Lector universitar dr.

VIRJAN DANIELA
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
daniela_virjan@yahoo.com

CURS 6

PIATA SI CONCURENTA
6.1.
6.2.
6.3.
6.4.
6.5.
6.6.
6.7.

Functiile genereale ale pietei

Concurenta
Piata perfect concurentiala
Piata monopol
Piata monopolistica
Piata oligopol
Piata monopson si oligopson

6.1.FUNCTIILE GENERALE ALE PIETEI

Piata releva ntalnirea, direct sau
intermediat, a cererii cu oferta unuia sau
mai multor bunuri, stabilirea pretului de
vnzare-cumparare si a cantittilor care se
schimb

Piata :

este principalul canal de comunicatii

ntre productie si consum ca domenii
fundamentale ale activ.ec;
este principalul mecanism de alocare
a resurselor economice limitate
pentru a produce bunuri ec.destinate
satisf.nevoilor nelimitate

Unghiuri sub care poate fi privita piata

Spatiu in care se desfasoara activitatea economica;

Loc de ntlnire a agentilor economici;
Forma de exprimare si manifestare a cererii si ofertei;
Cadrul de formare a pretului;
Locul de manifestare al concurentei

FUNCTIILE PIETEI
Cumpratorii i vnzatorii se informeaz reciproc asupra ce, ct,
cum, la ce pret intentioneaz s produc, s vnd, s
cumpere si s consume;
Realizeaza legatura dintre productie si consum;
Este mana invizibila care i orienteaza pe vanzatori si
cumparatori n vederea elaborarii celei mai bune decizii privind
problema fundamentala a economiei: ce? ct? Cum? Pentru
cine? De la cine?
Piaa determina prin tatonari cele mai bune preuri si
cantitti de echilibru, determinand agentii ec. s aloce
resursele rare pe diferite domenii si categorii de utilizari;
Piata este o institutie social, dar nu reflecta si nu regleaza
interesele sociale sau comune; reflecta si este purtatoarea
intereselor individuale (ale fiecarui producator si cumparator).

6.2. CONCURENTA
Concurenta sistem de relatii ntre agentii pietei n
care fiecare are libertatea s produc, s vnd si s
cumpere ceea ce i convine, la pretul si n conditiile pe
care le consider cele mai favorabile, n functie de
interesul economic.
Functiile concurenei:
- stimuleaza progresul general;
- diferentiaza agentii economici;
- duce la diferentierea si diversificarea ofertei, la reducerea
costurilor si chiar a preturilor de vanzare;
- permite cumparatorului sa gaseasca furnizorul cu marfa
cea
mai buna si cea mai ieftina si i stimuleaza pe producatori
sa
gaseasca solutii pentru a-si largi piata;
- cand este necorespunzator reglementata si supravegheata,
concurenta poate genera risipa, poate deprecia calitatea
bunurilor marfare, l defavorizeaza pe consumator, duce la
aparitia monopolului, etc.

Instrumentele

concurenei

Instrumente economice: reducerea

costurilor, cresterea calittii, diversificarea
si rennoirea sortimetului, publicitatea,
acordarea unor avantaje cumparatorilor,
factorul cheie este inovatia;
Instrumente extraeconomice: obtinerea de
informatii privind activitatea
concurentilor, sponsorizarea unor activitati
social-culturale, spionajul economic, iar in
cazuri limita, coruptia, antajul,etc.

6.3. Piata perfect concurentiala

Reprezinta un model teoretic, o situatie ideala, imaginata de

catre scoala neoclasica (V.Pareto si L Walras si ntr-o mare
msur Adam Smith)
Trasaturile pietei cu concurenta purta si perfecta:

1. Atomicitatea pietei (agenii C i O sunt de for

economic redus i n numr mare, sunt primitori de
pre-price takers)
2. Omogenitatea perfecta (sunt identice prin: compoziie,
calitate, form, culoare, forma de prezentare,
condiiile i termenii de comercializare etc.)
3. Intrarea-iesirea libera de pe piata
4. Transparenta pietei
5. Factorii de productie au o mobilitate perfecta
Cand una, mai multe sau toate aceste conditii nu se ndeplinesc, piata
se caracterizeaza prin concurenta imperfecta.
ECHILIBRUL PIETEI reprezinta a cea situatie care-i permite
acestuia sa obtina cele mai bune rezultate posibile sintetizate
in maximizarea profitului. El este privit pe termen scurt si
termen lung
Pe termen scurt:
Firma obtine cele mai bune rezultate cand realizeaza si vinde un volum de
bunuri pentru care costul marginal (include si profitul normal) este egal
cu ventiul marginal si pretul pietei.
Cmg = Vmg= pret

Pe termen lung:

Cmg= Vmg=CTM=Pret

Pretul de echilibru este cel la care cantitatea pe care

producatorii pot sa o vanda este egala cu cantitatea
pe care consumatorii pot s-o cumpere, la cel mai
mare volum al tranzactiilor pe piata. La pretul de
echilibru cererea este egala cu oferta.
Pretul si cantitatea de echilibru sunt expresia celei
mai bune alocari si utilizari a resurselor; interesele
producatorilor si vanzatorilor sunt cel mai bine
satisfacute, piata este plina de marfuri, iar agentii
economici au interesul sa-si perpetueze tranzactiile,
ceea ce confera economiei dinamism si stabilitate.

