Sunteți pe pagina 1din 9

Cercul pedagogic al profesorilor psihopedagogi

11 aprilie 2008
Referat prof. Pedagog Mirela Galan

Locul i importana autocunoaterii n demersul activitilor de consiliere


Cine sunt Eu? Cum receptionez mesajele pe care Altii le indreapta catre mine? Cum apar in
ochii celor din jur, cunoscuti sau necunoscuti? Stiu cu adevarat ce impresie fac sau ma imbat cu
gandul ca ceilalti au aceeasi imagine pe care o am eu insumi despre prestatia mea? Pot suporta ideea
ca nu sunt asa cum as dori sa fiu sau indepartez cat mai mult de mine acest gand inconfortabil? Voi
suporta mai bine mediul meu social si profesional daca voi avea o imagine exacta despre mine sau e
de preferat sa cred ca ceilalti ma apreciaza asa cum as dori eu? (A Neculau, Cunoaste-te pe tine
insuti).
Invitatia la autocunoastere, recomanda Vasile Pavelcu, nu este un indemn la
autocontemplatie, la narcisism, adica la un act de inchidere in sine. Cand spunem autocunoastere nu
ne gandim la o incercare de interioarizare. Intrebarea Cine sunt Eu?, spune Vasile Pavelcu, trebuie
citita intr-un registru mai grav decat cel al introspectiei autocompatimitoare. Cautand caile
cunoasterii de sine ne indreptam spre tema majora a personalitatii, a insusirilor principale, a
dominantelor Eului. Din intrebarea Cine sunt Eu? vor deriva intrebarile: Cum ne cunoastem?,
Cum eram acum 3/5 ani?, Cum am devenit?, Cum am evoluat pentru a ajunge aici?, Cum voi
fi peste 5/10 ani? Dar peste 15/20. Raspunsul la aceste intrebari contureaza imaginea unui Eu care
poate fi plasat in diferite dimensiuni temporale: Eul actual, Eul ideal, Eul viitor.
Dar cum ne cunoastem? Cronologic vorbind, metoda cel mai des utilizata de catre psihologi
a fost introspectia privirea inlauntru, examenul sinelui. Maxima fundamental a nelepciunii n
via Cunoate-te pe tine nsui (Thales) ndeamn la introspecie. Ne putem conduce bine viaa
dac ne cunoatem felul de a fi, puterile i limitele gndirii i ale comportamentului propriu. nc din
primii ani de coal, elevul trebuie ajutat s se priveasc n oglind, s se msoare, s se analizeze,
s nvee apoi cum s contribuie la propria formare astfel reuind cu succes s-i prezinte produsele
muncii, s-i corijeze unele defecte. Nu se poate psi nainte fr autocunoatere. Cadrele didactice
trebuie s-l ajute pe elev s-i cunoasc imaginea, fizic i comportamental, s tie care sunt
reperele necesare pentru o buna relaionare cu lumea exterioar i cea interioar.

Cercul pedagogic al profesorilor psihopedagogi


11 aprilie 2008
Referat prof. Pedagog Mirela Galan
Introspectia este una dintre metodele care il pot ajuta pe elev in demersul autocunoasterii, dar
nu trebuie uitat ca: pentru a-i forma o real imagine despre sine acesta trebuie s-i desfoare cea
mai
mare parte a activitilor n colectivitate, s colaboreze, s comunice, s asculte, s acioneze n
grup, s studieze pe cei din preajma sa astfel nct s-i poat estima valorile personale. Mecanismele
introspectiei se raporteaza la un Eu incremenit, fixat intr-o pozitie favorabila fata de sine adesea
aflata in dezacord cu realitatea. Nu trebuie uitat faptul ca Eul evolueaza continuu, el nu reprezinta o
instanta neutra, amorfa, el trimite si primeste continuu mesaje de la etajele sale superioare si de la
mediul sau.
Introspectiei i s-a reprosat adesea ca se prezinta ca un drum care poate conduce adesea la
concluzii false. Aceasta deoarece omul nu este un obiect inert, el traieste, se schimba, se transforma
mereu, isi evalueaza si reevalueaza permanent existenta. Fiecare dintre noi reactioneaza la apropierea
altuia, ne modificam (intr-o masura mai mica sau mai mare) comportamentul in functie de reactiile
celor din jur, reactii care adesea ne dau o idee despre efectul actiunilor personale. Celelat, Altul,
reprezinta deci o oglinda in care ne vedem mai bine decat am face-o fara acest martor. Pornim de la
ideea ca ne cunoastem prin altii si pe altii ii cunoastem prin noi. Iata de ce este necesar ca
introspectiei

