Sunteți pe pagina 1din 92

BCE curs 1

8.10.2009

Bibliografie:
- Bazele cercetarii experimentale: Cretu Gheorghe;
- Metode de cercetare experimentale in constructia de masini: Cretu Gheorghe;
- Bazele cercetarii experimentale: Albu, Rotaprint, Cluj;
- Bazele cercetarii experimentale in constructia de masini : Constantinescu,
Rotaprint, Brasov;
- Bazele cercetarii experimentale in tehnologia constructiilor de masini,
Teodorescu;
- Metode de cercetare in tehnologia constructiilor de masini, Constantinescu.

Cercetarea stiintifica in constructia de masini


Cercetarea stiintifica este principalul mijloc de investigare stiintifica din lumea
contemporana. Ea cuprinde 2 laturi fundamentale;
- cercetarea teoretica - ce urmareste studierea legaturilor dintre diferiti factori ai
unui sistem fizic pe baza legitatilor oferite de stiintele fundamentale (matematica,
fizica, chimie, biologie);
- cercetarea experimentala careia ii este specific organizarea unui experiment in
conditii cunoscute pentru ca prin observarea acestuia sa se deduca mecanismele si
legaturile dintre factori.
La cercetarea teoretica, in cele mai multe cazuri pentru abordarea unor sisteme
complexe, este necesara realizarea unor ipoteze simplificatoare, care sa permita studiul
teoretic al acestor procese. La cercetarea experimentala, se renunta deliberat la studiul
fenomenelor care au loc in sistem, urmarindu-se in special stabilirea unor relatii de
legatura intre functiile obiectiv (de iesire) si parametrii de intrare in sistem.
In prezent se dezvolta si o ramura care cuprinde ambele tipuri de cercetare numita
cercetare mixta, care plecand de la modele matematice prestabilite, urmareste
determinarea pe baze experimentale a coeficientilor din aceste modele. In prezent se
abordeaza stiintific sisteme complexe, care depind de un numar foarte mare de factori
care nu pot fi abordati pe baze teoretice. Astfel de cercetari pot dura perioade de ordinul
anilor si antrena zeci, sute, sau chiar mii de cercetatori. In prezent, se considera ca
cercetarea stiintifica este motorul dezvoltarii economiei in ansamblu si baza progresului
stiintific.
Studiul sistemelor complexe urmareste stabilirea legaturilor dintre parametrii ce
intervin in sistem. Exista 2 aspecte esentiale:
- imposibilitatea studierii fenomenului in totalitate cu toti factorii si interactiunile
ce intervin;
- existenta unei variabilitati naturale a proceselor ca o caracteristica fundamentala a
lumii reale.
Avand in vedere aceste consideratii, la studierea unui fenomen inevitabil trebuie
sa ignoram unele efecte. Experimentul implica deci o fragmentare a realitatii, o limitare a
acestuia in spatiu si timp. Daca ne referim la cercetarea din domeniul constructiei de
masini, atunci studierea unui proces tehnologic implica:

stabilirea modului de desfasurare a procesului;


realizarea experimentarilor dupa planul realizat anterior;
deducerea modelului matematic al procesului;
verificarea (validarea) modelului matematic gasit.
Realizarea modelului matematic se obtine facand apel la statistica matematica.

y j f j ( x1 , x2 ...xn1 ) .

Numim in general, parametrii yi ca functii de iesire din sistem, iar parametrii xi


parametrii de intrare sau variabilele sistemului.
Intr-un experiment alegerea parametrilor variabili de intrare este esentiala. De
alegerea corecta a acestora, depinde gradul de veridigitate al rezultatelor experimentarii.
In cercetarea experimentala se tine seama si de experienta anterioara. Intr-o prima faza a
experimentarii se au in vedere un numar cat mai mare de factori urmandu-se a se elimina
apoi cei cu influenta nesemnificativa asupra desfasurarii fenomenului studiat.

BCE curs 2

14.10.2009

Notiuni generale privind masurarea si instalatiile de masurare


Prin marime masurabila se intelege acea proprietate a unei marimi de a putea fi exprimata numeric pentru
care s-a elaborat o metoda de determinare a valorii numerice. Operatia de masurare consta in compararea
a 2 marimi de acelasi fel in care una este aleasa unitatea de masura. Formula generala a masurarii:
X = Nx X u ;
X marime masurata;
N x valoarea numerica a marimii masurate;

