Sunteți pe pagina 1din 37

Marketing international

MULTIPLE CHOICE

1. Marketingul este o funcţie a managementului?

a. da b. nu
ANS: A

2. 2Vânzarea constituie scopul marketingului?

a. da b. nu
ANS: A

3. În comerţul internaţional participă naţiuni motivate de ce anume?

a. profit b. avantajul comparativ al cantităţii, calităţii,


preţului, livrării, garanţiei, ser-viciilor
postvânzare
ANS: B

4. în sfera afacerilor internaţionale sunt circumscrise marketingul internaţional

a. comerţul internaţional, finanţele inter- c. comerţul internaţional, finanţele inter-


naţionale, naţionale, managementul internaţional.

b. managementul internaţional.

ANS: C

5. O firmă care vinde în străinătate este angajată în

a. marketing internaţional, c. atât în marketing internaţional, cât şi în


comerţ internaţional

b. în comerţ internaţional.

ANS: C

6. marketingul internaţional este posibil fără comerţ internaţional?

a. da b. nu
ANS: A

7.
In mk.internat. expeditorii şi transportatorii de marfă se află în poziţia de
a. vânzător c. de vânzător cât şi în cea de cumpărăto

b. cumpărător.

ANS: C

8.
Marketingul reprezintă organizarea iniţială a ideilor, având drept rezultat

a. un produs care se poate vinde. c. modelarea gusturilor consumatorilor

b. cercetarea pietei

ANS: A

9.
Identificarea consumatorilor este un proces al marketingului?

a. da b. nu
ANS: A

10.
calitatea resurselor umane prezinta interes pentru activitatea de mk i.?

a. nu, se ocupa dep. de personal b. da, calitatea lor reflectă capacitatea


firmei de a presta un marketing extern
eficient către public.

ANS: B

11.
11Preferinţa pentru un produs se studiaza de catre cine?

a. mk.internat b. comert internat

ANS: A

12.
Firmele „orientate spre piaţă” identifică regulat

a. noi pieţe, aflând informaţii de c. piete si produse


la public despre ceea ce doreşte şi apoi
se străduiesc să producă bunurile sau
serviciile solicitate

b. noi produse

ANS: A
13.
Firma „orientată spre produs” creează

a. o cerere artificială prin b. o cerere reala prin reclamă, în


reclamă, în speranţa că vor satisface o speranţa că vor satisface o „necesitate”
„necesitate” pe termen lung pe termen lung

ANS: A

14.
La sfârşitul anilor ’80, managerii de marketing s-au referit la firme cu strategii de
„împingere (push)”si de „atragere (pull)”. Acum pe piata se patrunde cu

a. cu strategii de „împingere c. push si pull


(push)”

b. atragere (pull)
ANS: C

15.
Specialistul în marketing internaţional trebuie să modeleze
a variabilele controlabile
b cele necontrolabile ale mediului în care se va lansa
c. variabilele controlabile, cele necontrolabile
rc

a. variabilele controlabile c. variabilele controlabile, cele


necontrolabile

b. cele necontrolabile ale


mediului în care se va lansa

ANS: C

16.
Elementele pe care specialistul le poate controla sunt cele din

a. interiorul firmei c. nteriorul firmei si exteriorul


firmei

b. exteriorul firmei

ANS: A

17.
specialistul în marketing internaţional are de a face cu
a. cel puţin două niveluri de c. nici unul, toate sunt cunoscute
incertitudine, prin cercetarea pietei

b. cel puţin două niveluri de


incertitudine,

ANS: A

18.
Elementele controlabile de marketing pot fi modificate

a. pe termen lung, în vederea adaptării lor b. pe termen scurt, în vederea adaptării


la schimbarea condiţiilor pieţei sau a lor la schimbarea condiţiilor pieţei sau
obiectivelor firmei a obiectivelor firmei
ANS: A

19.
Numărul firmelor existente şi al acordurilor privind împărţirea pieţelor de către unele
dintre acestea pot avea un impact

a. intern asupra cotei de piaţă a c. intern şi extern asupra cotei de


altor firme piaţă a altor firme.

b. extern asupra cotei de piaţă a


altor firme

ANS: C

20.
Posibilităţi create de programele de ajutor extern pentru ţările în curs de dezvoltare
favorizează apariţia de noi pieţe?

a. da b. nu
ANS: B

21.
În general, firmele parcurg cateva stadii de evoluţie ale marketingului internaţional:

a. 3 c. 5
b. 4
ANS: C

22.
Marketingul multiregional se practică când firma

a. tranzacţionează produsele în c. elaboreaza strategii comune la


multe ţări ale lumii nivelul întregii lumi, care este văzută
ca o singură piaţă
b. se implică în activităţi de
export în mod current

ANS: A

23.
Firma internaţională are la dispoziţie o serie de alternative atunci când încearcă să-şi
îmbunătăţească performanţele de marketing:

a. poate să-şi adapteze produsele c. poate lua decizii legate de


existente sau să dezvolte noi produse; modalităţile de pătrundere pe pieţele
internaţionale.

b. se poate decide să adopte o d. toate


strategie combinată de tipul noi
produse pentru noi pieţe;

ANS: D

24.

Trecerea de la licenţe la investiţii străine directe presupune

a. cheltuieli mult mai mari b. cheltuieli mult mai mici

ANS: A

25.
Penetrarea pieţei înseamnă

a. vânzarea mai multor produse c. Integrarea în aval de piaţă


către clienţii existenţi pe piaţa internă

b. identificarea noilor seg-mente


care nu sunt servite încă în mod
adecvat pe piaţa internă sau a
segmentelor de pe pieţele aflate în
vecinătate.

ANS: A

26.
Îmbunătăţirea performanţelor de marketing se face şi prin

a. creşterea profitabilităţii c. investitia în oameni

b. investitia pe piaţă d. investitia în oameni


ANS: A

27.
Micromediul – conţine factori care afectează

a. direct capacitatea şi ac-tivitatea b. indirect capacitatea şi ac-


de marketing a firmei pe pieţele tivitatea de marketing a firmei pe
internaţionale pieţele internaţionale

ANS: A

28.
Macromediul este for-mat din factori care influenţează activitatea de marketing
internaţional a fir-mei prin acţiuni asupra

a. supramediului acesteia c. toate

b. micromediului acesteia

ANS: B

29.
Care sunt componentele care acţionează direct asupra activităţii de marketing
internaţional a firmei?

a. schimburile comerciale c. integrarea economică


internaţionale; internaţională

b. politicile comerciale; d. integrarea economică


internaţională

ANS: D

30.
Protecţionism regional care este cu atât mai accentuat cu cât gradul de integrare este

a. mai mare b. mai mic

ANS: A

31.
Măsurile protecţioniste şi de stimulare a exportului vor trebui

a. pastrate, pt. protectie interna b. eliminate, astfel încât pe ansamblul


comerţului internaţional să domine
liberalismul.
ANS: B

32.
Avantajul absolut presupune

a. că o ţară trage foloase din b. că o ţară trage un folos din


comerţul internaţional nu numai când comerţul internaţional de îndată ce
importă o marfă în producţia căreia se importă o marfă pe care ar fi în stare
găseşte în inferioritate absolută faţă de să o producă ea însăşi, dar în condiţii
străinătate, dar chiar atunci când inferioare în comparaţie cu
importă o marfă în producţia căreia străinătatea, adică cu costuri mai mari
este superioară străinătăţii, dar totuşi
mai puţin superioară decât în producţia
altor mărfuri