sa

se

alature

metodele

cunoasterii

prin

ceilalti.

Autocunoaterea are o importan particular n procesul de Consiliere i Orientare.


Procesul respectiv este chiar mai semnificativ dect luarea la cunotin a rezultatelor evalurilor
psiho-diagnostice sau aprecierilor externe, pentru c autocunoaterea nseamn confruntarea
impresiilor despre sine cu cele ale altora i extragerea unei concluzii realiste, punerea n balan a
realizrilor personale, a potenialitilor, a calitilor i trsturilor individuale etc. de care individul
este contient c le are i le poate pune n valoare.
Rolul activitatilor de consiliere si orientare este de a stimula la elev dezvoltarea abilitatilor de
autoevaluare a propriilor caracteristici si de autoreglare emotionala si comportamentala in situatii
diverse legate de viata si cariera. Activitatile de autocunoastere au rolul de a oferi o perspectiva de
ansamblu asupra unor dimensiuni relevante ale personalitatii elevului: imaginea de sine, aptitudinile
si abilitatile personale, sistemul lui motivational, emotiile si mecanismele de aparare si adaptare,
autoeficacitatea perceputa.
Functionarea eficienta in mediul socio-profesional contemporan este facilitata de capacitatea
de autocunoastere si autoreglare eficienta a persoanei. Dificultatile pe care le intampina unii tineri in
2

Cercul pedagogic al profesorilor psihopedagogi


11 aprilie 2008
Referat prof. Pedagog Mirela Galan
incercarea lor de a face fata solicitarilor contemporane, dar si dificultatilor specifice copilariei si
adolescentei ridica, in mod serios, problema necesitatii achizitiei de catre elevi a unor strategii de
autocunoastere si dezvoltare personala.
Cunoaterea de sine, ca act de reflectare a personalitii complexe a unui individ n propria-i
contiin, presupune o bun capacitate de auto-analiz, realism, intuiie, luciditate, interiorizarea i
utilizarea corect pentru sine a criteriilor de evaluare, responsabilitate. Pentru ca autocunoaterea s
fie obiectiv, elevul trebuie s atent ghidat pentru a dobandi maturitatea psihologic s o fac, s
cunoasc i s interpreteze corect reperele sau indicatorii definitorii ai personalitii, sa posede
metodele i
tehnicile individuale de evaluare, sa-si dezvolte mecanismele de compensare sau de auto-stimulare a
acelor trsturi insuficient dezvoltate etc.
Autocunoaterea se nva i coala este principalul loc de realizare a acestui proces, alturi
de familie, cerc de prieteni etc. n msura n care individul consider realiste mesajele evaluarilor
care-i parvin i ader la acestea, se contureaz treptat o imagine de sine n conformitate cu aceste
informaii. n sfera mesajelor externe de confirmare (sau nu) a capacitilor i trsturilor proprii,
orice persoan include i propriile constatri, ca urmare a activitii sale ncununate de succes sau
eec. Desigur, c procesul auto-cunoaterii are dinamica sa marcat de subiectivism, reevaluri,
corecii, confirmri, re-ierarhizri valorice i se poate concretiza n suport psihologic pentru aciunea
de concretizare a unor proiecte cu privire la carier sau pot rmne la un simplu act de introspecie
pasiv.
In ziua de azi, datorita presiunilor de tot felul, datorita crizei de timp impuse la nivel
mondial ("Totul trebuie facut azi, aici, acum..."), activitatile si relatiile noastre au o alta viteza, sunt
mai superficiale si mai lipsite de consistenta. Avem putine astfel de momente cand suntem in contact
cu sinele nostru, cu acea parte "adevarata" din noi care poate uneori ne sperie prin continuturile ei tot
mai diversificate. Universul imaginar, uneori fantasmatic a scazut. Universul ludic a fost inglobat,
pentru marea majoritate, de o lume pragmatica guvernata de reguli si roluri in care trebuie sa
performam la cel mai inalt standard si unde nu e loc de esec.
Cei care inteleg importanta autocunoaterii recunosc ca ea este un produs al maturizrii i
diversificrii experienelor sinelui n contact cu lumea i un proces discontinuu de acumulri,
restructurri, adaptri reciproce ale individului la realitatea social. Nicicnd pe deplin mplinit,

