70

B az ele

informaticii e conomice

3.6. T,l'nnr,nnEDEcrzm

llxe4l,

[Pov88]

Tabela de decizie este un nou mod de reprezentare a unui algoritn, permilind

formalizarea gi sintetizarea proceselor complexe de prelucrare a datelor precum gi
verificarea corectitudinii 1or.
Tabela de decizie reprezint6 un instrument util de comunicare intre persoanele
care particip[ la realizarea unui proiect de sistem informatic.
Cu ajutorul tabelelor de decizie este posibild analiza proceselor complexe de
decizie qi evidentierea eventualelor ambiguiteJi.
in esent[ un proces de decizie este determinat de condilii qi acliuni
unele cu altele.

in

rela$e

Legarea rmei anumite situalii, catacteizatd prin realizirile concrete ale

factorilor de influenfl, de o anumiti variantii de adoptat se va numi regzld penfu
cel ce ia decizia.

Definifia 3.4. O tabeld de decizic (TD) asociati unui proces de prelucrare P

in figura

este un tablou bidimensional (cu dubl6 inhare) avind forma prezentatl

J.Z- llnqe:

C,,i =Sn sunt condiliile (situatiile

semnificative) ale procesului P; aieste

condifii sunt variabile logice, fiecare condilie C; putAnd si ia v;

(vi > 2) valori logice altemative;

Aj

Rk,

= l,m sunt acfiunile posibile (programele de ac$uni) ale procesului P,

care se iau cend conditiile indeplinesc anumite sisteme de valori;

k=

sunt regulile ce precizeazi acliunile ce se execute pentru

sistemul de valori asociat conditiilor,

noteazi TD = TD (n, m; M. Se observd cd numirul maxim posibil de reguli

distincte ale unei tabele de decizie este:
Se

N=
Deoarcce

u>2 + N>-2".

7E

vi

(3.4)

Algoritmi

7l

\-l

Rl

R2

RM

Crr
Czt

Crz

Crv

Cnr

C,.2

Czz

Intrtui condilii

Conditii

c"

Czu

CnM

A1

/\2

Actiuni

Inberi acfiuni

;
Figura 3.2

In consecinld, tabela de decizie este o matrice de forma (n + m) x M, pimele n

reprezentdnd condiiiile gi urmdtoarele m rcprezcntdnd, acliunile; cele M
coloane ale matricei reprezintii regulile.
Existe doud tipuri de reguli de decizie:AND gi OR. Regula R* se nume$te

linii

regul[ de tip AND dacl legltura dintre valorile conditiilor

C11 AND Czr AND ... AND C6 9i se numegte de tip OR
crk oR c2k oR ... oR c"k.

este:
dactr

Definifia 3.5. O tabelS de decizie care conline toate regulile posibile (M= fr';
intrdri complete.

se llrume1te tabeld de decizie cu

in

descrierea proceselor de prelucrare a informafiilor tabelele de decizie nu

sunt intotdeauna complete.

De exemplu, dac6 tabela are M regali, M < l{, tabela nu are intriri complete gi
deci nu este complete; penfu a o transforma intr-o tabela complete .dg..u
regulilor care lipsesc se identifici cu o noui reguli (re gtla M + 1) denwnt| regula
ELSE, carc se atafeazE tabelei. Dacd pentru regula ELSE nu este asociati
o
aclinne atunci la aceaste regul[ se asociazi acfiunea.E = etoare,
Deci, c6nd se conskuiesc tabele de decizie, acestea trebuie s[ fie comnlete:
mrmai astfel se pot descrie ptocesele complete de prelucrare, cerinli ce se i-p.ute
oricirui algoriua de calcul.

B azel

e infor n aticii economice

Definilia 3.6. Tabela de decizie TD (n, m; r11) se numegte

dacd

Vi eI,n,v7:2.in

acest caz se iau ca intrdri ale

TRUE) 9iN(C;=FALSE).
Dacl existd i eln ,incet v,> 2 tabela

se nume$t e

Observafie. Orice tabeld de decizie cu

intriri

cl intrdri

limitate

condiliilor valorile: D

(Ci:

ct inbdri etinse.

extinse este echivalentd cu o

intriri limitate obfinutl prin
transformare are acelaqi numil de reguli ca gi cea inifiali, dar un numdr de condifii
mult mai mare.
anumitd tabeli de decizie cu inheri limitate. Tabela cu

REDUCERI,A TABELEI DE DECIZIF,

Dacd mai multe reguli distincte ale tabelei conduc la ac,tiuni identice, atunci in
anumite condilii tabela de decizie este redundantd, adici acele reguli se pot
reduce la una singurd.
Sd presupunem cl existi ur reguli pentru care intrdrile condiliilor C,, j + i ( i
fixat) sunt identice, iar condilia C; ia in fiecare reguli una din cele v; valori logice
altemative, adice inherile condiliilor in cele v1 reguli diferd mrmai prin valorile pe
care le ia condi$a C1; atunci cele v; reguli se reduc la o singuri reguli pentru caxe

condiJia C; ia valoarea convenlionall "indiferent", notatd

"-".

