Sunteți pe pagina 1din 15

Suport de curs

Pregtirea preoperatorie

Primirea bolnavilor in sectie.

De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot
depinde, in mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.
O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in
personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce
trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii
de anxietate, pe care, mai estompat sau mai evident o au toti cei care se interneaza.
Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu
convalescenti care nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de
tratamente speciale, multiple in timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent
medicala are un rol important in pregatirea psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru
bolnavii adusi de urgenta atitudinea trebuie adecvata cazului respectiv.

Pregatiri si teste preoperatorii

In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei,


sexului etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor
specifice fiecarui caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca
actul chirurgical si cel anestezic produc unele modificari organismului operat, modificari ale
caror particularitati le putem sesiza in mare masura datorita examenelor efectuate. Printr-un
tratament adecvat pre-intra-si postoperator, se pot remedia aceste modificari, astfel ca
organismul sa suporte bine operatia.
Preoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume:
- o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si
netratata in prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;
1

- se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar


interventia se va amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca
functionarea inimii s-a ameliorat
- pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si
se controleaza temperatura;
- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o
rigiditate a cutiei toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare
suplimentara postoperatorie;
- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si
aspectul acestora si va semnala medicului orice tulburari;
-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in
care interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;
- analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor
- examinarea sangelui( numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina,
timpul de coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei
sangvine). In aceste cazuri orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare
ale elementelor figurate ale sangelui
- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT,
GPT, etc)
- determinarea grupului sangvin si a factorului Rh
- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele
medicamente, pentru a de evita intrebuintarea lor;
- greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie;
- femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca
interventia chirurgicala sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere
igienic cat si datorita faptului ca timpul de sangerare este mai prelungit.
Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.

Ingrijirile din preziua operatiei

- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si


dupa caz chiar inainte si in timpul interventiei;

- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta
medicala , la indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.
- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in
cantitate mare, pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate
normala de lichide
- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul
in care va observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia
pana la vindecarea completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca
nu este capabil singur va fi ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa.
Daca operatia urmeaza pe sau in apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata
foarte larga (10-15 cm) fata de limitele inciziei.

Ingrijirile din ziua operatiei

Pregatirea preoperatorie consta din :


- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se
recomanda decat in cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc
organismul de lichide si saruri minerale.
- vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara
- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor
- inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala
- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj
elastic usor strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea
masei sangvine circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul
este util si pentru evitarea aparitiei de tromboflebite postoperatorii.
Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia
chirurgului care urmeaza a opera bolnavul.
Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru
schimbarea lenjeriei de pat.

Interventia chirurgical

Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii.


Organizarea spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii
riscului de infectie.

Sala de operaie

Blocul operator are o component septic, n care se desfoar interveniile sterile i o


component septic pentru interveniile n plgi primar infectate.n cadrul slii aseptice exist
o sli unde se pot desfura i interveniile ortopedice.Camerele filtru pentru personal i
pacieni au drept scop prevenirea introducerii de germeni n sala de operaie. Fiecare bloc
operator este prevzut cu o sal pentru splare i cu o ncpere pentru anestezie, unde se
pregtete anestezia i unde pacientul este adus dup operaie.

ngrijirile postoperatorii

ngrijirile postoperatorii ncep imediat dup intervenia chirurgical i dureaz pn la


vindecarea complet a bolnavului.
ngrijirile postoperatorii se acord n funcie de natura interveniei, de complicaiile care
au survenit intraoperator, de felul anesteziei i starea general a bolnavului.
Scop: ingrijirile postoperatorii se acord pentru restabilirea fuciilor organismului,
asigurarea cicatrizrii normale, a plgii i prevenirea complicaiilor.
Dup intervenia chirurgical bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie
intensiv;sala de trezire; n patul su.

1. ngrijirile bolnavilor operai cu anestezie general

A. ngrijirile acordate pn la instalarea bolnavului la pat

Etape de execuie

Timpi de execuie
4

1.Pregtirea camerei 1.1.Se aerisete ncperea.