ANS: B

33.
33 Avantajul comparativ presupune

a. că o ţară trage foloase din b. că o ţară trage foloase din


comerţul internaţional nu numai când comerţul internaţional nu numai când
importă o marfă în producţia căreia se importă o marfă în producţia căreia se
găseşte în inferioritate absolută faţă de găseşte în inferioritate absolută faţă de
străinătate, dar chiar atunci când străinătate, dar chiar atunci când
importă o marfă în producţia căreia importă o marfă în producţia căreia
este superioară străinătăţii, dar totuşi este superioară străinătăţii, dar totuşi
mai puţin superioară decât în producţia mai puţin superioară decât în producţia
altor mărfuri altor mărfuri

ANS: A

34.
Tarifele vamale sunt

a. limite cantitative asupra b. taxe impuse de guvern asupra


bunurilor importate într-o ţară produselor impor-tate din alte ţări, la
cantitate sau la valoare

ANS: B

35.
Efectele Tarifelor vamale sunt de:

a. mărire a presiunii inflaţioniste c. restricţionare a surselor de


şi controlului guvernului; aprovizionare ale producătorului,
alegerilor consumatorilor, a
competiţiei
b. slăbire a poziţiilor balanţei de d. restricţionare a surselor de
plăţi, modelelor de ofertă şi ce-rere, aprovizionare ale producătorului,
înţelegerilor internaţionale; alegerilor consumatorilor, a
competiţiei

ANS: D

36.
Restricţii valutare la export apar in

a. toate ramurile de activitate c. în domeniul industriei textile,


oţelului, confecţiilor şi automobilelor.

b. numai in agricultura si
industrie

ANS: C

37.
Boicotul guvernamental reprezintă

a. blocarea valutei, rate de schimb b. o restricţie absolută asupra


diferenţiate şi aprobarea aprovizionărilor şi importului anumitor
guvernamentală a asigurării bunuri din diferite ţări
schimbului extern

ANS: B

38.
Barierele monetare – semnifică

a. o restricţie absolută asupra b. blocarea valutei, rate de schimb


aprovizionărilor şi importului anumitor diferenţiate şi aprobarea
bunuri din diferite ţări guvernamentală a asigurării
schimbului extern

ANS: B

39.
Blocarea valutei

a. este o metodă de a controla b. poate sista toate importurile sau


impor-turile agreate de guvern şi cele doar cele peste un anumit nivel şi
neagreate poate refuza dreptul importatorului de
a schimba mo-neda naţională cu
moneda vânzătorului.
ANS: B

40.
Aprobarea guvernamentală a schimbului extern –

a. se face pentru moneda locală ce b. poate sista toate importurile sau


se va schimba pe cea străină doar cele peste un anumit nivel şi
poate refuza dreptul importatorului de
a schimba mo-neda naţională cu
moneda vânzătorului.

ANS: A

41.
Standardele sunt

a. bariere tarifare destinate b. bariere netarifare destinate


protejării sănătăţii, siguranţei şi protejării sănătăţii, siguranţei şi
calităţii produsului. calităţii produsului.

ANS: B

42.
Zone de liber schimb (de comerţ liber) apar

a. cand se stabilesc taxe vamale c. când se elimină taxele vamale


mici între participanţi şi taxe vamale interne
comune faţă de terţi;

b. când se elimină taxele vamale


interne

ANS: B

43.
CEFTA Acordul Central European pentru Liber Schimb este

a. Zona de liber schimb c. Piaţa internă

b. Convenţie vamală şi d. Convenţie economică


comercială

ANS: A

44.
Piaţa comună este

a. MERCOSUR Piaţa Comuna a c. ASEAN Asociaţia Naţiunilor


Ţărilor din Sud din Asia de Sud-Est pentru Comerţ
Liber

b. OPEC Organizaţia Ţărilor


Exportatoare de Petrol

ANS: A

45.
Localizarea, mărimea şi structura pieţei,

a. pot împiedica intrarea bunurilor b. nu pot împiedica intrarea


internaţionale bunurilor internaţionale

ANS: A

46.
Nivelul de dezvoltare economică a ţării influenţează rezultatele marketingului
internaţional practicat de firmă

a. da b. nu
ANS: A

47.
Potrivit legii lui Engels, pe măsură ce venitul unei familii creşte,

a. ponderea cheltuielilor pentru c. ponderea cheltuielilor cu alte


procurarea hranei scade, destinaţii şi cea a economiilor creşte

b. cea a cheltuielilor gospodăreşti d. toate


rămâne relativ constantă,

ANS: D

48.
Mărimea populaţiei şi tendinţele sale si structura pe grupe de vârstă a populaţiei se
cerceteaza la

a. Factorii economici care c. Mediul demographic


influenţează direct activitatea firmei

b. Situaţia cererii

ANS: C

49.
balanţa de plăţi externe se cerceteaza la
a. Mediul monetar şi financiar c. Situaţia cererii

b. Factorii economici care d. Mediul demografic


influenţează direct activitatea firmei

ANS: A

50.
In noile ţări industrializate

a. venitul mediu pe cap de c. exista sectoare puternic


locuitor peste 630 $ internaţionalizate

b. exista o orientare puternică


spre ţările vestice

ANS: C

51.
51 Cel mai important factor care stabileşte dacă produsul (bun sau ser-viciu) se
potriveşte unei anumite pieţe, este înţelegerea corectă şi profundă a

a. politicii tarii c. economiei tarii

b. culturii regiunii ţintă

ANS: B

52.
Limba este componenta principală a culturii unui popor, cea mai mare parte a
elementelor culturale regăsindu-se în limbajul nonverbal

a. da b. nu
ANS: B

53.
Ţinuta este o reprezentare fizică a stimei faţă de propria persoană şi faţă de partenerul
de afaceri.Dar un bărbat nebărbierit, îmbrăcat comod şi cu o atitudine nonşalantă poate in-
dica un artist avangardist în
a Franţa,

a. Franţa, c. Australia

b. China

ANS: A

54.
Estetica se referă la aspectele dintr-o cultură care reflectă

a. frumu-seţea, bunul gust, b. comunicare, în special în


exprimate în arte (muzică, teatru, dans, publicitate, etichetare, ambalare,
pictură, scul-ptură), aprecierea vânzări personale şi cercetări de
culorilor şi a formelor. marketing.