Formele echilibrului pietei cu cuncurenta

pura si perfecta
A)Dupa intervalul, capacitatea si modul de actiune al

ag.ec.: echilibru instantaneu(t.f.s), echilibrul pe termen

scurt si echilibrul pe termen lung (reprezentare grafica la
curs)
B)Caracterul dinamic al echilibrului de pe piata
concurentiala este relevat si in raport cu comportamentul
sau la actiunea unor factori perturbatori: echilibrul stabil,
echilibrul instabil si dezechilibrul autointretinut.
Capacitatea pieei concureniale de a se reechilibra sau nu
depinde de relaia ntre elasticitatea cererii n funcie de
pre i elasticitatea ofertei n funcie de pre.
I Kec/p I > keo/p - echilibru stabil
I Kec/p I < Keo/p - echilibru instabil
IKec/p I = Keo/p - dezechilibru autointretinut
Dezechilibrul autontreinut sub incidena unor factori perturbatori,
echilibrul iniial se rupe, iar dezechilibrul format, cu factorii ce-l
genereaz, se reduce n limite relativ constante, deci starea de
dezechilibru apare ca normal.

6.4. MONOPOLUL

Un producator se afla in situatia de monopol daca este unic

ofertant al unui bun omogen, iar acesta este lipsit de substitute
apropiate
Caracteristici:
- un singur producator si o infinitate de cumparatori;
- elimina concurenta; grad scazut de satisfacere a
consumatorilor;
- accesul pe piata este dificil, in anumite cazuri imposibil
( posesia unei firme asupra unei resurse; acordarea prin lege a
dreptului exclusiv de producere sau vanzare a unui bune unei
singure firme; nivelul costurilor de productie prin care un
producator este mai eficient in raport cu alti producatori);
- putere economica ridicata, poate controla piata in sensul
determinarii cantitatii oferite si a pretului de vanzare;
- abilitatea monopolistului consta in a selecta cuplul pretcantitate din mai multe alternative posibile, care sa corespunda
obiectivului propus;
- monopolistul stabileste pretul (producatorul esteprice
maker);
- productia poate fi vanduta, in functie de circumstante, la
acelasi pret sau la preturi diferite;
- monopol pur (mai rar) produce in exclusivitate un anumit bun;
- monopolistul obtine nu numai profituri normale, ci si
supraprofituri, etc.

Cauzele monopolului
A) Posesia unei firme asupra unei resurse
(ex. In cazul resurselor naturale, unde un
producator controleaza intreaga oferta)
B) Acordarea prin lege a dreptului exlusiv
de producere sau vanzare a unui bun unei
singure firme (ex: domeniul serviciilor
postale si de telecomunicatii, furnizarii de
energie electrica sau gaze naturale)
- recunoasterea proprietatii exlusive asupra
continutului unei carti, asupra unui medicament sau
asupra unui echipament nou permite proprietarilor sa
detina pozitie de monopol.

Monopolul astfel creat comporta atat avantaje,

cat si dezavantaje.
Avantaje sunt stimulate demersurile vizand
activitatile creative, ceea ce sustine progresul.
Avantajele care decurg din realizarea si
utilizarea unei inovatii justifica cresterea
accentuata a cheltuielilor pentru cercetaredezvoltare
Dezavantaje instrainarea noilor bunuri se
realizeaza la preturi mai ridicate comparativ cu
cazul difuzarii dreptului de producere si
comercializare la un numar mare de
producatori

 C) Monopolul natural un producator

se afla in situatie de monopol natural
daca poate oferi un bun sau un serviciu
consumatorilor la un cost inferior altor
producatori. Ex: utilitatile publice
precum distributia energiei electrice, a
gazelor naturale sau a apei potabile
Existenta monopolului natural depinde
de dimensiunea pietei, numai pe o piata
de dimensiuni mici o firma poate
dobandi sitatie de monopol natural

Echilibrul monopolului

Obiectivul monopolistului este maximizarea

profitului, adica a diferentei dintre ncasarea total si
costul total de productie (Pr=VT-CT)
Maximizarea cifrei de afaceri, preferand profituri
imediate mai mici, riscnd chiar pierderi, pentru a-si proteja
situatia de unic producator;
Gestiunea n stare de echilibru, el urmareste cresterea
vanzarilor, asociat cu un profit nul, evitand pierderile;
Tarifarea la nivelul costului marginal, stabilirea pretului
la nivelul costului marginal asigura o alocare eficienta a
resurselor