Cercul pedagogic al profesorilor psihopedagogi


11 aprilie 2008
Referat prof. Pedagog Mirela Galan
autocunoaterea se configureaz prin proiecii succesive ale individului n spaiul su de exprimare,
ca reflectare i autoreflectare ideatic / acional.
Practicienii care, prin natura activitatii lor, ii ajuta pe tineri sa-si construiasca o imagine de
sine stiu ca acest demers nu este unul facil. Omul nu este un mecanism care sa se dezvaluie cu
usurinta, adesea el se inchide. Daca nu i se ofera prilejul, el nu isi poate dovedi posibilitatile sau
dificultatile inerente. Este nevoie de un pretext, trebuie creata o ocazie care sa declanseze in tanar
efortul de autocunoastere. Numai plasat intr-un context, intr-o situatie concreta elevul se poate
valoriza. Trebuie, deci, declansat un stimul care sa-l indemne la autocunoastere.
Dat fiind importana autocunoaterii la vrsta colaritii si nu numai, am considerat utila
trecerea in revista, fie i minimala, a catorva aspecte generale ale acestei problematici. Rmne n
grija consilierului / dirigintelui s dezvolte i s completeze tabloul prin activiti personalizate cu
elevii / prinii / profesorii.
Sugestii pentru activiti practice:
1. Familia mea - elevii sunt rugai s-i reprezinte ntreaga familie printr-un desen, dup care
i va descrie n faa clasei familia. Se aloc suficient timp pentru exprimarea gndurilor i
ntrebrile colegilor.
2. Plicul cu fapte bune - elevii sunt rugai s reprezinte printr-un desen o ,,fapt bun, s dea
un titlu sugestiv i s descrie n faa colegilor fapta pe care a desenat-o. Se aloc suficient
timp pentru exprimarea gndurilor i ntrebrilor colegilor.
3. Personajul meu preferat - fiecare elev va prezenta personajul lui preferat din poveste sau
desene animate argumentnd ce anume i place la acel personaj. Se vor evidenia calitile i
defectele personajului ales.
4. Obiectul preferat - fiecare elev va aduce un obiect preferat care l reprezint, elevii sunt
solicitai s ghiceasc crui elev aparine obiectul, cel care a identificat ,,proprietarul va
trebui s prezinte ce anume l-a condus la respectiva persoan. Fiecare ,,proprietar, odat
identificat, va trebui s explice n ce fel l reprezint obiectul respectiv.
5. Surpriza - elevii sunt aezai n cerc, n mijlocul cercului se va pune o cutie n care li se
spune c se afl un lucru deosebit i special. Fiecare elev este invitat s vad acel lucru
,,secret, astfel nct el s se reflecte n oglinda aezat n cutie. Dup ce fiecare a vzut