X u unitatea de masura;
Obs - masura reprezinta mijlocul tehnic ce materializeaza unitatea de masura cu o precizie determinata.
Metoda de masurare reprezinta totalitatea operatiilor care se executa cu anumite mijloace tehnice in
anumite conditii tehnico-organizatorice.
Lantul de masurare reprezinta succesiunea determinata operatiilor si fazelor, respective a mijloacelor
tehnice prin care se realizeaza un proces de masurare. Aparatele de masura transmit informatia privind
marimea fizica masurand prin intermediul unui dispozitiv, indicator sau inregistrator.
Semnalul constituit in aparat se numeste semnal metrologic si transmiterea acestuia implica un consum
de energie. Prin urmare masurarea unei marimi dintr-un sistem fizic implica preluarea unor energii din
acel sistem. Sistemul se comporta diferit in prezenta sau absenta aparatului de masura.
Conditia fundamentala a unui aparat de masura este ca energia preluata in vederea formarii semnalului
metrologic sa fie cat mai mica, neglijabila in raport cu energia sistemului. Marimile masurate se clasifica
dupa:
dupa modul de obtinere a semnalului metrologic (active si pasive). Cele active asigura prin
natura lor energia necesara formarii semnalului metrologic. Ex: forta, temperatura. Cele pasive necesita o
energie suplimentara pentru ca ele nu se manifesta decat in prezenta unor marimi active. Ex: masa unui
corp se manifesta in existenta unui camp gravitational.
din punct de vedere al variatiei in timp avem: marimi constante si variabile. Cele variabile
pot fi stationare si nestationare. Cele stationare sunt periodice si neperiodice.
Metode de masurare utilizate in cercetarea experimentala
dupa modul de obtinere a semnalului metrologic: metode directe, indirecte si combinate;
dupa forma de exprimare a marimii masurate: metode analogice si numerice;
dupa tehnica de masura: metode prin deviatii ,prin comparatii, si prin numarare.
dupa originea sistemului de referinta: metode absolute si relative;
Metodele directe se caracterizeaza prin aceea ca valoarea marimii masurate se exprima nemijlocit ca
rezultat al comparatiei marimii cu unitatea de masura fara a recurge la relatii si functii matematice
suplimentare.
Metodele indirecte - se aplica acelor marimi la care nu exista metode directe sau daca exista acestea sunt
neeconomice. In acest caz daca se urmareste masurarea unei marimi X atunci se cauta o functie Y=f(X),
unde Y poate fi masurata cu mijloace economice. Cunoscand marimea Y si functia de legatura, se
determina prin calcule valoarea X, X=f(Y).
Metodele combinate - au in vedere latura economica a metodelor directa si indirecta.

Masurarile de tip analogic - presupun existenta unor functii de legatura continue dintre marimea de
intrare si cea de iesire. Relatia de legatura implica o etalonare suplimentara prin care sa putem obtine si
valoarea numerica a marimii masurate. Un exemplu tipic este deviatia unui ac indicator in fata unei scari
gradate. Acest tip de masurari este cel mai folosit in cercetarile experimentale. Analogia poate fi directa
sau una matematica.
Masurarea de tip numeric reprezinta situatia opusa celei analogice in care semnalul metrologic transmis
are o variatia discreta in limitele masurarii. Ex: contorul electric care are o variatie de tip discreta. In
prezent masurarile de tip numeric au capatat o dezvoltare a capacitatii foarte mari odata cu posibilitatea
inregistrarii pe calculator a valorii marimii masurate.
Masurarea prin deviatie pretinde deplasarea unui sistem al aparatului de masura dintr-o pozitie de
echilibru proprie absentei marimii masurate intr-o alta pozitie de echilibru proprie marimii masurate.
Aceasta noua pozitie de echilibru se atinge prin efectul antagonist creat in aparatul de masura.
Diferenta intre cele 2 pozitii de echilibru ne da direct sau indirect valoarea marimii masurate.
Masurarea prin comparatie se bazeaza pe crearea unui aparat de masura a unui efect antagonist egal cu
cel produs de marimea de masurat astfel ca deviatia totala este 0. In acest caz precizia de masurare poate
fi foarte mare pentru ca aparatul indicator lucrand in jurul pozitiei de 0 poate fi realizat cu precizie ridicata.

Masurarea prin numarare consta in stabilirea marimii prin numararea ei.

Schema functionala generala a aparatelor si sistemelor de masurare

De la fenomenul fizic studiat la simturile noastre, semnalul metrologic sufera o serie de transformari
succesive care sa-l faca accesibil simturilor umane. Elementul central in lantul de masurare este captorul
care trebuie sa fie sensibil la marimea fizica masurata. In cazul in care semnalul rezultat este foarte slab