ANS: A

55.
Pinul, bambusul, prunul sunt simboluri positive in

a. India c. Japona

b. Olanda

ANS: C

56.
Steaua în şase colţuri şi elemente din Coran sunt simboluri positive in Orientul
Mijlociu?

a. da b. nu
ANS: B

57.
57 verde, roşu, galben, portocaliu sunt culori pozitive in

a. India c. Orientul Mijlociu

b. China

ANS: A

58.
Tradiţiile trebuie supravegheate în cazurile în care par să indice restrângerea
diferenţelor culturale între pieţe. Pe primul plan se plasează
a modalităţile de folosire a produselor care pot sta la baza conceperii bunurilor şi a
deciziil
a. modalităţile de folosire a b. obiceiurile de consum care
produselor care pot sta la baza determină adaptarea mărimii
conceperii bunurilor şi a deciziilor ambalajelor şi a etichetelor
promoţionale

ANS: B

59.
59 Programarea corectă a intrării pe o piaţă poate fi dictată de credinţele religioase
sau de sărbători?
rb

a. nu b. da
ANS: B

60.
Analiza mediului politic trebuie să cuprindă o serie de factori:

a. tipul guvernului din ţara gazdă, c. stabilitatea sa de-a lungul


timpului, atitudinea sa faţă de afacerile
internaţionale

b. filosofia sa, d. toate

ANS: D

61.
Cu cât o ţară aparţine mai multor organizaţii internaţionale, cu atât acceptă mai multe
reglementări, iar comportamentul său este mai dependent faţă de reglementările acestora.

a. da b. nu
ANS: A

62.
In cadrul Sistemelor legale internaţionale cel mai utilizat este

a. Codul civil, derivat din legea c. Codul islamic, bazat pe


romană; interpretarea Coranului;

b. Codul comun, derivat din legea d. Codul socialist, derivat din


britanică; sistemul socialist

ANS: A

63.
63 Mediul legal al marketingului are cateva dimensiuni:

a. legile internaţionale; c. legile interne ale fiecărei pieţe

b. legile regionale; d. ale fiecărei pieţe


d
ANS: D

64.
Drepturile de proprietate intelectuală se referă la:
a. Patente c. Mărci comerciale si Secrete
comerciale

b. Drepturi de autor d. toate

ANS: D

65.
Reglementarea practicilor competitive sunt legate de Standardizarea produselor ISO
9000?

a. da b. nu
ANS: B

66.
Reglementarea practicilor anticorupţie sunt drepturi de proprietate intelectuală?

a. da b. nu
ANS: B

67.
Cercetările de marketing asigură informaţiile necesare pentru pune-rea la punct a:

a. strategiei de pătrundere pe o c. planurilor şi propunerilor de


piaţă externă; marketing internaţional.

b. mixului de marketing d. toate


internaţional;

ANS: D

68.
Intr-o cercetare de mk. culegerea datelor precede

a. prelucrarea, analiza şi b. identificarea surselor de date


interpretarea datelor;

ANS: A

69.
Structura pieţei se referă la mărimea pieţei, stadiul ei de dezvol-tare, numărul de
competitori şi părţile lor de piaţă şi canalele prin care este abordată piaţa?

a. nu b. da
ANS: B

70.
Definirea caracteristicii cercetate se realizeaza in faza
a. definirea problemei şi c. identificarea surselor de date;
elaborarea obiectivelor de cercetare;

b. stabilirea coordonatelor d. culegerea datelor


cercetării;

ANS: B

71.
Există trei tipuri de informaţii pe care trebuie să le asigure cercetătorul:

a. statistice, matematice, b. statistice, calitative, de


semantice observare

ANS: B

72.
Pentru a obţine informaţii relevante despre pieţele străine, o firmă trebuie să elaboreze
diferite studii de marketing.In care P din cei 4 se studiaza Produse noi, Scoaterea produselor
vechi, Modificări :

a. promo c. plasare

b. prêt d. produs

ANS: D

73.
Piaţa naţională a unui produs sau grupă de mărfuri se referă la

a. schimburile dintre parteneri din c. schimburile de pe pieţele


ţări diferite pe tot globul pământesc. naţionale şi cele internaţionale ale
produsului

b. tranzacţiile cu produse în
interiorul graniţelor unei ţări.

ANS: B

74.
Capacitatea efectivă a pieţei externe (Cpc), inseamna

a. volumul tran-zacţiilor de c. ponderea ce revine firmei din


vânzare-cumpărare ale unei mărfi piaţa globală (a ramurii, din piaţa
realizate într-o perioadă determinată de naţională a ţării gazdă, din piaţa
timp, în perimetrul geografic al internaţională
respectivei pieţe.
b. volumul maxim al tranzacţiilor
ce pot fi realizate în perimetrul
geografic al respec-tivei pieţe cu o
anumită marfă, într-o perioadă
determinată de timp.

ANS: A

75.
75 Capacitatea potenţială a unei pieţe externe inseamna

a. volumul tran-zacţiilor de c. ponderea ce revine firmei din


vânzare-cumpărare ale unei mărfi piaţa globală (a ramurii, din piaţa
realizate într-o perioadă determinată de naţională a ţării gazdă, din piaţa
timp, în perimetrul geografic al internaţională
respectivei pieţe.

b. volumul maxim al tranzacţiilor


ce pot fi realizate în perimetrul
geografic al respec-tivei pieţe cu o
anumită marfă, într-o perioadă
determinată de timp.

ANS: B

76.
Raportându-se la tranzacţiile externe, firma îşi poate calcula cota de piaţă care exprimă

a. volumul tran-zacţiilor de c. ponderea ce revine firmei din


vânzare-cumpărare ale unei mărfi piaţa globală (a ramurii, din piaţa
realizate într-o perioadă determinată de naţională a ţării gazdă, din piaţa
timp, în perimetrul geografic al internaţională
respectivei pieţe.

b. volumul maxim al tranzacţiilor


ce pot fi realizate în perimetrul
geografic al respec-tivei pieţe cu o
anumită marfă, într-o perioadă
determinată de timp.