Cercul pedagogic al profesorilor psihopedagogi


11 aprilie 2008
Referat prof. Pedagog Mirela Galan
lucrul secret este rugat s spun grupului ce a vzut se va insista pe trsturile fizice,
accentundu-se deosebirile dintre persoane.
6. Drepturi i responsabiliti elevii vor completa fia de lucru ,,Drepturi i responsabiliti,
urmnd ca n continuare s ntocmeasc o list cu responsabiliti n clas, n familie, n
societate. Cine sunt eu? se va discuta despre asemnri i deosebiri dintre persoane, dup
care elevii vor completa fia de lucru ,,Cine sunt eu?. Elevii vor citi fiele n faa colegilor,
eventual i pot gsi ,,frai prin asemnri, preferine.
7. Consecine - elevilor le vor fi prezentate principalele reguli de conduit, urmnd ca n
continuare s completeze fia de lucru ,,Consecine, n care sunt invitai s gseasc o
consecin pentru comportamentul inadecvat care apare n fi.
8. Eu i ceilali - elevii vor completa fia de lucru ,,Eu i ceilali, n continuare pe baza
rspunsurilor la fia de lucru vor fi discutate responsabilitile pe care le au la coal, n
familie i n societate.
9. Respectarea diferenelor individuale - elevii vor completa fia de lucru ,,Ce mi place,
urmnd ca n continuare s se accentueze faptul c suntem diferii, dar n acelai timp egali, i
trebuie s acceptm si s-l respectm pe cel de lng noi.
10. Ghici cine este? fiecare elev, pe un cartona, scrie o scurt prezentare a propriei persoane.
Se mparte clasa n dou grupe, iar cartonaele se pun n dou cutii separate. Pe rnd se
citete cte o prezentare, elevii din cealalt grup vor trebui s identifice autorul (ncercai s
nu sugerai genul persoanei creia i aparine descrierea. Ctig grupa care a realizat cele
mai multe identificri corecte.
11. Discursul la o petrecere - Toi elevii se adun ntr-un cerc i-i imagineaz c se afl la o
petrecere. Ei i nchipuie c au n mn un pahar cu suc. Unul cte unul, elevii ridic mn i
rostesc un discurs laudativ la adresa lor. Dup fiecare discurs elevii se prefac c sorb din
paharul cu suc, n conformitate cu discursul.
12. Ne ludm - Toi elevii se adun n cerc. Unul cte unul elevii spun propoziia urmtoare,
completnd-o cu un aspect pozitiv despre ei nii: Nu vreau s m laud, dar .... Elevii ar
putea fi timizi n a-i exprima realizrile. De aceea ar fi de folos s ncepem noi nvtorii
primii. Subliniem faptul c n timpul acestei activiti lauda de sine ar trebui s fie pozitivul i
c ea nu ar trebui s fac pe nimeni s se simt stnjenit pentru complimentele exprimate.

Cercul pedagogic al profesorilor psihopedagogi


11 aprilie 2008
Referat prof. Pedagog Mirela Galan
13. Ne ludm prin desene - Aceast activitate ar putea fi mai eficient dect act. 11 si 12 n
cazul n care muli elevi din clas sunt rezervai sau timizi. S-ar putea ca elevii s aib nevoie
de cteva minute pentru a se decide ce s deseneze. Li se cere s arate celorlali desenele lor.
14. Roata emotiilor pe un cadran confectionat din carton se reprezinta diverse emotii. Elevii
vor invarti pe rand bratul rotii, explicand-o, oferind exemple de situatii in care a trait-o pe
propria piele. Se numeste tipul emotiei pozitiva sau negativa, se ofera sinonime sau
antonime pentru denumirea ei.
15. Cine sunt eu? & Cum ma vad colegii? exercitii intreprinse pentru depistarea calitatilor
personale si pentru constientizarea asemanarilor si deosebirilor care pot exista intre persoane.
16. Analiza SWOT puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari.
Exerciiu-joc: Realitatea i percepia ei

gndeti pozitiv ai vzut o fat;


gndeti negativ ai vzut o bab;
ceea ce vd eu nu este neaprat ceea
ce este de fapt;
mai este i un alt fel de a vedea
lucrurile.