pentru prelucrarea ulterioara a acestuia este necesara o unda purtatoare de energie mai mare. Generatorul
este obligatoriu in cazul masurarii marimilor pasive. Cele mai folosite generatoare emit semnale :
de nivel constant unde sunt sinusoidale sau tunuri de impulsuri.
Marimea fizica actioneaza asupra acestui semnal astfel: - modifica nivelul semnalului in cazul semnalului
de nivel constant.
- modifica amplitudinea, frecventa sau diferenta de faza in cazul semnalului sinusoidal;
- modifica amplitudinea, frecventa sau pozitia in cazul semnalului sub forma de trenuri de impulsuri.
Elementele de tratare a semnalului urmaresc aducerea acestuia la o forma care sa permita introducerea
acesteia in instrumentul indicator. Aici are loc amplificarea, deparazitarea, sumarea, multiplicarea,
integrarea, diferentierea semnalului emis de captor. Elementele de transmitere a semnalului au scopul de
a transmite semnalul in zone accesibile observatorului. Elementele de prezentare pot fi: un ac indicator,
un numar. Elementele inregistratoare sunt elemente auxiliare. Ele sunt utile in cazul semnalelor de tip
variabil.
Obs - in schema generala unele elemente pot lipsi.
- structura nodulara prezentata nu este aceeeasi cu structura fizica prezentata.

BCE curs 3

15.10.2009

Performantele generale ale instalatiilor de masurare

Performantele unui aparat de masura se impart in 2 categorii:


Statice sunt evaluate atunci cand in aparatul de masura s-a atins echilibrul static.
Ele corespund masurarii marimilor constante sau a celor care variaza foarte lent (cvasistatice);
Dinamice sunt definite ca performante suplimentare specifice cazurilor cand
marimea de masurat are o variatie rapida. Se are in vedere inertia (termica, mecanica, electrica) ca si
fenomenele de disipare a energiei.
Performantele statice impreuna cu cele dinamice pot da o imagine completa asupra comportarii unui aparat
la executarea unor masuratori.
Etalonarea statica urmareste stabilirea unei relatii de legatura intre marimea de intrare si cea de iesire
din aparat. In vederea stabilirii acestei relatii, marimea de intrare ia succesiv diferite valori din domeniul
de masurare, urmarindu-se valorile corespunzatoare ale marimii de iesire. Toate celelalte marimi ce
intervin in sistemul masurat trebuie mentinute la valori constante specificate de producator.
Orice variatie a unei marimi ce trebuie mentinuta constanta poate modifica substantial precizia etalonarii
si implicit precizia masurarii.
Etalonarea ca operatie se realizeaza in functie de precizia ceruta astfel:
aparatele de inalta precizie se etaloneaza cu ajutorul etaloanelor secundare sau facand apel la o lege fizica;
aparatele de precizie mai scazuta se etaloneaza cu ajutorul aparatelor de inalta precizie;
in cazul productiei de serie aparatele se etaloneaza pe baze statistice.
Domeniul de masurare este una din caracteristicile de baza de care se tine seama
la alegerea unui aparat. Aparatele sunt concepute sa lucreze intr-un domeniu limitat de valori pentru
marimea fizica de intrare. In acest interval masurarea se face in conditii normale. Depasirea limitei
maxime pentru marimea masurata are ca efect scaderea drastica a preciziei sau chiar distrugerea
aparatului. In cazul in care nu cunoastem cu exactitate valorile marimii masurate se alege un aparat cu
domeniu de lucru acoperitor; realizeaza posibilitatea selectarii gamei de valori masurate.
Sensibilitatea se evidentiaza prin aceea ca o aceeasi marime poate sa produca variatii diferite la
marimea de iesire. Acest lucru se poate exprima matematic evaluand raportul dintre variatia marimii de
iesire raportat la variatia marimii de intrare. s

X e
;
X i

Daca aceasta variatie are o caracteristica liniara, sensibilitatea s este constanta pe tot domeniul.
In cazul in care caracteristica este neliniara trebuie definita sensibilitatea in fiecare punct.

Din aceasta cauza constructorii apeleaza in general doar la captoare care au o caracteristica intrare-iesire
de tip liniar.
Obs - tendinta generala in constructia aparatelor de masura este de a construi aparate cu sensibilitate cat
mai ridicata. Odata cu cresterea sensibilitatii la marimea de masurat creste sensibilitatea si la influenta
factorilor perturbatori. Ex : radio.
Liniaritatea se refera la forma relatiei de legatura dintre marimea de iesire si cea de intrare. Tendinta
generala in constructia aparatelor de masura este de a construi aparate cu caracteristica liniara.
Caracteristica liniara are avantajul posibilitatii interpolarii liniare intre 2 diviziuni ale aparatului de
masura. Abaterea de la neliniaritate trebuie specificata in caracteristicile aparatului de masura. Exista 2
modalitati de definire a abaterii de la neliniaritate:
ca raport intre abaterea maxima si domeniul de referinta considerate pe aceeasi axa de coordinate;
ca valoare maxima a raportului dintre abatere si valoarea corespunzatoare marimii masurate.

a)

X emax
X emax

X e
.
X
e max

b)

Rezolutia si pragul de mobilitate sunt 2 caracteristici care se evidentiaza la variatia lenta a


marimii de masurat. La cresterea foarte lenta a valorii marimii de masurat se observa ca numai dupa
depasirea unei anumite valori are loc si o deviatie a aparatului indicator.

