Sunteți pe pagina 1din 6
Ucenieie in scout tai Isus —- CURSUL 1 a4 Daca un lucru merita sf fie facut, atunci merit s& fie Peut cum trebuie. .Orice faceti, sd faceti din toatd inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni (Coloseni 3:23, Phillips) Cind asculti pe altul citind un verset, atentioneaza-I cind greseste, dar nu-l ajuta decit atunci cind fi-o cere. Dupa ce persoana respectiva gi-a corectat gregeala, pune-o sa repete toate cuV intele pertect, si numai dupa aceea treceti la alt verset. Rostiti versetele clar, pentru a putea fi intelese de tofi. Tirania urgentului Charles E, Hummell N-ali dorit niciodata ca ziua si aiba treizeci de ore, sperind cA timpul acesta suplimentar ar putea sf ne ajute si seapam de extraordinara tensiune in care traim zilnic? in urma noastra ramin © serie nesfirgité de lucrati neterminate. Scrisori la care nu am raspuns ined, prieteni pe care nu i-am vizitat de mult, car} ramase necitite — toate acestea ne obsedeazi in clipele de liniste, cind ne oprim sa facem inventarul. Simtim cu disperare nevoia de a fi despovarati- Dar oare 0 zi format din treizeci de ore ar rezolva problema? Sau in curind am ajunge la fel de frustrati ca si acum, cind nu avem decit doudzeci si patru de ore la dispozitie? O mama nu mai termina niciodata cu lucrul, nici studentul, nici profesorul, nici pastorul, ca da altfel nimeni dintre cei pe care ii cunoastem. Nici scurgerea timpului pune va ajuta sd refacem handicapul. Copiii se inmultese, crese si cer mai mult din timpul nostru. Apoi, o data cu cresterea experientei noastre in profesiune si in biseried, crese gi se dezvolld in complenitate sarcinile noastre. $i asa se face cd ne trezim Ia un moment dat cf, desi muncim tot mai mult, ne bucuram tot mai putin de munca noastra. AM INVERSAT PRIORITATILE.. Daca stam sd ne gindim, dilema noastra este mult mai profunda decit criza de timp; in esenta este vorba de problema prioritatilor. Munea asidua nu ne face rau. Stim cu totii ce inseamna sA lucrezi ore in gir, cu atentia incordata, cind ai o sarcina importanta de indeplinit. Oboseala este compensatai la urma de bucuria izbinzii. Nu munca este grea, ci indoiala gi nesiguranta sint lucrurile care duc la nelinistea si ingrijorarea care ne cuprinde la sfirgit de luna sau de an, cind ne copleseste multimea sarcinilor nerezolvate. Ne dam seama cu groazi cd e posibil sa fi lasat nefcute tocmai acele lucruri care erau cu adevarat importante. Valurile de nevoi ale altora ne-au azvirlit pe insula deznadejdii. $i astfel, in afara pacatelor noastre, trebuie sa marturisim: Am lasat nefacute lucruri pe care trebuia sf le fi cut, si am facut lucruri care nu trebuiau facute™ Acum citiva ani, un director de la o fabried textilé — om cu multa experienté —mi-a spus: .Pericolul cel mai mare const in a lisa ca lucrurile urgente s& ia locul celor importante”. Nu si-a dat seama atunci cit de bine a tintit maxima lui, dar si acum imi amintesc adesea de ea, simtindu-ma obligat sa ridic problema critica a prioritatilor 25 Lectia | Traim intr-o permanenta stare de tensiune intre ceea ce este urgent si ceea ce € important, Problema este c4 rareori este necesar si facem ceea ce este important chiar (zi sau siptémina aceasta. Ore suplimentare de rugaciune si studiu biblic, o vizita la un necredincios, studierea unei c&r{i importante: toate acestea sint proiecte care mai pot astepta. in schimb sarcinile urgente cer sa fie rezolvate imediat — zi de zi si ceas de ceas sintem asaltati de probleme care ne rectama atentia. Casa omului nu mai e .castelul* lui — cum se zicea odinioara — caci