Concluzii:

dac gndeti mereu pozitiv, nu vezi partea negativ a lucrurilor i nu o poi preveni /
contracara trebuie s ne educm s vedem i partea negativ;

vedem o parte limitat a realitii, avem o viziune limitat asupra realitii; s evitm
rspunsurile categorice, s dm rspunsuri relative; nu putem niciodat s enunm
adevrul absolut, ceea ce spunem este o singur perspectiv; cnd cineva spune ceva cu
care nu suntem de acord, acesta poate fi i un nou punct de vedere;

Cercul pedagogic al profesorilor psihopedagogi


11 aprilie 2008
Referat prof. Pedagog Mirela Galan

realitatea vine spre noi pe mai multe canale, iar noi acceptm s primim doar unul; dei
recunoatem c sunt mai multe puncte de vedere, ne atam de ideea c doar unul este
corect, de obicei al nostru;

ideea ar fi s prseti punctul tu de vedere ncercnd s-l nelegi i pe al celuilalt:


empatia care nu se declar ci se triete.

Utilizand aceste procedee de lucru, elevul va reui tot mai bine s vorbeasc despre sine, s
fie obiectiv cu propria persoan, tranant la nevoie, s apeleze la modestie atunci cnd se cere, s-i
construiasc o imagine pozitiv n jur, s-i corecteze defectele, s-i croiasc un drum meritat.

Importanta autocunoasterii in alegerea carierei


Autocunoterea sau cunoaterea de sine se dezvolt odat cu varsta i cu experienele prin
care trecem. Pe masur ce persoana avanseaz in varst, dobandete o capacitate mai mare i mai
acurat de a se cunoate pe sine. Totui, niciodat nu vom putea afirma c ne cunoatem pe noi inine
in totalitate; cunoaterea de sine nu este un proces care se incheie odat cu adolescena sau tinereea.
Confruntarea cu evenimente diverse poate scoate la iveal dimensiuni noi ale personalitii,
care sunt deja consolidate, insa cu care intrm in contact numai in anumite contexte. Unul dintre
aceste evenimente joac un rol deosebit de important in cadrul procesului cunoaterii de sine. Este
vorba despre momentul alegerii carierei, care - afirm specialitii - poate fi asociat cu dobandirea
identitii profesionale, numai odat ce se realizeaz integrarea i adaptarea iniial la profesie.
Exist ins situaii in care aceast adaptare este resimit in plan afectiv ca un oc , datorat
confruntrii intre realitate i ideal, intre investiiile afective ale tanrului in activitatea profesional i
fedback-ul primit din partea angajatorului. Ateptrile pe care tinerii le au fa de primul loc de
munc variaz in funcie de motivaiile profesionale ale acestora, care devin in prezent din ce in ce
mai concentrate in jurul nevoii de statut i de securitate financiar. La polul opus acestui tip de
motivaii se afl aa-numitele motivaii intrinseci , care au ca surs dorinele, nevoile, i
trebuinele proprii fiecruia dintre noi, cu care din pcate intrm prea puin in contact, riscand a ne
instrina treptat de sine, i a ne crea o fals identitate social i profesional.
A alege o profesie care nu se potrivete cu ceea ce eti i cu adevratele tale dorine este ca i
cum te-ai privi intr-o oglind care deformeaz imaginea. Insa este posibil ca intr-o zi aceasta s se
7