Rezolutia se defineste ca variatia minima a marimii de intrare care produce o variatie ce poate fi
detectata la aparatul indicator.
Pragul de mobilitate se considera ca fiind valoarea minima a marimii de intrare ce poate fi
masurata. Ambele se raporteaza in general la domeniul de masurare. Aceste erori apar datorita jocurilor
intre elementele mobile si a fenomenului de frecare uscata.
Fidelitatea se evidentiaza prin determinarea valorii unei marimi la intervale apreciabile de timp in aceleasi
conditii. Cu cat dispersia rezultatelor este mai mica cu atat aparatul are o fidelitate mai inalta. La baza
erorilor de fidelitate stau fenomenele de histerezis, eroarea de paralaxa, eroarea de interpolare etc.
Justetea reflecta apropierea unui grup de masuratori de adevarata valoare a marimii masurate. Eroarea
de justete se defineste ca diferenta intre valoarea adevarata si media aritmetica a grupului de masuratori
efectuat.
Totalitatea abaterilor unui aparat de masura se evidentiaza printr-o caracteristica generala numita precizia
aparatului care sintetizeaza toate erorile evidentiate anterior. Rezultatul global al tuturor erorilor formeaza
eroarea de masurare. Pentru clasificarea aparatelor dupa erorile de masurare se defineste clasa de precizie
a unui aparat. Clasele de precizie sunt standardizate.

Performante dinamice se pot evidentia teoretic pe baza modelarii matematice a relatiei de


legatura dintre semnalul de iesire si cel variabil de intrare. Modelul matematic folosit trebuie sa
evidentieze cele mai importante efecte fizice care se produc in aparatul de masura. In forma sa generala,
modelul se bazeaza pe constatarea ca cele mai variate componente ale aparatelor si sistemelor de masurare
produc efecte datorate:
elementelor acumulatoare de energie in sistemele mecanice, elementele elastice care sunt acumulatoare
de energie potentiala si elemente inertiale care sunt acumulatoare de energie cinetica, corespunzator in
electricitate avem condesatoarele ca acumulatoare de energie a campului electric si bobinele ca
acumulatoare de energie a campului magnetic;
elementelor disipatoare de energie aici avem in mecanica rezistentele mecanice, hidraulice,
penumatice, iar in electricitate rezistentele electrice. Aceste elemente sunt date de frecarile intre
elementele mecanice in domeniul mecanic.
Actiunea fiecarui element din aceste categorii poate fi caracterizata printr-o relatie
intre 2 marimi fizice din care una principala notata cu X si o alta secundara notata cu Y in conditii dinamice
cand aceste marimi depind de variabila timp, relatiile pot fi de forma:

dy
;
dt
x b y;

xa

d2y
xc 2 ;
dt
x d ydt ;

x e ydt 2 ;
In domeniul mecanic:

d 2x
XF F m 2 ;
dt

XF F m

dw
;
dt

dx
;
dt
F k x;

Yw F a w ;

Yx F a

F k w dt ;

In domeniul electric:

d 2q
XU U L 2 ;
dt
dq
Yq U R
;
dt
1
U q;
c
dc
U L ;
dt
U R i .
Fiecare componenta a lantului de masurare poate cuprinde unul sau mai multe elemente din categoriile
mentionate anterior care se pot reduce insa la cate un element echivalent corespunzator fiecarei categorii.
In consecinta comportarea dinamica poate fi definita printr-o singura ecuatie de legatura intre semnalul
de intrare exprimat prin marimea principala si semnalul de iesire exprimat prin marimea secundara.
Legaturile dintre marimile lantului elementelor componente se realizeaza facand apel la legile
fundamentale corespunzatoare fiecarui domeniu. (legea echilibrului dinamic in mecanica, legile lui
Kirchhoff ). In functie de modul de exprimare al relatiilor de legatura dintre X si Y rezulta o ecuatie de
tip integral, integral-diferential, sau diferential. Se prefera scrierea sub forma diferentiala pentru care
exista dezvoltata teoria matematica de rezolvare a relatiilor.

d2y
dy

y k xt (t ) ;
dt 2
dt

I termen evidentiaza capacitatea sistemului de acumulare a energiei cinetice;


Al II-lea - capacitatea sistemului de disipare al energiei;
Al III-lea capacitatea sistemului de acumulare a energiei potentiale;
Parametrii , , se numesc parametrii echivalenti caracteristici.
Daca un aparat sau o parte a acestuia au un comportament descris de o ecuatie diferentiala de ordinul II,
sistemul de masurare este de ordinul II. Daca parametru poate fi neglijat, sistemul este descris de o
ecuatie diferentiala de ordinul I si sistemul se numeste de ordin I. Daca si pot fi neglijate sistemul are
un comportament ideal (de ordin 0), marimea de iesire Y urmarind la scara variatia marimii de intrare.