Cmg=Vmg

6.5. Piata monopolistica

Concurenta monopolistica reprezinta acea structura de piata in

care oferta pietei provine de la un numar mare de firme, ale caror
produse, desi similare, sunt diferentiate (industrie, servicii,
comert, prestari servicii, activtati agricole, etc.)
Caracteristicile pietei cu concurenta monopolistica:
Atomicitatea cererii si ofertei, numerosi vanzatori si cumparatori
de putere economica redusa;
Prin actiunile individuale nici un agent economic nu influenteaza
piata;
Consumatorii sunt satisfacuti pentru ca au posibilitatea sa aleaga;
Optiunea consumatorului este hotaratoare, au o putere
economica mare;
Diferentierea bunurilor; marca firmei este individualizata prin
caracteristici proprii bunurilor produse, dar usor substituibilemonopol fragil;
Concurenta dintre producatori se duce in principal prin produs;
Pretul este fixat autonom de fiecare producator luand in
considerare costurile la care adauga o marja de castig
dimensionat in raport de situatia de ansamblu a pietei si reactia
cererii pentru bunurile sale la modificarea pretului;
Intrarea noilor concurenti pe piata este relativ usoara pentru ca
restrictiile tehnice, economice si institutionale sunt inexistente
sau reduse

Echilibrul producatorului
Pe termen scurt:
- situatia este asemanatoare monopolului

Cmg=Vmg
Pe termen lung:
- conditia de optim: Cmg=Vmg si
Pretul = CTM
- conditia de optim:

La acest nivel de pret nu mai exista nici un stimulent

pentru intrarea sau iesirea unei firme din/in ramura,
pentru ca vor aparea pierderi, iar unel firme vor fi
constranse sa se retraga.

6.6. Piata oligopol

Oligopolul apare in situatia in care cateva firme mari,

care realizeaza un produs omogen sau diferentiat,
domina piata.
Caracteristicile:
Ofertanti putini, forta economica ridicata a fiecaruia si
comparabila cu a celorlalti;
Fiecare producator poate influenta piata, dar tine seama
si reactioneaza la deciziile celorlalti;
Cumparatori numerosi, fiecare avand o forta economica
scazuta;
Nici un consumator nu poate influenta notabil piata;
Cumparatorii sunt atrasi spre vanzatori prin publicitate,
cadouri si alte avantaje;
Tendinta ofertantilor de a incheia intelegeri exprese sau
tacite aflate la limita sau in conflict cu legea;
Firmele de oligopol procedeaza la realizarea unor
intelegeri de tip cartel sau trust privind fixarea nivelului
preturilor, modul de modificare a lor, impartirea pietelor;
Concurenta se realizeaza prin pret;
Patrunderea pe aceasta piata este dificila, deoarece
oligopolul se protejeaza prin bariere de intrare;
Piata oligopol reprezinta principala forma de piata in
tarile dezvoltate din punct de vedere economic, etc.

Modele de oligopol
Oligopolistul cooperant (vezi manual)
- cooperare oficiala;
- cooperare secreta;
Oligopolistul necooperant (vezi
manual)

Modele de oligopol

Oligopolul cuprinde o diversitate de situatii de piata .

Exista situatii in care 2 sau 3 companii domina intreaga
piata, precum si cazuri in care 6 sau 7 companii isi impart o
cota de 70-80%din piata
Ex: Marea Britanie, 2 mari companii de detergenti,
Procter&Gamble si Unilever, controleaza 85% din piata. In
SUA, trei mari companii isi impart puterea (in functie de
Compania
Anul 2000
2001 (%)
cota
de piata)
(%)

Coca-Cola

44,1

43,7

Pepsi-Cola

31,4

31,6

Cadbury/Schwep 14,7
pes

15,8

Cererea deviata: oligopol necooperant (vezi manual)

Cooperare si carteluri (vezi manual)

6.7. Piata de monopson si oligopson

Cand bunurile marfare de un anumit gen sunt

achizitionate de catre un singur cumparator, iar
oferta provine de la un numar mare de producatori
fiecare avand o forta economica redusa, piata se
numeste monopsonica sau de monopson

Cand pe piata unui bun exista cativa cumparatori

puternici, iar oferta provine de la un numar mare de
producatori fiecare cu forta economica redusa, piata
se numeste oligopson.

Diversitatea pietelor reale in

functie de numarul si forta ec. a
participantilor

Nr.ag.cerere/n numerosi
r.ag.oferta

cativa

unul

Numerosi

monopolistica

oligopol

Monopol

Cativa

oligopson

Oligopol
bilateral

Monopol contrat

unul

monopson

Monopson
contrat

Monopol
bilateral

ntrebri?
MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!