ANS: C

77.
Participanţii la tranzacţiile internaţionale sunt:statele (ţările) sau grupele de ţări, la
nivel microeconomic si firmele, organizaţiile, instituţiile, indivizii, la nivel macroeconomic

a. da b. nu
ANS: B

78.
Firmele operează pe pieţe de monopol, unde există nume-roşi furnizori de produse
uşor diferite, iar fluxurile de informaţii sunt imperfecte. Piaţa maşinilor unelte şi articolelor de
îmbrăcăminte fără marcă comercială se încadrează în aceste pieţe.

a. da b. nu
ANS: B

79.
79Firmele care au produse şi servicii cu mărci comerciale de succes ori cele care s-au
diferenţiat de concurenţi în ochii clienţilor operează pe pieţe ...., unde există furnizori care
oferă produse ce diferă semnificativ şi care se confruntă cu anumite bariere de intrare, precum
şi cu fluxuri imperfecte de informaţii. Aici intră detergenţii, combustibilii, petrolul, tutunul,
produse ambalate de consum

a. monopol c. oligopol

b. monopoliste d. concurenta pura

ANS: C

80.
Mecanismul de selecţie a pieţelor externe-ţintă are un caracter secvenţial şi se referă
la:

a. selectarea unui număr de pieţe c. segmentarea pieţei selectate în


externe potenţiale; vederea formulării alternativelor de
implementare.

b. electarea uneia dintre pieţele d. toate


preselecţionate;

ANS: D

81.
Criteriile de accesibilitate au rolul

a. de a evalua gradul de c. de a evalua condiţiile concrete


atractivitate a unei pieţe externe din de plasament spaţial, economico-
perspectiva capacităţii de absorbţie a politic, sociocultural al diferitelor pieţe
ofertei suplimen-tare. Cu ajutorul lor externe receptoare, în raport cu cea de
se determină volumul pieţei produsului emisie
sau serviciu-lui pe fiecare piaţă
naţională luată în consideraţie.

b. de a evalua gradul de deschidere a


fiecărei pieţe naţionale-ţintă faţă de
produsele străine, evaluând posibilită-
ţile şi limitele de acces ale unui
partener străin pe fiecare piaţă
naţională luată în considerare. Aceste
criterii se bazează pe reglementări
juridice, vamale, fiscale, componentele
psihologice ale actului de cumpărare,
perceperea apelativului made in.
ANS: C

82.
Criteriile de potenţialitate evaluează

a. gradul de atractivitate a unei c. condiţiile concrete de


pieţe externe din perspectiva plasament spaţial, economico-politic,
capacităţii de absorbţie a ofertei sociocultural al diferitelor pieţe
suplimen-tare. Cu ajutorul lor se externe receptoare, în raport cu cea de
determină volumul pieţei produsului emisie
sau serviciu-lui pe fiecare piaţă
naţională luată în consideraţie.

b. gradul de deschidere a fiecărei


pieţe naţionale-ţintă faţă de produsele
străine, evaluând posibilită-ţile şi
limitele de acces ale unui partener
străin pe fiecare piaţă naţională luată în
considerare. Aceste criterii se bazează
pe reglementări juridice, vamale,
fiscale, componentele psihologice ale
actului de cumpărare, perceperea
apelativului made in.

ANS: A

83.
Criteriile de permeabilitate evaluează

a. gradul de atractivitate a unei c. condiţiile concrete de


pieţe externe din perspectiva plasament spaţial, economico-politic,
capacităţii de absorbţie a ofertei sociocultural al diferitelor pieţe
suplimen-tare. Cu ajutorul lor se externe receptoare, în raport cu cea de
determină volumul pieţei produsului emisie
sau serviciu-lui pe fiecare piaţă
naţională luată în consideraţie.

b. gradul de deschidere a fiecărei


pieţe naţionale-ţintă faţă de produsele
străine, evaluând posibilită-ţile şi
limitele de acces ale unui partener
străin pe fiecare piaţă naţională luată în
considerare. Aceste criterii se bazează
pe reglementări juridice, vamale,
fiscale, componentele psihologice ale
actului de cumpărare, perceperea
apelativului made in.

ANS: B

84.
84 Criteriile de securitate privesc

a. riscurile la care se supune firma b. condiţiile concrete de


pe o piaţă străină plasament spaţial, economico-politic,
sociocultural al diferitelor pieţe
externe receptoare, în raport cu cea de
emisie

ANS: A

85.
85 Criteriile de oportunitate sau de anterioritate privesc

a. gradul de deschidere a fiecărei c. riscurile la care se supune


pieţe naţionale-ţintă faţă de produsele firma pe o piaţă străină
străine, evaluând posibilită-ţile şi
limitele de acces ale unui partener
străin pe fiecare piaţă naţională luată în
considerare

b. existenţa unor experienţe d. riscurile la care se supune firma


anterioare a decidentului, pozitive sau pe o piaţă străină
negative, referi-toare la relaţii de
afaceri pe o anumită piaţă externă

ANS: B

86.
Prima etapă în procesul selectării pieţelor externe care oferă condi-ţiile optime
efectuării tranzacţiilor este evaluarea generală a pieţelor pe baza unei segmentări brute adica

a. macrosegmentare b. microsegmentare

ANS: A

87.
Etapa a doua în procesul selectării pieţelor externe este cea de macrosegmentare, când
sunt identificate segmentele de consumatori în cadrul ţării sau grupului de ţări selecţionate în
faza anterioară

a. da b. nu
ANS: B

88.
Etapa a treia în procesul selectării pieţelor externe este cea de agregare, când se
delimitează segmente transnaţionale bazate prioritar pe criterii de conţinut

a. da b. nu
ANS: A

89.
În segmentarea pieţelor internaţionale se utilizează o mare varietate de criterii. Ele pot
fi utilizate independent sau în combinaţii. Criteriile careau ce mai mare relevanţă şi
aplicabilitate internaţională sunt cele

a. economice, c. geografice

b. culturale, d. toate

ANS: D

90.
Criteriul cultural este utilizat in segmentare pentru a clasifica ţările în funcţie de PNB
pe locuitor astfel
- ţări cu venit ridicat (PNB/loc >4000$);
- ţări cu venit mediu (PNB/loc = 800$-4000$);
- ţări cu venit scăzut (PNB/loc <800$).

a. da b. nu
ANS: B

91.
91 Criteriul economic in segmentare realizează gruparea pe regiuni, ca: Europa de
Vest, America Latină, Extremul Orient, Orientul Mijlociu, Africa, Europa de Est.

a. da b. nu
ANS: B

92.
Criteriul de comportament este utilizat în segmentarea pieţelor internaţionale,
urmărindu-se rata de folosinţă a produsului, motivaţia consumatorului şi procesul de adoptare.

a. da b. nu
ANS: B

93.
93 O altă segmentare după criterii multiple este segmentarea portofo-liului, care
presupune împărţirea ţărilor în funcţie de trei criterii:
•potenţialul ţării
•avantaje competitive
•risc.

a. da b. nu
ANS: A

94.
Analiza pe grupuri (în ciorchine) serveşte la identificarea pieţelor

a. diferite cultural b. similare.

ANS: B

95.
O altă abordare este segmentarea interpieţe sau interţări. În acest caz, grupurile

a. diferite de consumatori din b. asemănătoare de consumatori


diferite ţări formează segmente de din diferite ţări formează segmente de
piaţă. piaţă.