(se efectueaz n 1.2.Se schimb patul cu lenjerie curat i se plaseaz astfel
timpul interveniei) nct operatul s poat fi ingrijit din toate prile
1.3. Se protejeaz patul cu o alez
1.4. Se nclzete patul dac este cazul
1.5.Se controleaz temperatura camerei i se menine la 1820*C
1.6.Se atenueaz lumina
2.Pregtirea
2.1. Se pregtesc materialele pt. perfuzii
materialelor
n 2.2. Se verific sursa de Oxigen
vederea reanimrii 2.3. Se pregtesc aspiratorul i sondele
postoperatorii
2.4. Se pregtete material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregtesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspiraie,
drenaj pleural
3.Pregtirea
3.1.Se pregtesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan
materialului
pt. pt. diurez
supravegherea
3.2. Se pregtete foaia de temperatur pt. terapie intensiv
bolnavului
4.Transportul
4.1. Cruciorul se acoper cu ptur, cearaf, alez
bolnavului operat
4.2. Bolnavul este aezat n poziie de decubit dorsal cu capul
ntr-o parte
4.3. Se acoper bolnavul pentru a nu rci
4.4. Transportul se efectueaz cu blndee
4.5. Se supravegheaz pulsul la carotid, eventula vrstur,
apariia ceanozei
4.6. Se supravegheaz perfuzia i drenurile
5.Instalarea
5.1. Pn la trezire , bolnavul este aezat n decubit dorsal, cu
bolnavului operat la capul ntr-o parte , sau n decubit lateral
pat
5.2. Dac perfuzia se continu se supravegheaz ritmul
perfuziei
5.3. Drenurile se racordeaz la borcane (cand este cazul).
B. Supravegherea i ngrijirile imediate

Bolnavul operat sub anestezie general trebuie supravegheat cu toat atrnia pn


la apariia reflexelor, pn la revenirea complet a strii de cunotin, ct i n orele
care urmeaz. De altfel transportul din sala de operaie se execut dup revenirea
acestor reflexe.

1.Supravegherea
faciesului

2.Supravegherea

1.1. Apariia palorii nsoit de transpiraii reci i rcirea


extremitilor indic satrea de oc
1.2. Apariia cianozei, chear redus indic insuficiena
respiratorie sau circulatorie;se administreaz oxigen pe
sond endonazal
2.1. La trezire poate s prezinte o stare de agitaie, atenie
5

comportamentului
3.Supravegherea
respiraiei

4.Supravegherea
pulsului
5. Supravegherea TA

6.Supravegherea
pansamentului
7.Schimbarea poziiei
bolnavului
8.ngrijirea mucoasei
bucale

s nu i smulg drenurile, perfuzia,s nu se ridice din


pat , va fi imobilizat dac este nevoie.
3.1.Respiraia trebuie s fie ritmic, de amplitudine
normal
3.2.Jena respiratorie trdeaz ncrcarea bronic cu
mucoziti(se aspir);cderea limbii;inundarea cilor
respiratorii cu vosimente( se previne prin poziia
bolnavului.
4.1.Pulsul tr s fie regulat,rrindu-se n mod progresiv
Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de alt stare
critic
5.1.TA va fi controlat n mod ritmic
5.2.Prbuirea TA concomitent cu reducerea tensiunii
difereniale nsoit de accelerarea pulsului indic starea
de oc provocat de hemoragie - se anun medicul
6.1.Pansamentul trebuie s rmn uscat,s nu se mbibe
cu snge sau serozitate
7.1.Dup trezire se aeaz n poziie semieznd

8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucal se terge cu tampoane


umezite n soluii diluate de bicarbonat de Na;acid boric,
permanganat de potasiu;se ung buzele cu vaselin
9.Prevenirea escarelor
9.1.Se efectueaz frecii cu alcool la nivelul regiunii
dorsale i a clcielor,se evit umezeala, se schimb des
poziia
10. Evacuarea vezicii
10.1.Se stimuleaz miciunea:spontan pe aplicarea pe
regiunea pubian a unei buiote(daca nu este
contraindicat)s, lasnd apa de la robinet s curg, sau prin
introducerea bazinetului nclzit sub bolnav, sau prin
sonadj vezical
11.Asigurarea somnului 11.1.Seara se administreaz un himnotic uor

