere deltaice sau lagunare n
retragere rotational spre interiorul deltei (Sud Sulina ? Csla Vdanii, PeriteascaEdighiol), peisajul trmurilor dezoltate pe bariere cochilifere (Ciotic ? Perisor), peisajul
insulei barier Sacalin, cea mai mare si mai complex din nord-vestul Mrii Negre.
Peisajul polderelor amenajate pentru agricultur (Sireasa, Pardina, Rusca, Carasuhat,

Dunavtu, Sud Sulina), caracterizate prin monotonia specific cmpurilor cultivate cu

cereale si plante tehnice.

REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNRII.

Rezervatia a fost nfiintat prin HG nr. 983/1990 si prin Legea nr. 82/1993. Modul
de desfsurare a activittilor umane, delimitarea zonelor functionale si constituirea
Consiliului Stintific al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunrii a fost stabilit
prin HG nr. 284/1994.
Rezervatia se extinde pe o suprafat total de 580.000 Ha. care cuprinde o parte
din lunca Dunrii n amonte de ceatalul Ismail, delta propriu-zis, lagunele RazelmGolovita-Zmeica-Sinoe si apele marine adiacente frontului deltaic si lagunar. Pe acest
suprafat, n concordant cu prevederile internationale si cu legile n vigoare, au fost
delimitate trei categorii de zone functionale : zone cu regim de protectie integral care au
suprafata total de 50.600 Ha. (8,7% din total), zonele tampon cu sprafata de 223.300 Ha.
(38,5%) si zonele economice care au suprafata de 306.100 Ha. (52,8%). Sunt 18 zone cu
protectie integral, majoritatea pe amplasamentul vechilor rezervatii nfiintate la
nceputul anilor ?60 de ctre Comisia Monumentelor Naturii din Academia Romn.
Acestea sunt : Rosca-Buhaiova, Letea, Rducu, Nebunu, Vtafu-Lungulet, Caraorman,
Srturi Murighiol, Erenciuc, Popina, Sacalin-Ztoane, Periteasca-Leahova, Dolosman,
Grindul Lupilor, Istria-Sinoe, Grindul Chituc, Rotundu, Potcoava, Belciug. Accesul n
aceste perimetre este strict interzis, cu exceptia cercettorilor stiintifici sub supervizarea
ARBDD.
Zonele tampon au rolul de a limita influentele activittilor umane asupra ariilor
strict protejate. Aici este permis accesul pe baza unei autorizatii emise de ARBDD, cu
respectarea unor norme de comportare : se interzice camparea, aprinderea focului,
producerea de zgomote, tiatul arborilor. Zonele economice cuprind o mare vrietate de
terenuri : poldere agricole, piscicole sau silvice, sectoare de reconstructie ecologic,
culturi agricole, psuni, asezri omenesti. Atentionm turistii c orice deplasare n Ddelta
Dunrii se poate face numai cu autorizatia obtinut de la ARBDD. Tot aici putem obtine
cele mai calificate indicatii privind deplasrile n delt.

BIBLIOGRAFIE

1. Cioclan V., 2004, Flora Deltei Dunrii,Ed. Cere, Bucuresti

2. http://delta.unibuc.ro/info.html - 28.03.2006
3. http://www.deltadunarii.ro 10.03.2006
4. http://www.caraorman.ro 10.03.2006
5. http://www.ziua.ro/delta.html - 04.04.2006
6. Opri T.,1972, Aceste uimitoare plante, Ed. Albatros, Bucuresti
7. Rdulescu I., Voican V., 1986, Fauna si flora cmpiei, Cere, Bucureti
8. http://www.x3m.ro 06.04.2006
9. http://www.ddbra.ro/default.htm - 06.04.2006
10. http://www.deltadunarii.home.ro/ - 06.04.2006