BCE curs 4

21.10.2009

d2y
dy
2 t k xi (t ) ;
dt
dt
, , parametrii caracterisitici;
Marimea de iesire xi (t ) inregistreaza in general variatii complicate adesea variatoare. Din acest motiv
pentru analiza comportarii dinamice se studiaza cateva legi simple standard ale variatiei marimii de intrare.
a) variatia in treapta;
b) variatia in rampa;
c) variatia sinusoidala; (3 grafice)

Variatia de tip sinusoidal corespunde situatiei cand marimea de intrare are o


variatie periodica.

A sin

wt

B cos A2 B 2 sin( ) ;

Solutia generala a unei ecuatii diferentiale este formata din 2 termeni Y Yes Yet .

Yes - componenta statica este o solutie particulara a ecuatiei diferentiale;


Yet - corespunde solutiei generale a ecuatiei omogene atasate.
In cazul in care se studiaza variatia sinusoidala a marimii de intrare, este tranzitorie componenta statica
dupa stingerea celei tranzitorii ( Yet ).
Sisteme de oridinul I
Ele se comporta dupa o ecuatie

dy
t k xi (t ) / .
dt

- constanta de timp;

k
dy
k - sensibilitate statica. =>
y k xi (t ) .

dt

10

a'

dy
F (t )
kx i ;
dt
k

1
k.
k

a
;
k

dq 1
q ui (t ) ;
dt c
Re
c = k.
Sistemele de ordin I raspund la variatia in treapta.

dy
y k xiT ;
dt

r 1 0 =>ecuatia omogena atasata sistemului de ordin I.


yet c c

yes k xiT ;

y k xiT c e

yet

ce ;

- forma generala;

Constanta c se determina din conditiile initiale.

{t = 0

0= k xiT c ;

{y = 0

e = - k xiT

y k xiT (1 e ) - reprezentare grafica.

11

Un sistem de ordinul I reproduce comportarea marimii de intrare cu atat mai fidel cu cat constanta de timp
este mai mica.
Revenind la exemplele din mecanica si electricitate avem :
M. comportarea este cu atat mai fidela cu cat caracteristica de frecare este mai mica si constanta arcului
este mai mare.
E. cu cat rezistenta si capacitatea sunt mai mici cu atat comportamentul sistemului se apropie de
comportamentul ideal.
Sisteme de ordin I la variatia in rampa.

dy
y k c t ;
yes A B ;
dt
A B 0;
A A B k c;
B k c ;
A k c ;
yes k c t k c ;

Pentru a afla componenta tranzitorie se tine seama ca ecuatia caracteristica a sistemului de ecuatii
omogene atasat este aceeasi ca la punctul precedent.

yet c e ;

y k c t k c c e ;
t=0
0 = k c c =>c = k c ;

y=0

y = k c t k c (1 e ) .

La variatia in rampa a marimii de intrare, marimea de iesire are o ramanere in urma care tinde sa ajunga
la o valoare constanta. Aceasta ramanere este constanta cu constanta de timp a sistemului.
Sisteme de ordin I la variatia sinusoidala.
Pentru efectuarea comoda a calculelor este avantajoasa scrierea marimilor de intrare cu ajutorul numerelor
complexe.

xi (t ) A i e

jw f t

w f - caracteristica numita pulsatie proprie, in consecinta forma generala:

dy
jw t
y k A i e f ;
dt
jw t
jw t
jw t
Ae e f j w f Ae e f k Ai e f ;
Ae (1 j w f t ) k Ai ;
Ae - amplitudinea marimii de intrare;

12

e e
f ( x) '

f ( x)

e f ( x)

'

1 - j w f = 1 w f e ;
2

arctgw f ;
k Ai
Ae
e;
1 w2f 2
k Ai
w t
yes
e f
- componenta statica a sistemului.
1 w2f 2

Odata cu cresterea a sistemului, amplitudinea marimii de iesire se apropie foarte rapid de 0.


Sisteme de oridinul II

d2y
dy
2 t k xi (t ) / ;
dt
dt

wn - pulsatia proprie;

- constanta de timp;
2
13

k - sensibilitate statica.

Astfel ecuatia generala devine:

1 d 2 y 2 dy

y k xi (t ) ;
wn2 dt 2 wn dt

d 2x
dx

a
kx Fi ( x ) ;
dt 2
dt

k
wn ;
m

a
;
2 mk

d 2q
dx 1
L 2 R q ui (t ) ;
dt
dt c
1
wn ;
Lc

1
k;
k

R
;
L
2
c

c = k.