ANS: B

96.
Conceptul de segmentare interpieţe este relevant la scară mondială, însă el
funcţionează cu mare eficienţă în special la nivel de

a. tara c. regiune

b. continent

ANS: C

97.
O segmentare este eficientă dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:

a. mărimea fiecărui segment c. segmentul ales trebuie să fie


trebuie să fie măsurabilă; accesibil consumatorilor, adică este
necesar să existe canale de distribuţie
pe piaţă, medii disponibile pentru
promovare, tipul de vânzări propus să
fie acceptat
b. segmentul ales trebuie să poată d. toate
aduce venituri adecvate, adică să fie
suficient de mare pentru a fi profitabil;

ANS: D

98.
Ce reprezintă un plan pe termen lung destinat atingerii unui scop sau obiectiv si arată
direcţia pe care o va urma firma pentru fructificarea oportunităţilor pieţei, prin modul în care
vor fi alocate resursele?

a. politica firmei c. tactica

b. strategia

ANS: B

99.
Strategia de marketing internaţional este o strategie funcţională, ce derivă din

a. strategia generală a c. strategia guvernamentala


concurentilor

b. strategia generală a firmei

ANS: B

100.
Punerea în aplicare a strategiilor de marketing internaţional se face prin

a. strategiile operaţionale b. strategii functionale

ANS: A

101.
strategiile operaţionale se referă la

a. activitatea de marketing, c. la mixul de marketing

b. la pieţe d. toate

ANS: D

102.
Managerii firmei, prin procesul de planificare, definesc în detaliu obiectivele strategice
curente şi viitoare şi modul cum vor fi atinse. Pentru aceasta, este nevoie de:

a. evaluarea oportunităţilor de c. prognozarea schimbărilor din


piaţă prezente şi viitoare, mediul extern ce vor afecta atingerea
obiectivelor firmei

b. estimarea capacităţilor actuale d. toate


(mediul intern) şi de perspectivă,

ANS: D

103.
Strategiile de tip S.O. (puncte forte-oportunităţi) – sunt

a. defensive c. diversificare

b. agresive d. reorientare

ANS: B

104.
Strategiile de tip S.T. (puncte forte-ameninţări) – sunt

a. defensive c. diversificare

b. agresive d. reorientare

ANS: C

105.
Strategiile de tip W.O. (puncte slabe-oportunităţi) – sunt

a. defensive c. diversificare

b. agresive d. reorientare

ANS: D

106.
Strategiile de tip W.T. (puncte slabe-ameninţări) – sunt

a. defensive c. diversificare

b. agresive d. reorientare

ANS: A

107.
Combinarea elementelor interne ale firmei cu cele ale mediului extern duce la
alternative strategice
a. generale care fundamentează b. concurentiale care
strategia de marketing fundamentează strategia de marketing

ANS: A

108.
În cadrul strategiilor competitive de marketing pe care firma trebuie să le utilizeze
pentru adaptarea la condiţiile pieţei, se disting 1, 2 3..categorii:

a. strategii ale dezvoltării de bază; c. strategii concurenţiale

b. strategii de creştere a d. toate


activităţii;

ANS: D

109.
Conceptul de pătrundere pe piaţă se referă la uşurinţa sau la dificultatea cu care o
firmă poate deveni membră a unui grup de firme concurente prin realizarea unui substituent
apropiat pentru produsele pe care le oferă acestea?

a. da b. nu
ANS: A

110.
În cadrul strategiilor competitive de marketing pe care firma trebuie să le utilizeze
pentru adaptarea la condiţiile pieţei, se disting cateva categorii:

a. strategii ale dezvoltării de bază; c. strategii concurenţiale

b. strategii de creştere a d. toate


activităţii;

ANS: D

111.
111Strategia de concentrare pe piata e de

a. patrundere b. pozitionare

ANS: A

112.
strategie de diversificare pe piaţă e de

a. patrundere b. pozitionare

ANS: A
113.
113 Intrarea directă pe piaţa externă vizată se face prin

a. importatorul distribuitor c. exportul indirect

b. societate mixă de producţie şi


comercializare

ANS: A

114.
Ce este piggy-back pentru export?

a. Intrare indirectă pe piaţa b. Intrarea prin asociere cu un


externă vizată partener local sau cu un terţ pe piaţa
externă vizată

ANS: B

115.
franciza pentru export este

a. Intrare indirectă pe piaţa b. Intrarea prin asociere cu un


externă vizată partener local sau cu un terţ pe piaţa
externă vizată

ANS: B

116.
Care sunt obiectivele politicii de produs în marketingul internaţional?

a. vânzarea produsului pe pieţele c. elaborarea de noi produse


internaţionale fără nici o modifi-care; pentru pieţele străine;

b. modificarea produselor potrivit d. toate


specificului diferitelor ţări şi/sau
regiuni;
ANS: D

117.
. Care sunt componentele unui produs destinat pieţei externe?

a. elemente corporale c. elementele calitate-preţ

b. acorporale d. cororale si acorporale

ANS: D
118.
formele service-ului pe piaţa externă sunt tehnic si comercial?

a. da b. nu
ANS: A

119.
. mărcile de produs sunt

a. ale producătorului b. însemne ale distribuitorului

ANS: A

120.
mărcile premium: sunt însemne promovate de

a. distribuitor c. de ambii

b. producator

ANS: A

121. ce este standardizarea


a. efectuarea unor modificări ale b. oferirea aceluiaşi produs pe toate pieţe-le
produsului, în vederea satisfacerii unor externe,
cerinţe specifice.

ANS: B

122. ce este adaptarea


a. ansamblul infor-maţiilor transmise c. implică efectuarea unor modificări ale
de producător sau distribuitor produsului, în vederea satisfacerii unor
consumatorului poten-ţial, pentru a întări cerinţe specifice
emoţional sau raţional argumentaţia ce stă
la baza deciziei de cumpărare;

b. vânzarea produsului pe pieţele


internaţionale fără nici o modifi-care;

ANS: C

123. economia de scară în producţie este un avantaj in adaptare


a. da b. nu
ANS: B

124. lipsa de flexibilitate faţă de condiţiile specifice ale pieţei este un avantaj in adaptare
a. da b. nu
ANS: B

125. ce sunt adaptările obligatorii


a. Ele privesc obiceiurile de b. Ele privesc securita-tea în utilizare,
consum;deprinderile de cumpărare; sănătatea consumatorului, protecţia
caracteristici ale mediului fizic mediului ambiant
ANS: B

126. ce sunt adaptările indispensabile


a. sunt cerute de nevoia de a ţine cont de b. sunt cerute de legile şi reglementările
piaţa naţională şi de aşteptările clientelei normative impuse pe piaţa externă ţintă
din fiecare ţară în care exportă tuturor exportatorilor
ANS: A

127. Caracteristicile simbolice ale produsului ce sunt


a. se refera la natura produselor ce solicită b. se refera la modul în care sunt
service;nivelul de calificare al forţei de percepute simbolurile pe piaţa
muncă locale; externă;felul în care este percepută, de
către purtătorii cererii, imaginea
produselor naţionale sau a celor importate.