C. Supravegherea i ngrijirile ulterioare

1.Supravegherea
vegetative

funciilor

vitale

i 1.1.Temperatura se msoar dimineaa i


seara
1.2. Pulsul i TA se urmresc cu atenie
1.3. Se urmrete diureza i se stabilete
6

2. ngrijiri igienice

3. Prevenirea escarelor

4. Exerciii respiratorii

5. Mobilizarea bolnavului

6. Tubul de gaze

bilanul hidric
2.1. Va fi efectuat tualeta bolnavului n
fiecare zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi
schimbnd lenjeria de cte ori este nevoie
3.1. Se efectueaz frecii, masaj n
regiunile expuse, pudraj, n afara
meninerii
igienei
tegumentelor3.2.
Schimbarea de poziie
4.1. Se efectueaz exerciii de gimnastic
respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus s umfle un balon
4.3. Bolnavul va tuii i va elimina sputa
pt. a evita ncrcarea bronic
5.1. Prima mobilizare va avea loc n prima
zi pt. a prevenii flebita
5.2. Dac bolnavul nu poate fi ridicat va fi
efectuat gimnastica la pat
6.1. Pentru a combate meteorismul care se
accentueaz n noaptea primei zile de la
intervenia chirurgical va fi introdus
tubul de gaze lubrefiat timp de o or

7. Clisma cu ap srat

7.1. Se efectueaz dimineaa n a doua zi


de la interv. chirurgical, pt a mrii
peristaltismul intestinal i pt. reluarea
tranzitului

8. Alimentaia

8.1. n prima zi operatul va ine o diet


hidric cu ceai neindulcit
8.2. Dup evacuarea spontan a gazelor ,
bolnavul va primii ceaiuri indulcite ,
citronade, sup de legume strecurat, lapte
8.3. dupa apariia primului scaun n
alimentaie se pot introduce compoturile
si carnea alb
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi
reluata alimentaia normal

9. supravegherea tranzitului intestinal

9.1. Supravegherea apariiei primului


scaun aproximativ n ziua a 4-a
9.2. ntrzierea apariiei primului scaun
poate fi datorat unei ocluzii intestinale

10. Scoaterea firelor

10.1. n ziua a 6-a sau 7-a se scot firele

2. ngrijirile speciale dup Rahianestezie

1. Transportul

1.1. Se efectueaz n poziie orizontal

2. Instalarea operatului la pat


3.Supravegherea
vegetative

funciilor

4.Supravegherea miciunii
5. Revenirea sensibilitii

6. Depistarea incidentelor

vitale

2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie


orizontal, cel puin 24 ore, fr pern
i 3.1. Pulsul poate fi uor bradicardic
3.2.TA poate fi uor sczut datorit
vasodilataiei periferice prin paralizia
nervilor motorii
4.1.Miciunea poate aprea spontan stimulat
cu mijloacele descrise la punctul B.
5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare
reapare treptat de la radcin spre extremiti
5.2.Se noteaz ora reapariiei sensibilitii n
haluce
6.1.Dac apare cefaleea se combate prin
aplicare pungii cu ghea, sau acompreselor
reci pe cap
6.2.Apariia greurilor, redorii cefei, trebuie
anunate medicului.

ngrijirea plgii operatorii


Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ pot fi decelate numai
printr-o supraveghere atenta i continua a plagii;
- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat serohematic sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) inspectie a plagii
operatorii; daca bombeaza sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange
hematom, consecinta a unei hemostaze deficitare evacuare a hematomului, hemostaza
chirurgicala i resuturarea plagii in conditii de asepsie perfecta;
- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament,
infectarea ei de la exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se
umble la un pansament curat, pentru a permite constituirea barierei de fibrina)
8