nici aici nu mai poate scapa de sarcinile urgente. Telefonul tiriie aproape fird incetare, aducind in casa lumea de afar. Aceste sarcini urgente par irezistibile si importante pe moment, secatuindu-ne de energii. Darin perspectiva scurgerii timpului, constatim cd proeminenta lor ingelatoare s-a risipit; si cu un sentiment de regret, ne aducem aminte, rind pe rind, de toate sarcinile cu adevarat importante care au fost date la o parte in favoarea celor urgente. Ne dam seama ca am devenit sclavi inrobiti de tirania urgentului. POTI SCAPA? Se poate scapa de acest fel de trai? Raspunsul il gasim in viata Domnului. in noaptea dinaintea mortii Sale, Isus a facut o afirmatie uimitoare. in marea rugaciune din Ioan 17, El spune: ..Mi-am sfirsit lucrarea pe care Mi-ia dat s-o fac’ (versetul 4). Cum de a putut spune Isus ,,am sfirsit"? Doar lucrarea Sa nu durase decit trei ani. E adevarat cd prostituata de la picioarele Sale aflase iertare si viata noua, dar ramasesera multe alte surate de-ale ei pe strazi, inca lipsite de iertare si viata noua. La fiecare zece oameni cu muschii insdnatogiti, o sutd au ramas mai departe uscati. $i totusi, in noaptea aceea din urma, desi ar fi putut face incd multe alte fapte de marinimie, implinind inca multe alte nevoi umane urgente, Domnul a avut pace; El stia ca sfirsise lucrarea lui Dumnezeu. Relatarile Evangheliei ne araté cA Isus muncea din greu. Dupa ce descrie o zi obignuita din viata Domnului, cu multe activitati, Marcu adauga la urma: ,.Seara, dupa asfintitul soarelui, au adus la El pe toti bolnavii si indracitii. $i toata cetatea era adunata la usa. El a vindeeat pe multi care patimeau de felurite boli; de asemenea, a scos multi draci, si nu lasa pe draci sa vorbeasca, pentru ca-L cunosteau.* (1:32-34) Altadat, din cauza celor bolnavi si schilozi, Domnul n-a putut avea timp nici sa manince (Marcu 3:20). intr-o zi, dupa ce invatase cu rabdare multimile, Isus i ucenicii au iegit in larg cu barca, si atit a fost de istovit, incit nici furtuna nu a fost in stare sa-L trezeasca (Matei 4:37-38). Cu toafe acestea, El nu a trait o viata febrila, El a avut timp pentru oameni. Putea si-Si ineditie uneori s& petreaca ceasuri in sir cu o singur& persoana, cum s-a intimplat cu samariteanca la fintina. Un minunat echilibru gi un extraordinar simt al timpului bine calculat razbateau din viata Sa. Cind fratii Lui au dorit sa-L faca sa se ducd in ludeea, El a raspuns: ,,Vremea Mea nu a sosit inc&* (loan 7:6), Isus n-a lsat ca pripeala si-I strice darurile cu care era inzestrat. In cartea sa The Discipline and the Culture of Spiritual Life [Disciplina si cultivarea vietii spirituale], A. E. Whiteham face urmatoarea observatie: sata Omul cu scopul adecvat... cu odihna lduntrica ce confera un aer de destindere vietii Sale foarte ocupate: mai presus de toate gasim in Omul acesta un secret si o putere de a Ucenicie in scoala lui lsuxs — CURSUL 1 26 se ocupa de deseurile vietii, de durere, dezamigire, vrijmagie si moarte — dind intrebuintéri divine abuzurilor omenesti, transformind locurile pustii ale durerii in rodnicie, la urma triumfind si ficind ca scurta Sa viata de vreo treizeci de ani — atit de nemilos curmata — sf fie totusi o viata ‘ispravita’. Nu ne putem permite sé admiram echilibrul interior si frumusetea acestei vieti umane, si apoi sa ignoram elementele care au alcatuit acea viata” ASTEAPTA INSTRUCTIUNI... Care a fost secretul lucrarii lui Isus? Gasim un indiciu in felul cum relateaza Marcu o zi plina din viata lui Isus. Marcu observa ca ,,...dimineata, pe cind era intuneric de tot, Isus S-a