ANS: B

128. "Introducerea" este faza în care produsul apare pe piaţă si este acceptat?
a. da b. nu
ANS: B

129. "Creşterea" reprezintă perioada în care produsul începe să ce?


a. să se vândă din ce în ce mai mult pe piaţă c. produsul apare pe piaţă, dar nu este
încă acceptat.

b. desfacerea produsului conti-nuă, dar într- d. produsului atinge şi rămâne la un nivel


un ritm de creştere foarte mic, caracterizat prin volumul cererii de
înlocuire
ANS: A

130. Garanţia este o promisiune din partea distribuitorului?


a. un pachet de servicii complementare c. dobândirea de către utilizator a
produsu-lui referitoare la reparaţii, tuturor informaţiilor de care are nevoie,
întreţinere, instrucţiuni, instalări, livrări şi
furni-zări de piese de schimb, pentru
utilizarea deplină în consum a produsului
achiziţionat.

b. o promisiune din partea producătorului că d. activităţi care facilitează actul de


produsul va funcţiona aşa cum este achiziţionare de către cumpărător, nefiind
prevăzut dependent de actul achiziţiei, având mai
mult rol promoţional.
ANS: B

131. Service-ul reprezintă un pachet de servicii complementare produsului?


a. da b. nu
ANS: A

132. toate produsele sau serviciile sunt şi mărci?


a. da b. nu
ANS: B

133. Mărcile populare ce sunt?


a. sunt cele pe care le caută lumea din foarte b. sunt însemne ce nu angajează res-
multe locuri şi pe care le cumpără ponsabilitatea nimănui, deşi sunt folosite
indiferent de straturile societăţii de distribuitori pentru identifi-carea tipului
de produs oferit la un preţ mai mic;

ANS: A

134. Politica de marcă în marketingul internaţional dezvolta ce strategii?


a. strategia mărcilor naţionale c. strategia mărcilor globale
b. strategia mărcilor multinaţionale d. toate
ANS: D

135. Designul însumează toate datele referitoare la?


a. protecţie, transport, c. culoare şi formă,
b. informare, publicitate
ANS: C

136. Contrafacerea se referă la?


a. faptul că o altă companie utilizează c. toate
avantajul concurenţial al firmei în cauză
pentru a furniza consumatorilor produse la
preţuri mai scăzute.
b. Copierea unui aspect sau altul al unei
mărci care se bucură deja de succes
ANS: C

137. Alternativele strategice privitoare la dimensiunile gamei de produse iau forma de ?


a. strategiei diferenţierii calitative c. strategiei de selecţie
b. • strategia de asimilare a
produselor noi pentru segmentele de
consumatori potenţiali;

ANS: C

138. Alternativele strategice privitoare la nivelul calitativ al produ-selor îmbracă forma


a. strategiei stabilităţii sortimentale, ce c. strategiei stabilităţii calitative ca formă
presupune fie păstrarea proporţiilor de consolidare a unei poziţii de piaţă clar
cantitative între produse, fie modificarea conturate
acestor proporţii în favoarea articolelor cu
o cerere mai mare
b. strategiei diversificării
sortimentale, ce duce la sporirea varian-
telor de produse în cadrul gamei.

ANS: C

139. Alternativele strategice privitoare la gradul de înnoire al produselor pot fi


a. strategia perfecţionării produselor c. strategiei diferenţierii calitative
aflate în gama pentru export
b. • strategiei stabilităţii
sortimentale, ce presupune fie păstrarea
proporţiilor cantitative între produse, fie
modificarea acestor proporţii în favoarea
articolelor cu o cerere mai mare;

ANS: A

140. Distribuţia internaţională reprezintă activităţile ce se desfăşoară şi relaţiile ce se stabilesc


între…
a. parteneri situaţi pe pieţe diferite în vederea b. parteneri situaţi pe pieţe asemanatoare în
punerii mărfii la dispoziţia consumatorilor vederea punerii mărfii la dispoziţia
sau utilizatorilor studiului. consumatorilor sau utilizatorilor studiului.
ANS: A

141. Reţeaua de distribuţie (canalele de distribuţie) are rolul de a face legătura dintre…
a. producător şi consumator sau utilizator b. producător şi furnizorul final
final
ANS: A

142. Folosirea intermediarilor la vânzarea produselor reprezintă o metodă activa de distribuţie?


a. da b. nu
ANS: B

143. În marketingul internaţional reţeaua de distribuţie are două niveluri?


a. da b. nu
ANS: A

144. ce sunt comercianţii – merchant middlemen?


a. cumpără bunurile de la producător şi au o b. nu deţin titlul bunurilor pe care le
independenţă mai mare decât alti comercializează şi operează pe bază de
distribuitorii. comision.
ANS: A

145. ce sunt agentii?


a. disteribuitori care nu deţin titlul bunurilor b. Distribuitorii care cumpără bunurile de
pe care le comercializează şi operează pe la producător şi au o independenţă mai
bază de comision. mare decât altii
ANS: A

146. Intermediarii indirecţi sunt din aceeaşi ţară cu cumparatorul?


a. da b. nu
ANS: A

147. Distribuitorii integraţi apar la firmele care au mărci necunoscute?


a. da b. nu
ANS: B

148. jobberii de export sau intermediarii sunt angrosişti de export?


a. da b. nu
ANS: A

149. ce este firma de management pentru export?


a. funcţionează ca departament de marketing b. o firmă ce prestează un serviciu de
indepen-dent, având costuri scăzute, vânzare pentru producător.
responsabilitatea directă revenindu-i
firmei mamă.
ANS: A

150. Ce sunt grupurile de vânzare?


a. formate prin cooperarea mai multor c. intermediari care realizează servicii de
producători care încearcă să-şi vândă agent de schimb la preţuri reduse.
produsele în străinătate prin încheie-rea
unor acorduri.
b. caută şi achiziţionează mărfuri la d. sunt intermediari unici specializaţi în
cerinţa firmelor principale. Ele nu tranzacţii obscure sau dificile.
prestează servicii de vânzare;

ANS: A

151. ce sunt dealerii?


a. sunt intermediari ce vând bunuri c. achiziţionează bunuri direct de la producă-
industriale, bunuri de consum durabile tor. Ei vând angrosiştilor sau detailiştilor
direct consumatorilor, fiind ultima verigă şi consumatorilor industriali.
din lanţul dis-tribuţiei.
b. sunt intermediari care au drepturi d. realizează activităţi de achiziţionare,
exclusive de vânzare într-o anumită ţară şi vânzare, transport, depozitare, finanţare,
lucrează în strânsă cooperare cu obţinere de infor-maţii, planificarea
producătorii producţiei, gestionarea riscului şi chiar
consultanţă în management.

ANS: A

152. ce fac jobberii de import ?


a. realizează activităţi de achiziţionare, b. achiziţionează bunuri direct de la producă-
vânzare, transport, depozitare, finanţare, tor. Ei vând angrosiştilor sau detailiştilor
obţinere de infor-maţii, planificarea şi consumatorilor industriali
producţiei, gestionarea riscului şi chiar
consultanţă în management.