Cercul pedagogic al profesorilor psihopedagogi


11 aprilie 2008
Referat prof. Pedagog Mirela Galan
sparg i s fie nevoie s cumperi o alta nou. Uitandu-te in ea, vei putea fie s constai c nu este
nici o diferena, fie c exist discrepane intre imaginea veche i cea nou, aceast experien avand
in unele cazuri efecte pozitive sau negative in planul imaginii de sine, i deci, al cunoaterii de sine.
Acelai lucru se poate intampla i in cazul raportului dintre motivaiile profesionale personale i
actualul sau viitorul loc de munc. Este posibil ca, neavand o posibilitate de reflectare corect a
acestor interese privind cariera, elevul sa se afle in situatia de a constata cu uimire c se pot schimba
numeroase profesii, fr a ajunge in final la o cunoatere de sine cat mai complet, adic fr a isi
consolida o identitate de munc.
Este de datoria profesorilor sa organizeze in asa fel activitatile de consiliere si orientare, incat
elevii sa nu ajunga in asemenea situaii, care ar putea nate stri de anxietate, indoial fa de sine i
chiar fa de ceilali?
Autocunoasterea emotionala
Emotiile sunt un aspect complex al fiecarei persoane, care ne influenteaza la mai multe
niveluri. Constiinta de sine ne permite sa identificam si sa denumim emotiile si sa recunoastem
nivelurile lor de intensitate. De asemenea, ne ajuta sa intelegem originea emotiilor si efectele pe care
le produc. Exact la fel cum scrisul si cititul incep cu invatarea literelor si sunetelor, invatarea
capacitatii de a ne interpreta si gestiona emotiile incepe cu autocunoasterea emotionala. AE este
caramida de baza a inteligentei emotionale. Perceperea si interpretarea corecta a informatiilor
emotionale reprezinta cheia folosirii, intelegerii si gestionarii emotiilor.
Autocunoasterea emotionala este esentiala si pentru perceperea reactiilor emotionale ale celor
din jurul nostru. Mai mult, este o cerinta esentiala in cazul utilizarii inteligentei emotionale pentru
luarea deciziilor, rezolvarea problemelor si creativitate. Emotiile sunt informatii, iar autocunoasterea
emotionala reprezinta cheia decodificarii lor. Un nivel ridicat de autocunoastere emotionala ne ajuta
in primul rand sa ne intelegem pe noi insine, iar apoi sa ne raportam la clienti, colegi, subalterni, sa
intelegem ce anume ii determina sa aiba anumite preferinte si optiuni. In felul acesta, ne este mult
mai usor sa-i inspiram si sa-i motivam pe ceilalti.
Autocunoasterea emotionala se refera la recunoasterea si denumirea emotiilor. Emotiile sunt
produse de neurotransmitatori ce au efecte si structuri specifice. Fiecare are o semnatura proprie,
producand efecte specifice asupra corpului (de exemplu asupra temperaturii pielii) si gandurilor (de
8

Cercul pedagogic al profesorilor psihopedagogi


11 aprilie 2008
Referat prof. Pedagog Mirela Galan
exemplu determinand concentrarea atentiei asupra unei anumite probleme). Dezvoltarea
autocunoasterii emotionale incepe prin racordarea la limbajul emotiilor.
Iata cateva sugestii de activitati practice care pot fi folosite cu succes in demersul de
autocunoastere emotionala:
Puneti intrebari persoanelor cu un nivel ridicat de autocunoastere emotionala, astfel incat sa
va dezvoltati vocabularul si nivelul de intelegere. Cereti-le sa va explice simtamintele lor si
efectele fizice si mentale pe care le au acestea, astfel incat sa le puteti recunoaste mai bine in
dvs.
Jocul de-a filmul mut: Creati-va obiceiul de a-i observa pe ceilalti, mai ales atunci cand
sunteti in compania unor persoane cu un nivel de autocunoastere emotionala ridicat. Ghiciti
ce simt ceilalti doar prin observarea mimicii si reactiilor lor corporale. Aceasta va va permite
sa deveniti mai constient/a de semnalele non-verbale emise de emotii si apoi sa le denumiti.
Scanarea corporala: Cel putin de cinci ori pe zi, folositi cate 6 secunde pentru a va
controla starea corpului. Descoperiti ce simtiti, incepand cu degetele de la picioare si
mergand pana in crestetul capului. Observati daca exista zone ale corpului care sunt
tensionate, relaxate, calde, reci, confortabile sau inconfortabile. Urmariti daca puteti
descoperi anumite momente ale zilei, evenimente sau activitati care sa corespunda cu o
anumita stare fizica. Acest lucru va va ajuta sa deveniti mai constient/a de legatura dintre
emotii, manifestarile lor corporale si efectele acestora.
Vocabularul emotional: Creati o lista de cuvinte cu conotatie emotionala. Incepeti prin a
gasi cat mai multe sinonime pentru urmatoarele cuvinte: Furios, Trist, Surprins, Dezgustat,
Fericit, Increzator.