sculat, a iegit, si S-a dus intr-un loc pustiu. $i se ruga acolo” (Marcu 1:35). lata care era secretul vietii gi lucrarii lui Isus in slujba lui Dumnezeu: El astepta in rugdciune sd primeased instructiuni de la Tatal Lui si taria de a le executa. Isus nu avea un plan detaliat pentru fiecare zi facut de Tatal Sau: El descifra voia Tatalui Sau zi de zi in viata de rugaciune. Prin aceste mijloace El punea deoparte ce era urgent si realiza ce era important. Moartea lui Lazar ilustreaza acest prineipiu. Ce putea fi oare mai urgent decit mesajul Mariei si Martei: .Doamne, cel pe care-I iubesti este bolnav* (loan 11:3)? loan consemneazi raspunsul Domnului in aceste cuvinte paradoxale: ..Si Isus 0 iubea pe Marta, gi pe sora ei, si pe Lazar, Deci, cind a auzit c& Lazar este bolnav. a mai zabovit doua zile in locul in care era.“ (versetele 5 si 6). Care era nevoia urgenta? Evident, sa opreasca moartea acestui frate iubit. Dar din punctul de vedere al lui Dumnezeu era important s4-l invie pe Lazar din morti. $i astfel Lazar a fost lasat sé moara. Mai tirziu Isus |-a inviat, ca semn al maretei Sale declaratii: Eu sint Invierea si Viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai. (versetul 25). S-ar putea si ne miram de ce a fost lucrarea Domnului atit de scurta, de ce nu a putut tine inca cinci, zece ani, si de ce au fost lasati atitia oameni nenorociti s4 zacd in continuare. Scriptura nu ne da nici un raspuns la aceste intrebari si de aceea noi le lasim invaluite mai departe in taina planurilor lui Dumnezeu. Dar stim ca asteptarea instructiunilor lui Dumnezeu intr-o stare de rugaciune L-a eliberat pe Isus de tirania urgentei. I-a dat o orientare precisa, I-a imprimat un ritm constant si L-a invrednicit sa implineasca toate sarcinile pe care | le-a incredintat Dummezeu. Astfel, in ultima Sa noapte El a putut spune: ,,Mi-am sfirsit lucrarea pe care Tu Mi-ai dat s-o fac” DEPENDENTA TE ELIBEREAZA Libertatea fata de tirania urgentului sa gaseste in exemplul si promisiunea Domnului nostru. La sfirgitul unei dezbateri aprinse cu fariseii la Ierusalim, Isus le-a spus celor ce crezuserd in El: ,,Sia zis ludeilor, care crezusera in El: ,,.Daca ramineti in cuvintul Meu, sinteti intr-adevar ucenicii Mei; veti cunoaste adevarul, si adevarul va va face slobozi. Adevarat, adevarat, va spun... ca, oricine traieste in pacat, este rob al pacatului... Deci, daca Fiul va face slobozi, veti fi cu adevarat slobozi." (loan 8:31-36). 27 Lectia 1 Multi dintre noi am trait izbavirea lui Hristos de plata pacatului. Dar il [Asam noi sa ne elibereze si de tirania urgentului? El ne arata calea: Daca rémineri in Cuvintul Meu” lata calea spre libertate! Prin rugdciune si meditatie la Cuvintul lui Dumnezeu dobindim perspectiva Lui. P. T. Forsyth spunea odata: »Pacatul cel mai mare este lipsa rugaciunii*. De obicei consideram adulterul, omorul sau hotia drept cele mai mari pacate. Dar radacina tuturor pacatelor este independenta noastra fata de Dumnezeu — atunci cind eredem ca nuavem nevoie de El. Cind nu asteptam in rugaciune si primim calauzirea si aria de la Dumnezeu, spunem — cu fapta, daca nu cu vorba— cd noi ne .descurcdm gi fara El". Cit din slujirea noastra se face .de unul singur” Opusul acestei independente este rugiciunea, prin care recunoastem nevoia noastra de indrumare si asigurare de la Dumnezeu. Referitor la aceasta bizuire pe Dumnezeu, Donald Baillie spune: ..Isus Si-a trait viata intr-o totala dependenté de Dumnezeu, asa cum ar trebui sa o traim si noi. Dar o asemenea dependent nu distruge personalitatea umana, Personalitatea omului nu