ANS: B

153. cine sunt compradorii ?


a. realizează afaceri într-o ţară străină sub un c. sunt intermediari unici specializaţi în
acord contractual exclusiv cu firma-mamă. tranzacţii obscure sau dificile.
b. sunt agenţii conducători din ţările
Orientului În-depărtat, fiind folosiţi
întrucât cunosc obiceiurile şi limba ţării
importa-toare.
ANS: B

154. ce este Sucursala proprie?


a. este subsidiara societăţii exporta-toare sau b. are capital propriu şi este constituită de
importatoare, nu are personalitate juridică, societatea mamă în străinătate potrivit
depinzând de socie-tatea mamă care legislaţiei ţării de rezidenţă
elaborează strategia întregii activităţi.
ANS: A

155. ce este filiala?


a. • subsidiara societăţii exporta-toare b. are capital propriu şi este constituită de
sau importatoare, nu are personalitate societatea mamă în străinătate potrivit
juridică, depinzând de socie-tatea mamă legislaţiei ţării de rezidenţă.
care elaborează strategia întregii activităţi.

ANS: B

156. care sunt dimensiunile canalului de distributie?


a. Lungimea si latimea c. lungimea si adancimea
b. latimea si adancimea d. lungime,latime, adancime
ANS: D

157. Distribuţia fizică sau logistica se referă la ce?


a. dotările fizicesi psihice necesare pentru a c. dotările producatorului necesare pentru a
deplasa un produs de la producător la deplasa un produs de la producător la
utilizatorul final utilizatorul final
b. dotările fizice necesare pentru a deplasa
un produs de la producător la utilizatorul
final
ANS: B

158. Ce este timpul de tranzit?


a. timpul dintre momentul comenzii şi cel al b. perioada de timp necesară pentru
livrării produsului la utilizatorul final. modul de transport selectat în scopul
deplasării bunurilor de la punctul de
expediţie la destinaţia dorită (săptămâni,
ore, secunde);

ANS: B

159. Amploarea distribuţiei este determinată de gradul de acoperire a unei pieţe externe ţintă?
a. da b. nu
ANS: A

160. distribuţia selectivă ce face?


a. o selecţie în rândul segmente-lor de c. presupune o prezenţă masivă a pro-dusului
potenţiali cumpărători, în raport cu pe piaţa ţintă în toate tipurile de reţea
particularităţile cererii, solvabi-litatea comercială (de la super-market la magazin
celor ce achiziţionează marfa, mărimea specializat) şi este recomandată în cazul
cumpărăturii produselor de cerere curentă,
neproblematice
b. • se orientează spre un singur
segment de consumatori potenţiali, ceea ce
permite şi un grad de control mai riguros
asupra instrumentelor mixului de
marketing (în primul rând, preţul şi
service-ul).

ANS: A

161. ce face distributia extensiva?


a. presupune o prezenţă masivă a pro-dusului b. o selecţie în rândul segmente-lor de
pe piaţa ţintă în toate tipurile de reţea potenţiali cumpărători, în raport cu
comercială (de la super-market la magazin particularităţile cererii, solvabi-litatea
specializat) şi este recomandată în cazul celor ce achiziţionează marfa, mărimea
produselor de cerere curentă, cumpărăturii
neproblematice
ANS: A

162. 144 O politică de preţuri neadecvată la cerere, competiţie, costuri poate duce la
diferenţe substanţiale ale preţului aceluiaşi produs în diferite ţări?
a. da b. nu
ANS: A

163. Politica internaţională de preţ face parte din politica contractuală a mediului internaţional?
a. da b. nu
ANS: A

164. ce sunt obiectivele axate pe profit ?


a. maximizarea cifrei de afa-ceri şi o cât mai c. obţinerea de avantaje competitive
puternică prezenţă pe piaţă
b. rentabilizarea investiţiilor externe
ANS: B

165. ce sunt obiectivele axate pe concurenţă


a. stabilirea preţurilor c. pătrunderea pe noi pieţe sau noi segmente
de piaţă
b. luarea caimacului pieţei
ANS: A

166. Metodele practicate pentru calcularea preţurilor în funcţie de costuri ...


a. iau în calcul cheltuielile efectuate cu c. trebuie să fie competitive, având caracter
realizarea şi desface-rea produselor. pur concurenţial sau urmărind menţinerea
şi sporirea cotei de piaţă
b. se bazează pe presiunea şi influenţa cererii d. apar din eforturile făcute pentru stabilirea
prin cunoaşterea elasticităţii cererii în anumitor niveluri de preţuri pentru
funcţie de preţ întreaga piaţă. Aceste eforturi se fac în
cadrul unor aranjamente de cooperare
între firmele concurente, de către guverne
sau prin acorduri internaţionale
ANS: A

167. ce este preţul maxim acceptabil ?


a. stabileşte preţul de concordanţă cu varia- b. se bazează pe principiul valorii perce-pute
ţia conjuncturală, astfel încât să se de cumpărători, care reprezintă utilitatea
surprindă momentul optim conjunctu-ral produsului recunoscută pe piaţă.
între cerere şi ofertă.
ANS: B

168. Flexibilitatea preţurilor în raport cu clienţii apare când


a. pot fi ridi-cate la începutul sezonului c. pot proveni din:
şi reduse apoi treptat. natura produselor

b. apare când se practică preţuri cu marje de d. intensitatea cererii este diferită şi astfel se
profit mai scăzute pentru partenerii stabilesc preţuri mai ridicate unde cererea
tradiţio-nali cu achiziţii mari şi mai creşte
ridicate pentru parteneri marginali
ANS: B

169. Dumpingul apare când


a. când sunt produse simple, fără deosebiri b. apare când se practică preţuri determinate
sensibile ale parametrilor tehnico-funcţio- pe baza cos-turilor variabile, păstrate în
nali (piese de schimb, construcţii metalice, limite ce permit menţinerea
roţi dinţate etc) competitivităţii
ANS: B

170. care sunt metodele de determinare a preţurilor pentru promovarea unui ansamblu de produse?
a. Stabilirea de preţuri dimensionate b. sunt urmarea unor aran-jamente de preţ
proporţional cu costurile de producţie, care poartă diverse denumiri: înţelegeri,
atunci când modificarea costurilor unui carteluri, comu-nităţi de profit, licenţierea
produs schimbă costurile altor produse. patentelor, asociaţii comerciale, preţ
obişnuit, aranjamente informale interfirme
ANS: A

171. Preţurile administrate apar cand


a. Acestea iau în calcul cheltuielile efectuate c. se reduce forţa com-petitivă a
cu realizarea şi desface-rea produselor. Ele preţurilor şi se elimina concurenţa prin
se folosesc în cadrul produselor preţ.
prelucrate şi, în special, la maşini, utilaje,
exporturi complexe
b. i se bazează pe presiunea şi influenţa
cererii prin cunoaşterea elasticităţii
cererii în funcţie de preţ
ANS: C

172. Înţelegerea pentru licenţierea brevetelor


a. reprezintă un tip de combinaţie b. iau naştere când mai multe firme
internaţională obişnuit în ramurile care produc măr-furi similare se înţeleg să
industriale, unde inovaţia tehnologică este controleze piaţa pentru tipul de bun pe
importantă. care îl produc.