supraveghere mai uoara, cu sesizare din timp a diverselor complicatii (seroame, abcese
parietale, etc.);
- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare
de rau general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roeata difuza i
tumefactie fluctuenta sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;
- alteori, la 24-48 de ore de la interventie alterare brusca a starii generale (facies palid, puls
frecvent, TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii i de pansament prea strans
aparitie a unei gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea
plagii constata edem difuz, tegumente marmorate i crepitatii; evolutie spre oc toxicoseptic, insuficienta hepato-renala, perturbari hemodinamice majore; tratament efectuat de o
echipa mixta chirurg-anestezist deschidere a plagii cu debridare larga i excizie a
tesuturilor necrozate, drenaj larg i lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie masiva i
sustinere a functiilor vitale;
- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga
operatorie evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva i tranzit intestinal, dar starea
generala se altereaza, prezinta febra i frisoane) examinarea atenta a bolnavului va decela
sursa suferintei: abces post-injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie
acuta, etc..
- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient)
apreciere, dupa cantitatea i aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza
normal sau a aparut o complicatie;
- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare
protejare a plagii operatorii i a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului
umed tot timpul) + posibilitate de urmarire a cantitatii i aspectului secretiilor care dreneaza
(experienta personala permite aprecierea abaterilor de la normal);
- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata):
la 5-7 zile dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul
marilor laparotomii.
Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase
i se afla in afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.
Aplicarea pansamentelor
RESPECTA I CONDIIILE UNUI BUN PANSAMENT
a) S fie fcut n condiii aseptice
- Folosii materiale de protecie i instrumente sterile
- Splai i dezinfectai minile, mbrcai mnui sterile
- Servii materialele folosind pense
- Nu introducei n casolet sau n trusa de instrumente pensa cu care ai lucrat n plag
- Nu folosii aceleai instrumente la alti pacieni
b) S fie absorbant
9

- Asigurai absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea


- Folosii comprese de tifon i vat hidrofil
c) S fie protector
- Acoperii plaga cu comprese sterile i vat
- Asigurai-v c dimensiunile compreselor depesc marginile plgii cu cel puin 1-2 cm
- Dac zona este expus microbilor, protejai plaga cu un strat mai gros de tifon i vat
d) S nu fie dureros
- Acionai cu blndee i rbdare
- Administrai un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere
- Splai plaga prin turnare i absorbii surplusul de lichid i secreiile prin tamponare
- Nu fixai pansamentul prea strns pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere
- Asigurai limitarea micrilor n acea zon dac exist indicaii n acest sens
e) S fie schimbat la timp
- Verificai indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului;
- Schimbai ct mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cnd se menine curat i
uscat;
- n cazul plgilor secretante schimbai pansamentul ori de cte ori este nevoie;
- Anunai medicul i controlai plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr alt
cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie.
RESPECTAI TIMPII PANSAMENTULUI
a) Crearea cmpului operator
- Degresarea tegumentelor din jurul plgii pentru a ndeprta urmele de adeziv de la
pansamentul sau sebumul, folosind eter sau benzin iodat
- ndeprtai compresele de la pansamentul vechi cu blndee, umezindu-le cu soluie
antiseptic dac sunt lipite
- Dezinfectai tegumentul cu o soluie antiseptic (ncepnd dinspre plag spre periferie,
schimbai frecvent tamponul)
b) Tratarea plgii
- Acionai n funcie de recomandarea medicului, de natura i evoluia plgii;
- Splai plaga cu un jet slab de soluie antiseptic dac prezint secreii,
- ndeprtai tubul de dren, ndeprtai firele i ajutai medicul dac este o plag recent
- Aplicai medicamente conform prescripiei medicale
c) Acoperirea (protecia plgii)
- Aplicai comprese sterile care s depeasc marginile plgii cu 1-2 cm
- Nu aplicai un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate
- La plgile care secret, acoperii compresele cu strat nu prea gros de vat pentru a nu
permite, stagnarea secreiilor n contact cu tegumentul favoriznd iritaia i macerarea
d) Fixarea pansamentului :
- Alegei o metod de fixare adecvat regiunii prin nfare sau cu substane adezive
- Verificai pansamentul pentru a nu jena circulaia de ntoarcere sau dac asigur repausul n
cazul n care este limitat micarea
- Verificai dac pansamentul jeneaz micarea
10