se manifesta niciodata mai deplin decit atunci cind el traieste in deplina dependenta de Dumnezeu. De fapt, abia astfel se valideaza personalitatea. Aici vedem umanitatea in ce are ea mai personal”. Pentru ca sd avem o slujire rodnica, este indispensabil si esential s8 ne rugdm, si sa asteptim ajutorul Domnului, Ca pauza dintre reprizele unui meci de fotbal, aceasta asteptare in rugdciune ne ajutd sd ne tragem rasuflarea gi sé ne atintim privirile asupra unci noi strategii. In vreme ce asteptim indruméri de la El, Domnul ne elibereaza de tirania urgentului. Ne arata adevarul despre Sine, despre noi ingine si despre sarcinile noastre. Ne imprima in minte temele pe care doreste s4 le facem. Nu nevoia ca atare constituie chemarea; chemarea trebuie si vina de la Dumnezeu, care ne cunoaste limitele. Cum se indura un tata de copiii lui, asa Se indura domnul de cei ce se tem de El. Caci El stie din ce sintem facuti; isi aduce aminte c& sintem tirind.* (Psalmul 103:13-14). Nu Domnul este Cel ce ne incarca cu poveri, pind cind ne prabusim sau ne trezim cu ulcer la stomac, cu criz& nervoasa, cu atac de cord sau paralizie. Toate acestea provin mai degraba din pornirile noastre launtrice cuplate cu presiunea exercitata de imprejurari EVALUEAZA Omul de afaceri al zilelor noastre recunoaste principiul nevoii de a-si face timp s evalueze situatia. Cind Greenwalt era presedinte al corporatie DuPont, a spus odata: Un minut cheltuit pentru planificare, economiseste trei sau patru pe planul executiei*. Multi comercianti gi-au revolutionat afacerile si si-au inmultit profiturile punind deoparte fiecare vineri dupa-masa, pentru a plinui cu grija toate activitatile majore ale saptaminii urmatoare, Dac& un conducator de intreprindere este prea ocupat pentru a se opri s& planifice, poate fi la un moment dat in pericol de a-si pierde slujba, fiind inlocuit cu altul care isi face timp sa planifice, Daca crestinul este prea ocupat pentru a se opri din goana lui sia-si face un bilant spiritual, primind de la Dumnezeu noi sarcini de lucru, va deveni sclavul tiraniei urgentului. S-ar putea sa lucreze zi si noapte pentru a realiza multe lucturi care i se par lui si altora insemnate, dar lucrarea pe care Domnul i-a incredintat-o n-o va ispravi! Ueenicie in scoala tui sus — CURSUL 1 28 Un timp de meditatie si rugaciune la inceputul zilei, va restabili si clarifica legatura noastra cu Dumnezeu. Gindindu-te la orele ce urmeaza, preda-te din nou Lui. in aceste clipe tihnite, enumera in ordinea prioritatilor toate sarcinile pe care le ai de rezolvat. avind in vedere si angajamentele deja luate. Un general abil isi va intocmi planul de lupti inainte de a porni la atac; deciziile majore nu vor fi lasate pind in ajunul bataliei. in acelagi timp insa, el va fi pregatit s4-gi schimbe planurile daca se iveste o situatie heprevazuta. Asadar, incearca sA traduci in viata planurile faicute inainte sa inceapa batalia zilei cu ceasul. Dar fii gata pentru orice intreruperi neprevazute sau vizite neanuntate. S-ar putea, de asemenea, s4 trebuiascd sa invingi ispita de a accepta o invitatie de prima data, cind iti este Ricutd la telefon. Indiferent cit de degajat ti s-ar parea programul in clipa aceea, roaga persoana respectiva s4-ti ingaduie o zi sau doud, timp in care sa te rogi Domnului sa te calauzeasca in problema respectiva. Vei constata cu surprindere ci intilnirea respectiva nu mai este chiar atit de necesara de indata ce s-a domolit insistenta invitatiei. Daca poti rezista in fata urgentei clipei initiale, vei fi mai mult in masura s& cintaresti cit te va costa