ANS: A

173. ce fac cartelurile?


a. culeg informaţii despre preţuri şi tranzac- b. iau naştere când mai multe firme care
ţii la nivelul unei ramuri industriale. produc măr-furi similare se înţeleg să
Astfel, scopul este de a proteja şi a controleze piaţa pentru tipul de bun pe
menţine structura pieţelor în limite care îl produc
acceptabile pentru membrii lor
ANS: B

174. ce sunt preţurile de transfer ?


a. sunt cele utilizate pentru schimbul între b. Scopul final este de a reduce forţa
produ-sele provenite de la diferite filiale com-petitivă a preţurilor şi de a elimina
ale unei societăţi multinaţionale, care au concurenţa prin preţ.
sediul în mai multe ţări. Sunt preţuri de
calcul, controlabile şi permit rezolvarea
problemei diferenţei între preţurile bazate
pe costuri şi preţu-rile pieţei.
ANS: A

175. În tranzacţiile internaţionale se folosesc cateva metode de plată.care sunt?


a. plata în avans c. încasare documentară
b. scrisoare de credit d. toate
ANS: D

176. care sunt strategiile de preţ în funcţie de marketingul internaţional al firmei?


a. Strategia preţului standardizat c. Strategia preţului scăzut sau de penetrare
b. preţul înalt sau pentru smântânirea pieţei
ANS: A
177. Strategia preţului înalt sau de luare a caimacului este carac-terizată de următoarele aspecte
a. este folosită pentru selectarea unor b. cererea este sensibilă la preţ şi permite
segmente de piaţă limitate, ai căror obţinerea unor volume mai mari ale
consumatori vor plăti preţuri mai ridicate vânzărilor, chiar în faza de introducere a
pentru produsul interesat; produsului pe piaţă

ANS: A

178. Strategia preţului scăzut sau de …?


a. sau de luare a caimacului b. sau de penetrare
ANS: B

179. care sunt strategiile de preţ concurenţiale?


a. Strategiile de preţ defensive c. Strategia preţului scăzut
b. strategii destabilirea preţului
pentru valorificarea avantajului de piaţă

ANS: A

180. Comunicarea în marketingul internaţional înseamnă transmite-rea unui mesaj receptorului prin
care firma furnizoare sau prestatoare de servicii urmăreşte să ..?
a. spună fiecăruia de ce trebuie să b. spună fiecăruia de ce trebuie să se
achiziţioneze sau să manipuleze produsul gandeasca la produsul sau serviciul oferit
sau serviciul oferit
ANS: A

181. ce sunt elementele de atracţie emoţională intr-un mesaj?


a. cele care pot determina apariţia unor c. care scot în evidenţă, în funcţie de
sentimente pozitive sau negative, contextul cultural, norme şi
stimulatoare sau inhibitoare ale procesului comportamente acceptate sau bla-mate de
de achiziţie societate
b. cele care măresc încrederea con-
sumatorilor că produsul va avea
caracteristicile aşteptate
ANS: A

182. Obiectivele comunicării internaţionale urmăresc ce?


a. găsirea nişelor de piaţă pentru evitarea b. creşterea exporturilor şi a cotei de piaţă
concurenţei.
ANS: B

183. Reclama în marketingul internaţional este un mesaj plătit de o firmă pentru a fi transmis prin
mass-media?
a. da b. nu
ANS: A

184. reclama produsului poate fi distinsa dupa criteriul "conţinutul reclamei" ?


a. da b. nu
ANS: A

185. Reglementările în sfera reclamei se concentrează asupra caror domenii?


a. produse c. cuvinte şi expresii
b. mesaje d. toate
ANS: D

186. Reclama standardizată se impune atunci când...


a. apare maturizarea pieţei, care impune b. A. când creşte ponderea
produselor noi o reclamă adaptată pentru a consumatorilor globali cu nevoi şi dorinţe
învinge scepticismul consumatorilor similare.

ANS: B

187. Ce reprezintă Vânzările personale în marketingul internaţional ?


a. procesul de informare şi convingere a c. toate
clienţilor de a cumpăra produse, prin
comunicaţii personale, într-o situaţie de
schimb
b. reprezintă unul dintre cele mai puternice
mijloace de promovare în arena
internaţională, îmbi-nând practic toate
tehnicile de comunicare ale firmei
internaţionale
ANS: A

188. Promovarea vânzărilor în marketingul internaţional este un termen generic referitor la ce?
a. la formele de promovare care nu cad b. la procesul de informare şi convingere a
sub inci-denţa celorlalte elemente ale clienţilor de a cumpăra produse, prin
mixului promoţional (reclamă, vânzările comunicaţii personale, într-o situaţie de
per-sonale, publicitate, relaţii publice, schimb
sponsorizare), şi anume: concursuri,
cupoane, eşantioane, pliante, cadouri,
poştă directă, marketing direct, Internet
etc..

ANS: A

189. Tehnicile de promovare a vânzărilor pot fi orientate spre distribuitor ?


a. da b. nu
ANS: A

190. Relaţiile publice internaţionale reprezintă „o funcţie a conduce-rii cu ajutorul căreia firma
caută să obţină ce?
a. înţelegerea, simpatia şi sprijinul acelora cu b. înţelegerea, simpatia şi sprijinul acelora cu
care nu au avut relaţii în prezent sau in care au relaţii în prezent sau vor avea în
trecut viitor
ANS: B
191. Mijloacele de comunicare în cadrul mixului de relaţii publice in-ternaţionale utilizate frecvent
sunt?
a. mijloacele de comunicare în masă clasice b. mijloacele de comunicare în masă speciale
ANS: A

192. cum se mai numeste "Comunicarea directă" ?


a. marketingul direct b. sponsorizare
ANS: A

193. Marketingul prin televiziune se desfăşoară prin două forme.care?


a. Publicitatea cu răspuns direct, posturile b. Posturile TV pentru achiziţii la domiciliu,
TV pentru achiziţii la domiciliu Internet
ANS: A

194. Comunicarea internaţională se realizează în cadrul unor strategii care orientează


instrumentele, mijloacele şi resursele folosite.Dupa criteriul "Obiectivele comunicării" acestea
sunt...
a. comunicare standardizată; c. comunicare orientată spre produs;
comunicare adaptată sau comunicare orientată spre firmă;
diferenţiată; comunicare orientată spre persoane
comunicare concentrată.

b. comunicare directă; d. cu forţe proprii;


comunicare indirectă. prin instituţii, agenţii, societăţi specializate

ANS: C