14

BCE curs 5

22.10.2009

y Yes Yet ;
r 2 2 wn r wn2 0 - ecuatia caracteristica ecuatiei omogene atasate.
r1,2 wn 2 wn2 wn2 wn ( 2 1) .

yes k xiT .
a) sistem subamortizat;

r1,2 wn ( j 1 2 ) ;

b) sistem cu amortizare critica;


r1,2 3wn ;
1
c)sistem supraamortizat;

1
a) Yet c e

r1,2 wn ( 2 1) ;

wn t

sin 1 2 wn ;

b) Yet c1 c2 e

wn t

r t

r t

c) Yet c1 e 1 c2 e 2 ;
Constantele se determina impunand conditiile initiale:
La t = 0

y=0

dy
= 0;
dt

15

Metodologia de lucru este identica ca in cazul precedent.

Traductoare
Sunt elemente ale lantului de masurare care au rolul de a converti o marime (de
intrare sau de masurat) intr-o marime de iesire, de alta natura care sa fie usor masurabila.
Convertirea are loc pe baza unei legi fizice.
Traductoarele sunt principalele elemente ale captoarelor. Un captor poate contine
unul sau mai multe traductoare. In prezent in cercetarea experimentala se utilizeaza
aproape in totalitate traductoare care convertesc marimea de intrare intr-o marime de
natura electrica. Astfel de traductoare sunt numite traductoare electrice, doarece pe
parcursul cursului vom face referire exclusiv la ele, le vom numi pe scurt traductoare.
Clasificare. Exista mai multe criterii de clasificare:
- dupa natura marimii de iesire: - traductoare electrice;
- traductoare neelectrice;

16

dupa principiul de functionare : - traductoare generatoare care isi bazeaza


functionarea, transformarea unei parti din energie semnalului de intrare intr-o
energie de natura electrica (ex: traductoare fotoelectrice);
- traductoare parametrice care isi bazeaza
functionarea pe modificarea sub actiunea marimii de masurat a unui parametru dintr-un
circuit electric (ex: traductive, rezistive, capacitive); Aceasta categorie necesita o sursa
auxiliara de energie.
- dupa modul in care are loc transformarea marimii de masurat : - traductoare
directe cand variatia marimii de masurat determina nemijlocit variatia marimii
de iesire;
- traductoare complexe
care elimina treptat influentele marimilor care nu sunt supuse masurarii si care
determina transformarea succesiva in mai multe etape a marimii de intrare in semnal de
iesire.
- dupa forma semnalului de iesire: - traductoare analogice;
- traductoare digitale;
Traductoarele rezistive fac parte din grupa traductoarelor parametrice la care
variatia marimii de intrare produce o variatie a rezistentei traductorului.
Cum rezistenta R =

l
s

, corespunzator variatiei de rezistenta poate insemna

variatia uneia dintre cei 3 factori.

=> Traductor potentiometric


Acest traductor se construieste sub forma unei rezistente pe care pulseaza un
cursor preluand doar o parte din rezistenta potentiometrului R. Potentiometrul poate fi si
circular.
Variatia tensiunii este proportionala cu deplasarea.

17

In cazul rezistentei bobinate, variatia de tensiune nu este continua cu deplasarea,


ci in trepte. Marimea unei trepte este data de rezistenta unei spire.
Dezavantaj: apar scantei la trecerea de la o spira la alta. Aceasta este inlaturata de
rezistentele chimice.
Traductoarele tensiometrice rezistive se mai numesc si traductoare tensiorezistive, se utilizeaza pentru analiza explicita a tensiunilor pentru masurarea presiunilor,
fortelor etc. Se bazeaza pe principiul variatiei rezistive a unui conductor atunci cand este
supus unor eforturi de deformare longitudinala. Datorita faptului ca pentru a avea o
sensibilitate cat mai mare, rezistenta acesteia trebuie sa fie cat mai mare. Firul trebuie sa
fie de o lungime cat mai mare, cu o sectiune cat mai mica. Datorita faptului ca zona
cercetata este mult mai mica in comparatie cu lungimea necesara firului traductorului, se
construiesc sub forma de grila, montate pe un suport izolator pe care se monteaza un
colector de legatura. Suportul poate fi din hartie sau textil imbibat cu rasine sau alte
materiale sintetice izolante.

Constructia este sensibila la eforturi.


Sensibilitatea pe directie perpendiculara este sub 1-2% din sensibilitatea pe
directia de masurare. In vederea micsorarii sensibilitatii pe directie transversala s-au
dezvoltat traductoare cu folie in care zona sensibila este realizata pe cale chimica.
Latimea zonei active este de ordinul zecilor de mm. Exista constructii capabile sa
masoare eforturile dupa 2 sau 3 directii de masurare.

