REGISTRELE

STILISTICE

Registrul popular :
Limbajul popular cuprinde fapte de limba generale, raspndite pe ntreg
teritoriul locuit de romni, fara a fi nsa si literare, si este conditionat de
factorul social-cultura care imprima o apmrenta specifica asupra
vorbitorilor. Utilizat ca varianta stilistica n opera litarara (folclorica/culta)
presupune situarea naratorului, a personajelor/eului liric n sfera culturii
populare, printr-un limbaj marcat de spentaneitate si indici ai implicarii
afective. Caracteristicile generale ale acestuia sunt oralitatea,
spontaneitate si dinamismul. Caracterul popular al limbajului rezida n
lexic, dimensiune fonetica, gramaticala si stil.
-la nivel fonetic: marci ale oralitatii, accente afcetive, variante fonetice
familiare, ignornd normele ortoepice; rime si ritmuri simple, aliteratii;
-la nivel lexical: selectarea unor cuvinte si expresii specifice universului
rustic, frecventa mare a diminutivelor, abateri de tipul pleonasmului, al
tautologiei;
-la nivel morfosintactic: prezenta unor forme neliterare, viitorul popular,
superlativul popular, frecventa intejectiei; modele sintactice bazate pe
repetitii sau pe recurenta lui si narativ, anacolutul;
-la nivel stilistic : caracter tarditional al figurilor de stil ;
Ex : Caci era boboc de trandafir n luna lui maiu[.]. Sau cum s-ar mai zice
la noi n taraneste, era frumoasa de mama focului: la soare te puteai uita,
iar la dnsa, ba. si de aceea Harap-Alb o prapadea din ochi de draga ce-i
era. (I. Creanga, Povestea lui Harap-Alb)
Oralitatea deriva din expresiile onomatopeice, din folosirea exclamatiilir si
a interjectiilor, frecventa comparatiei comune, aflate n perimetrul limbii
vorbite: racni el ca un smintit, se repede ca prin foc, etc, inserarea
proverbelor si a zicatorilor, utilizarea unor expresii populare, folosirea
formei neaccentuate a pronumelor personale de pers. I si II n cazul dativ,
asa-numitul dative tic mi ti-l lua", frecventa superlativului cu valoare
afectiva, a superlativeloretc. Spontaneitatea se datoreaza folosirii
repetitiilor pentru intensificarea expresivitatii comunicarii, a expresiilor
idiomatice, a anacolutului etc. dinamismul limbii e sustinut de eslipsa
predicatului, de repetarea subiectului, de acumularea de verbe care
sporesc dinamismul discursului, de utilizarea predominanta a coordonarii
n fraza, etc.

Registrul scris :

Pesupune comunicare artistica mediata, prin producerea unei scriituri al

carui criteriu valoric este originalitatea, ntr-un limbaj autoreflexiv,
constient de forta sa de a ntemeia universuri autonome, dar si de limitele
acestor lumi semantice.

Registrul cult :
Implica situarea instantelor comunicarii artistice n orizontul culturii,
prin aplicarea normelor limbii literare, prin informatia culturala bogata;
-la nivel fonetic: e definit prin eufonie, n poezie ritmuri si rime complexe;
- la nivel lexical: caracterizat prin diversitate si bogatie sinonimica, prin
valorificarea mai multor semnificatii, ambiguizare deliberata;
- la nivel morfosintactic fraza elaborata;
-la nivel stilistic predilectia pentru tropi si figuri de gndire; variatie
stilistica, originalitate;
Ex: Un tnar metal transparent subtire ca lama taioasa taia orizonturi
curbate si lent despartea privirea de ochi, cuvntul de idee, raza de stea
pe cnd plutea o floare de tei nlauntrul unei gndiri abstracte (N.
Stanescu, Semn I).

Registrul oral :
Oralitatea vizeaza doua straturi stilistice: un strat primar, specific
literaturii populare si un strat derivat, specific structurilor dialogale si
stilului marilor povestitori a caror structura simuleaza circumstantele
comunicarii orale;
-particularitati : comunicare directa, preponderent colocviala, afectiva si
spontana; relevanta elementelor paraberbale si nonverbale n constituirea
sensurilor;
-marci distinctive: formule ale adresarii directe, enunturi exclamative
si interogative, elidari fonetice, topica afectiva, frecventa unor
sintagme/expresii colocviale, a substantivelor n Vocativ, a verbelor la
imperativ, a interjectiilor ; abateri de la norma precum dezacordul,
anacolutul;
-Hei, hei ! calatorule. Daca ti-i vorba de-asa, ai sa-ti rupi ciochinele
umblnd si tot n-a sa gasesti sluga cum cauta dumneata, ca pe-aici sunt
numai oameni spni. s-apoi, cnd este la adicalea, te-as ntreba: ca'ce fel
de zaticneala ai putea sa ntmpini din pricina asta? (I. Creanga,Povestea
lui Harap-Alb)

-Sa lasam frazele, nene Catavencule! Astea sunt bune pentru guracasca.eu sunt omul pe care sa-l mbeti cu apa rece ?...Spune, unde sa
fie ? (I. L. Caragiale, O scrisoare pierduta)