actiunea respectiva gi sd discerni voia lui Dumnezeu pentru tine. Pe linga timpul tau zilnic de partagie cu Dumnezeu, rezerva-ti o ord pe saptamina, in care s faci un bilant duhovnicesc. Fa o evaluare in scris a trecutului, consemnind tot ce te-a invatat Dumnezeu si planificd-ti obiectivele pentru viitor. De asemenea, incearca si-ti rezervi o bund parte din zi, o data pe luna, pentru a face un bilant asemanator pe termen mai lung. Adesea vei da gres. Ironia e ca pe masura ce devi mai ocupat, ai tot mai mare nevoie de acest bilant. dar constati c4 tot mai putin timp fi-a ramas pentru el. $i astfel devi ca un fanatic care, atunci cind nu mai stie incotro s-o ia, fuge si mai tare. Or, slujirea lui Dumnezeu sub imperiul freneziei poate deveni in realitate o fugé de Dumnezeu. Dar atunci cind iti faci timp sa te rogi si s cintaresti lucrurile, plinuindu-ti ziua care tti sta inainte, vei dobindi o noua perspectiva asupra muncii tale. SUSTINE EFORTUL.. De-a lungul anilor, cea mai mare lupta de care nu scapa crestinul este efortul de a-gi face zilnic timp sa astepte ajutorul Domnului, de a face bilantul s4ptaminal si planificarea lunara. Intrucit timpul rezervat primirii ordinelor de lupta este atit de important, Satan va face tot posibilul sa elimine cu totul aceste momente din viata zilnica a crestinului. Dar noi stim din experienta cd numai prin mijlocul acesta putem scapa de tirania urgentului, Asa a izbutit Isus. El n-a terminat toate sarcinile urgente din Palestina sau toate lucrurile pe care ar fi dorit sa le faca, dar a terminat lucrarea pe care I-o incredintase Dumnezeu s-o faca. Singura alternativa care ne mai ramine ca sa nu fim frustrati este s4 ne asiguram c& ne-am angajat la o lucrare ceruta si aprobata de Dumnezeu. Nimic nu va putea inlocui linistea de a sti c& astazi, in ceasul acesta, in locul in care ma gasesc fac voia Tatalui. Atunci si numai atunci putem incepe sa ne gindim la toate celelalte sarcini de lucru neterminate, cu inima impacata, si dacd nu se poate face nimic, si le lésdm in grija Domnului. Acum citiva ani, un tinar, dr. Paul Carlson, a murit strapuns de gloante. in providenta lui Dumnezeu, lucrarea viatii acestui om s-a terminat. Cei mai multi dintre noi vom trai mai mult si vom muri de o moarte mai linistita, dar cind va veni sfirsitul, ce ne-ar putea 29 Lectia 1 oferi o bucurie mai mare decit s stim c& am terminat lucrarea pe care Dumnezeu ne-a incredintat-o? Harul Domnului nostru Isus Hristos face posibila implinirea acestei realitati. El ne-a figdduit izbavirea de pacat si puterea de a-L sluji pe Dumnezeu in acele sarcini pe care le alege El. Calea e deschisa. Daca raminem in Cuvintul Domnului, sintem cu adevarat ucenicii Lui gi El ne va elibera de tirania urgentului, pentru a face ceea ce este important, si anume yoia lui Dumnezeu! 1967. Inter-Varsity Christian Fellowship. Retip2lrit eu permisiunes edituril Inter-Varsity Press, Downers Ciro. Hina 60 O discutie pe marginea articolului Tirania urgentului «Mi se pare cd o perfectiune a mijloacelor si 0 confuzie a elurilor par si caracterizeze epoca noastra™ — Albert Einstein ~Binele este adesea dusmanul lui cel mai bine.” — Autor necunoscut 1. Definiti cuvintul w-gens, dupa cum este el folosit in articolul Tirania wrgenrulti. 2 Definiti cuvintul important, dupa cum este el folosit in articolul Tirania urgentului. In spatiul de mai jos, notati ideile care v-au impresionat cel mai mult cind ati citit articolul Tirania wrgentului 4. in timpul discutarii acestui material, noteazé ideile'cele mai Bune erluntate de altii.

S-ar putea să vă placă și