18

Schema are avantajul posibilitatii unei sensibilitati mai ridicate dar si posibilitati
limitate de evacuare a caldurii.
Relatia de legatura intre alungirea de legatura si variatia de rezistenta este de
forma.:

l 1 R
'
, unde k - este coeficient de sensibilitate al elementului sensibil
'
l k R

care difera de constanta k, datorita zonelor de intoarcere ale firului.


Rezistenta este in general de ordinul sutelor de ohm si curentii care pot fi folositi
sunt de ordinul mA, iar tensiunile de la 1-7 V.
Traductoare rezistive cu semiconductoare au acelasi principiu de functionare
cu a traductoarelor tensiometrice rezistive. Sunt mult mai sensibile si au ca element
principal un semiconductor.

R
l
l
;
k
l
l
2

Un astfel de traductor are o sensibilitate de aproximativ acelasi ordin de marime


cu temperatura. Din acest motiv se construieste cel mai des in montaj diferential.

Traductoare fotorezistive isi bazeaza functionarea pe efectul fotoelectric


intern.

19

Traductoare inductive fac parte din categoria traductoarelor parametrice,


variatia marimii de masurat producand o variatie a inductantei traductorului. Se clasifica
in traductoare simple si diferentiale. Astfel de traductoare sunt sensibile la variatia
temperaturii. O imbunatatire considerabila a comportarii la variatia temperaturii se
realizeaza prin montaje diferentiale.
Clasificare:
- cu inductanta variabila - cu miez mobil;
- cu bobina mobila;
- cu reductanta variabila - cu armatura mobila;
- cu bobina mobila;
- cu inductanta mutuala variabila;
- cu pierdere variabila de fier.

20

BCE curs 6

28.10.2009

Traductoare inductive cu inductanta variabila - sunt printre cele mai raspandite


traductoare inductive. Sunt construite sub forma uneia sau a 2 bobine dispuse pe un
suport cilindric prin care se deplaseaza un miez mobil din material fero-magnetic.

Variatia inductantei cu deplasarea este puternic neliniara si din acest motiv o


astfel de constructie se utilizeaza foarte rar.(pentru deplasari foarte mici, interval in care
variatia poate fi considerate liniara).
O constructie cu 2 bobine in montaj diferential imbunatateste substantial
liniaritatea legaturilor dintre variatia inductantei si deplasarii.

Liniaritatea in acest caz se imbunatateste foarte mult (pe un domeniu de deplasare


mult mai mare) si se anuleaza efectul datorat variatiei de temperatura, ambele bobine
lucrand la aceeasi temperatura.
Aceste traductoare sunt cele mai fiabile si se construiesc intr-o gama foarte larga
de tipo-dimensiuni, de la ordinul mm pana la sutelor de cm.
Traductoare inductive cu reductanta variabila se mai numesc si traductoare cu
armatura mobila. Acestea folosesc elemente sensibile cu intrefier, respectiv modificarea
grosimii acestuia odata cu deplasarea piesei a carei deplasare se masoara. Aceste
traductoare folosesc de fapt proprietarea miezurilor (armaturilor), bobinelor mult mai
mare in comparatie cu cea a aerului.

21

N2
;
L
Rm - reductanta magnetica;
Rm
l

Rm f
;
f Af Aa a
f - permeabilitatea magnetica a materialului fero-magnetic;
A f - aria sectiunii in miezul de fier;
- marimea intrefierului;
a - permeabilitatea magnetica a aerului;
l f - lungimea circuitului magnetic in zona armaturii;
Aa - aria sectiunii intrefierului.
Deoarece f
a ;
l

Rm f
Rm
;
f Af
Aa a
Aa a
L

N 2 Aa a

Si in acest caz dependenta este de asemenea neliniara. Spre deosebire de cazul


anterior, aceasta constructie este folosita mai des pe intervale pe care se poate considera
variatie liniara.
Din aceleasi considerente de imbunatatire a liniaritatii se utilizeaza un montaj
diferential.

22

Graficul este caracteristic deplasarilor mici. In foarte multe aplicatii armatura mobila este
chiar piesa a carei deplasare se masoara. Exista o varietate de constructii de armaturi pe
care se aseaza bobinele pentru a le putea face cat mai adecvate anumitor aplicatii.
Traductoare reductive cu inductanta mutuala variabila se mai numesc si
traductoare cu transformator diferential. Se construiesc sub forma unor transformatoare
cu miez mobil care modifica factorul de cuplaj intre primar si secundar.