Aceaste opemlie,

efectuati penku toate seturile de reguli redondante se nume$te operafia

reducere a tabelei de decizie; iar tabela rezultante

se nume$te

de

tdrela redusd.

Delinifia 3.7. Regula fu din tabela cu intreri fimitate se nuneSte elementard

daciC**"-", Vi el,n

qi se mrmegte corzp usd dacd

Observalie. Daci regula compusi Rp are

reguli elementare.

inhiri

ll

p,

incat C,o: ',-,'.

aceasta conline 2'

Definilia 3.8. O tabeli de decizie este ambigud daci existd regulile compuse
Rp qi Rl cu ft + / incit Rp .\ & + 4, adici regulile compuse au cel pulin o reguld
elementara comune.

Dacd Ro

reguli compuse conlin rcguli elementare contradictorii);

DacI Rk a, Rt + A, gi A1 : A1, atwrci Rp gi .R1 srmt rcdundante (cele doui
reguli compuse conlin reguli elementare redundante).

R, +

A,

9i A2

A1, atwrci Rr $i

Exemplu.
Sl analiz6m tabela de decizie redus6:

&

sunt contrailictorii (cele dou6

73

Algoritni

R1

R,

Cz

NN
DD

Cj

LI

R3

Ra

A1

.42

/12

R6

R7

t/t/Nnr
N1{DD
DtlD/{

-D

c4

R:

ta2

^2

R6

ND

a2

./42

ObservSm cA Rl este independentl de toate celelalte reguli deoarece pe linia

condiliei C1 arem (D), iar toate celelalte reguli au (l[). Existl 6 perechi de reguli
dependente:
1) (Rz,Rr) conlin in comun regula elementare (NDDD);
2) (Rz, &) conlin in comun regula elementarl (/{DDM);
3) (Rr, R) conlin in comun regula elementarI (NDDll);
4) (R3, R ) conlin in comun regula elementard (lfDND),
5) (&, &) confin in comun regulile elementare (l{XDif) Ei (1f1VNN);
6) (&, &) conlin in comun regula elementarl (tr'DDtr)

Numdrul total de reguli ce ar rezulta din cele 4 condilii este 2a = 16'

Tabela conline 23 + 2 + 2 + 22 + 2 + 2 + | + | = 22 regoli, din care 7 sunt
comune, deci in tabeia existd 15 reguli din 16 posibile.

Rezulti ci:
- tabela este incomPleti;
- tabela este ambigu6;
- toate

ambiguitlfile sunt redundanle'

ALGoRTTMUL DE coNsrRUIRx'

TABELEI DE DECIZIE

cu

INrR.i.Rr

COMPLETE.
Presupunem

ci

fiecare din cele n condifi, C;,

< i < n, are vi altemative;

se

accepte ordinea de scriere pe verticali Cr, Cz, .", C".

1.

N / v1, cu 1{ dat de (3.4). Se scrie pe linie in

drephrl condiliei Cr de Nr ori fiecare din cele vr valori logice ale
condiliei; rzulte N valori logice ale conditiei Cr, fiecare din valori
repetandu-se in gmpe de Nl.
Pasul 2. Pentru i : 2,3, ..., n se calculeaz5 ivi : Ni-.. Iv6 pe linia lui Ci se
vor scrie sub fiecare din grupele de valori constante ale condiliei
C- r de ?{i ori, fiecare din cele vr valori ale condiliei Ci' Se obsewi
ci ]r', : I, adic6 ultima condilie va avea repetate de un numar de
ori valorile sale in aceea$i ordine.

Pasul

Se calculeazE

Bazel e inform qt icii economice

74

Notd. O interesantl aplicare a tabelelor de decizie se poate realiza in studiul fi

elaborarea legislaJiei. O lege juridica se referi de obicei la un anumit domeniu'
Prevederile legii sunt exprimate prin referiri la materii (o materie poate fi
interpretata ca o condilie cu mai multe valori logice descrisi prin termeni)'
incleplinirea unui sistem de condilii referitoare la materii conduce la o actiune
juridicd. Deci, o lege poate fr descrisd compact cu ajutorul unei tabele de decizie'
Aceast6 tabe16 poate fi redusA - se va asigura astfel conciziwlea legii' Stabilirea
regulilor redundante gi ambigue conduce la stabilirea corectitudinii legii; se pot
astfel elimina, in faza de elaborare, eventualele prevederi contradictodi ale legilor.
Penku a exemplifica conceptul de tabelI de decizie
in care regulile de decizie vor fi de tipul AND.

se

prezint4 doui aplicalii'

Sistemul de credite transferabile (ECTS,) a fost introdus la Facultatea de $tiinle

Economice a universitllii "Transilvania" din Bragov incepand cu anul universitar

l.

1998-1999.