OBIECTIVE
Favorizarea vindecrii plgii
Prevenirea infeciei
Aprecierea procesului de vindecare
Protecia plgii mpotriva factorilor mecanici
PREGTIREA MATERIALELOR
Se face n funcie de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medical/crucior pentru tratamente, msu pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale,
stilete butonate, sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mnui sterile
- Ochelari de protecie, masc
- Muama, alez
- Soluii antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plag
- Soluii degresante: benzin iodat, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluie
adeziv, ace de siguran
- Tvi renal
PREG TIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC
- Informarea pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului
- Explicai modul de desfurarea al procedurii
- Obinei consimmntul
b) FIZIC
- Poziionai pacientul n funcie de segmentul ce trebuie pansat
- Alegei poziia de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurai intimitatea pacientului dac este cazul
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegei materialele necesare n funcie de tipul pansamentului
- Verificai prescripia medical privind tratarea plgii
- Evaluai starea pacientului pentru a stabili dac pansamentul se face la pat sau la sala de
pansamente
- Punei masca, acoperii prul, splai minile i dezinfectai-le cu alcool
- mbrcai mnui sterile, luai din trus 2 pense sterile
- ndeprtai pansamentul vechi dac este cazul, fr s producei durere. Dac este lipit
umezii cu ap oxigenat sau ser fiziologic; observai plaga
- Curai tegumentul din jurul plgii folosind tampoane mbibate n benzin sau eter pentru a
efectua degresarea i apoi dezinfectai cu alcool sau tinctur de iod. tergerea se va face de la
plag spre periferie schimbnd des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile
dezinfectante recomandate
11

- Absorbii secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere


- Curai din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur manevr i
tergei apoi cu un tampon uscat
- Efectuai n continuare tratamentul plgii n funcie de natura i evoluia acesteia, aplicnd
medicamente dac sunt recomandate;
- Acoperii cu comprese de tifon sterile care s depeasc marginea plgii cu 1-2cm i
aplicai desupra un strat subire de vat dac este necesar
- Fixai prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat
regiunii (circular, n spiral , n evantai, cu fa rsfrnt, n spic)
NGRIJIREA PACIENTULUI
- Aezai pacientul n poziie comod i punei regiunea lezat n repaus
- Observai faciesul i comportamentul la durere
- Observai aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- Colectai deeurile cu potenial infecios (comprese, mnui, tuburi de dren, fei) n
recipiente speciale
- Curai instrumentele i pregtii-le pentru sterilizare
- Splai minile cu mnui
- Dezbrcai mnuile
- Splai minile
NOTAREA PROCEDURII
- Notai tipul de pansament, aspectul i evoluia plgii data, ora
- Notai informaiile care trebuie transmise n legtur cu pansamentele urmtoare
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
REZULTATE ATEPTATE/DORITE:
- Pacientul nu acuz durere ;
- Pansamentul este bine fixat i curat;
- Plaga este n curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE FACEI?
- Pacientul acuz durere, tegumentele sunt roii, edemaiate, plaga secret ;
- Anunai medicul i efectuai ngrijirile recomandate
- Tegumentele i schimb culoarea, pot apare furnicturi
- Pansamentul este prea strns. Refacei bandajul
- Pansamentul se umezete din cauza secreiilor
- Aplicai un strat protector i absorbant de vat
- Montai tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbai pansamentul de cte ori este nevoie
Tipuri de pansamente
PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag operatorie, locul unei
injecii sau puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecie fa
de mediul nconjurator
RECOMANDRI
12