Prevederile extrase din regulament care aclioneazi la trecerea din anul

anul

I in

II sunt:

in anul tr este condilionati de oblinerea a minim 40 p'c';

b) promovarea anului I este condilionata de ob,rmerea a 60 p'c';
c) punctele de credit alocate ciclului I (prirnii 2 ani de studiu) trebuie obiinute in
maxim 3 ani, in caz contrar studentul este exmatriculat;
d)in cazul unui concediu medical mai mare de 30 de zile de activitate didacticd
pe semestru, prevederea de la punctul a) se reduce la 30 p.c', urmdnd ca in
anul II studenhrl s6-qi completeze studiile, oblindnd cel pulin 50 p.c. pentm a
a) inscrierea

promova, astfel incAt perioada de 3 ani

s6 nu

fie dep69it6.

Din analiza acestor prevederi, se deduc urmitoarele condilii:

C1 - numdrul de puncte de credite oblinute in anul I: < 30, [30, 40)' [40, 60)' > 60
(4 valori);
C: - dac6 are concediul medical mai mare de 30 zile de activitate didactici pe
semestru: D, N (2 valori);
C: - dac4 a fost 2 ani in anul I: D, N (2 valori)'
Acfiunile sunt:
Ar - studentul este declarat promovat gi este inscris in anul tr;
A2 - studenhrl este inscris in anul II;
A: - studentr:l rlm6ne in anul I (prelungire de gcolaritate);
Aa - studentul este exmatriculat.

Algoritmi

t)

Tabela de decizie cu

intrlri

complete va avea 16 reguli. Aplicdnd algoritrnul

de construire a tabelei de decizie cu intrdri complete, se obline:

Rr R, & R4 & & Rz R3 Re R1s .R11 R12 R13 Rla R15 R16

cl >60 >60 >60 >60

Cz

>40 >40 >40 >40 >30 >30 >30 >30 <30 <30 <30 <30

D D N t/ D D ]/ N D D,I/ N D D N ]/
D N D 1f D N D,IT D 1T D t/ D N D il

.all

Observalie. S-au notat doui valori ale condiliei Cr astfel: [30, 40) cu "> 30" qi
[40, 60) cu " > 40".
Tabela redusd este:
R1

Lt
\'2

R2

&

&

&

Rt

>60 >40 >30 >30 >30 <30 <30

DffN
-DNDtl

r-3
A1

t72

A2

A3

ra3

Algoritmal de interclasme a tei ftgierc

Se consideri trei fiqiere secvenfiale FA, FB, FC, avand aceea$i structure qi
sortate dupd valorile unui camp cheie (cheia de sortare) K. Sd se construiascd
tabela de decizie asociatd procesului de prelucrare carc realizruazA interclasarea
acestor fl$iere. in urma procesului de interclasare rezultd un fiqier FD avind
inregiskdrile sortate dupd acelagi criteriu.
Din studiul problemei rezulta urmAtoarele condilii (cu intriri limitate):
2,

C1

Ca C5 C6 C7 C2
C3

incepuhrl procedurii;
s-a terrdnat fiqierul FA (EOF (FA));
s-a terminat fifierul FB (EOF (FB));
s-a terninat fiqierul FC (EOF (FC));
cheia inregistrlrii SA este mai mici decit a inregisterii SB (KA < KB);
cheia inregistrhrii SA este mai mici decdt a inregistrerii SC (I(A < KC);
cheia inregistrdrii SB este mai micd decdt a inregistrarii SC (KB < KC).

Acliunile sunt:
I I - scrierea inregisbnrii SA in FD;

76

B az ele

lz -

informaticii

c onomice

citirea fiqierului FA;

- scrierea iffegistrlrii SB in FD;

lq - citirea fi$ierului FB;
l5 - scrierea inregisherii SC in FD;

13

Ar

- citirea fiqierului FC;

- reluarea examindrii tabelei;

As

16

incheierea procedurii.

Algorituul

de interclasare este cel genel $i constd in:

Pasul 1. Cithea simultani a celor trei fi;iere.

Pasul 2. Din tripletul (SA, SB, SC) se alege inregistrarea cu cea mai mici valoare
qi aceasta va fi scrisd in fiqierul rezultat FD.
Pasul 3. Tripletul este reflcut prin citirea urmitoarei inregistrlri din figierul ce
confne ultima inregistoare scdse in FD.
Pasul 4. Dupi ce s-a atins sfArgitul unui fi9ier, procesul continu6 pentru celelalte
figiere rimase'
Pasul 5. in momentul in care se depisteazi 5i sfirqitul celui de-al doilea frqier,
articolele rimase in cel de-al fieilea vor fi transferate in FD.
Tabela de decizie obtinutd este:

Ll
Cz
Cs
Co,

Cs

Ct

Rl R2 R3 & Rs & & Rs Rq R1s R11 R12 R13 R1a

D N N N 1{ .If N I{ TT N il ]V 1{ N

-TT.I{N?{NNNDDNDDD
-NNN1{IVDD]fND-ITDD
- N Ntr D D trl{?/l{
- D N - D t/

D D ?{

Pr Pz Pz P+ Pz Pt Pz .P4 Pt Pq Pz Pz Pt

Ps

-D-l{Dnr

DilDN

.112
.413

tt5
!76

118

*rr********+,t*