- Putei folosi materiale sintetice n locul compreselor mari


PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat
RECOMANDRI
- Respectai etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheai pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dac se
mbib
- Dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese i vat a plgilor nsoite de leziuni osoase peste care se aplic
aparatul gipsat pentru imobilizare
RECOMANDRI
- Pentru ngrijirea plgii se poate face fereastr
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plgi sngernde n scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulaii n
caz de entors sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare
RECOMANDRI
- Respectai etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicai peste comprese un strat mai gros de vat astfel nct s se acopere reliefurile osoase
i compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu mpiedice
circulaia de ntoarcere
PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDRI
- Aplicai comprese umede reci mbibate n soluii recomandate de medic (Rivanol,
cloramin, etc.)
- Protejai cu o bucat de material plastic
- Fixai
- Reumezii din timp n timp (maxim la 5-10 min) sau schimbai compresele deoarecese
nclzesc i produc un efect contrar.
BANDAJE FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN NFARE (BANDAJAREA)
OBIECTIV
Fixarea pansamentului n regiunile n care substanele adezive nu asigur aceastcerin
(extremiti, regiunea capului, regiuni articulare)
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor n timpul unor accidente (mn,
picior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporar n traumatismele membrelor (entorse, luxaii, fracturi)
PREGTIREA MATERIALELOR
- Fei de tifon de mrimi diferite (limi ntre 5 i 25 cm, lungimi ntre 2 i 5m)
- Fei elastice
- Foarfecii
- Ace de siguran, plas, leucoplast
PREGTIREA PACIENTULUI
13

- Procedura este efectuat de regul dup pansament (pentru fixare) ceea ce presupune
pregtirea prealabil
- Continuai s comunicai cu pacientul pentru atingerea obiectivului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegei feile de dimensiuni corespunztoare regiunii i scopului
- Alegei tehnica de nfare n funcie de zon
- Stai tot timpul cu faa la pacient
- inei faa n mna dreapt ntre police i celelalte patru degete, iar cu mna stng prindei
captul liber
- Tragei primele 4-5 tururi circulare la o distan de 10-15 cm de plag. Dup primul tur
colul liber al feii aezat oblic se restrnge i se acoper cu al II-lea tur pentru a fi mai bine
fixat
- Continuai nfarea n funcie de regiune folosind o modalitate adecvat circular , n spic,
n evantai, n spiral etc.
NFAREA CIRCULAR
- Folosii tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gt, torace, abdomen, bra articulaia
pumnului
- La membre, ncepei nfarea de la extremitate spre rdcin n sensul circulaiei de
ntoarcere (de la partea mai subire)
- Acoperii pansamentul n ntregime prin ture, suprapuse
- Fixai cu ac de siguran, leucoplast sau prin nod la distan de plag pentru a nu produce
jen
NFAREA N SPIRAL
- Folosii tehnica pentru membre (gamb, antebra ) regiuni tronconice i suprafee ntinse
- Efectuai dup turele circulare iniiale, ture oblice n aa fel nct tura urmtoare s acopere
jumtate din cea anterioar
- Rsturnai din cnd n cnd fa pentru a asigura apropierea de segment
NFAREA N EVANTAI
- Folosii nfarea pentru articulaii (cot, genunchi, clci)
- ncepei cu dou ture circulare deasupra articulaiei
- Continuai cu ture oblice descendente n aa fel nct faa s se suprapun la distane mai
mici n plic i mai mari n partea expus ajungnd circular la nivelul liniei articulare i apoi
oblice sub articulaie
- ncheiai cu dou ture circulare i fixai cu ac de siguran, leucoplast
NFAREA RSFRNT
- Folosii tehnica pentru membre (gamb , antebra , regiuni tronconice i suprafee ntinse)
pentru a asigura o mai bun etanare
- ncepei cu 2 ture circulare
- Continuai oblic n sus pn pe faa anterioar a segmentului unde fixai faa cu policele sau
cu ajutorul altei persoane, o rsfrngei i continu i n jos ncojurnd segmentul pe faa
posterioar acoperind 1 din tura anterioar
- Continuai cu tura oblic pe faa anterioar i repetai manevra de rsfrngere a feii i de
acoperire a feei posterioare pn cnd pansamentul este fixat
- ncheiai prin ture circulare
- Fixai captul liber cu ac de siguran sau leucoplast
NFAREA N SPIC
- Folosii pentru regiuni articulare: scapulo-hueral, inghino-abdominal, cot, picior, pumn
- ncepei de regul deasupra articulaiei prin ture circulare
- Trecei faa dedesuptul articulaiei, n form de "8" nconjurnd zona vecin acoperind tura
precedent jumtate sau dou tururi
14

- Terminai prin ture circulare


- Fixai captul liber

15