Intervalul de variatie x este limitat de aparitia zonelor de saturatie ale


tensiunilor.
Tensiunea de iesire = tensiunea de intrare.
Amplitudinea este proportionala cu deplasarea miezului.
Traductoare inductive cu pierderi variabile in fier se construiesc sub forma unor
bobine cu miez mobil care sunt introduse intr-un circuit oscilant. Cu cat miezul din
materialul fero-magnetic patrunde mai adanc in interiorul bobinei, pierderile in fier cresc
si amplitudinea oscilatiilor circuitelor scade.
Filtrand in mod corespunzator tensiunea de iesire obtinem un semnal proportional
cu deplarea miezului. Liniaritatea este relativ scazuta, motiv pentru care acest tip de
traductor se foloseste pentru deplasari mici.
Traductoare capacitive (categorii parametrice) convertesc variatia marimii de
masurat in variatia capacitatii unui condensator aflat intr-un circuit. Condensatoarele pot
fi plane si cilindrice.
Desi au o constructie simpla, ponderea acestora este limitata datorita complexitatii
circuitelor electrice necesare. Reactanta capacitiva a unui astfel de circuit este foarte mare
in comparatie cu celelalte traductoare parametrice. Deasemenea masurile de securitate

23

necesare cazului cand accidental armaturile vin in contact, complica deasemenea


constructia circuitului electric.
Traductoare (generatoare) piezo-electrice constructia lor se bazeaza pe
proprietatea pe care o au anumite materiale denumite piezoelectrice, de a genera o sarcina
electrica atunci cand sunt supuse unor solicitari mecanice. Cel mai adesea astfel de
materiale sunt supuse unor solicitari de compresiune generandu-se sarcini electrice la
suprafata materialelor. Introducand cele 2 suprafete ale materialului intr-un circuit
electric se genereaza o tensiune proportionala cu forta de compresiune.

Dintre materialele piezoelectrice: cuart, materiale cristaline sintetice, piezoceramice (titanat de bariu).
Dintre traductoarele generatoare, traductoarele piezoelectrice au sensibilitatea cea
mai ridicata si nu mai e necesara amplificarea semnalului.
Dezavantaje:
- in vederea asigurarii preciziei masurarii este necesara o precomprimare initiala.
Traductoare fotoelectrice
Cele mai utilizate sunt celulele electrice cu vid si fotomultiplicatoare. Celulele
fotoelectrice cu vid se construiesc sub forma unui anod si a unui catod ce sunt inglobate
intr-o incinta vidata transparenta.
Cand se trimite un fascicul luminos asupra catodului, acesta emite electroni ce
sunt captati de anod. Introducand anodul si catodul intr-un circuit electric rezulta un
curent proportional cu intensitatea fluxului luminos. Catodul se executa din compusi de
argint cesiu. Anodul se construieste sub forma unei vergele sau inel amplasat central in
tub.

Pentru cresterea sensibilitatii se intalnesc constructii compacte de mai multe


fotocelulce pentru acelasi flux luminos.
Traductoare integrate (Nu se da la colocviu ! ! !)
Avantaje:
- productia acestora se poate dezvolta usor in serie mare sau masa, ceea ce permite
realizarea cost/bucata foarte mica;
24

tehnologiile de microelectronica permit realizarea de traductoare de complexitate


foarte ridicata si care pot ingloba si circuite de conditionare, de conversie,
microprocesoare;
- deoarece conexiunile intre diferite module lipsesc, creste imunitatea la
perturbatiile exterioare;
- flexibilitatea este foarte ridicata, consumul de putere foarte redus. Posibilitatea
cuplarii mai multor unitati in acelasi circuit pentru imbunatatirea sensibilitatii si
liniaritatii.
Dezavantaje:
- domeniu de lucru limitat intre -2-+100 sau -100-+200;
- in general un anumit tip de traductor integrat functioneaza intr-un domeniu mult
mai restrans;
- sunt mai sensibili la actiunea unor factori exteriori energici.
Circuite electrice pentru conectarea
Aparatele folosite pentru masurarea parametrilor necesita un semnal de intrare
mult mai mare decat cel primit de la un traductor. Din acest motiv la conectarea in
circuitul de masurare folosim diverse montaje care sa mareasca sensibilitatea captorului
si precizia masurarii. Circuitele folosite curent la montarea traductoarelor sunt:
- circuitul simplu sensibil la curent;
- circuitul divizor de tensiune;
- circuitul in punte Whatstone (cel mai folosit). Confera urmatoarele avantaje:
o mai mare varietate de posibilitati de aranjare a circuitelor;
eliminarea influentei variatiilor datorate temperaturii;
posibilitatea separarii componentelor statice de cele dinamice;
eliminarea completa a influentei datorate conductorilor de legatura.

25

BCE curs 7
(continuare)

29.10.2009

Puntea Whatstone poate fi alimentata in curent continuu sau alternativ. Fiecare din variante prezinta
avantaje si dezavantaje.
Alimentarea cu curent continuu.
Avantaje:
permite o echilibrare simpla, usoara, doar de tip rezistiv;
permite masurarea marimilor dinamice cu frecvente oricat de mari.
Dezavantaje:
influenta curentilor din lipiturile cablurilor de legatura;
costul ridicat a unui generator de curent continuu cu tensiune stabila;
Alimentarea cu tensiune alternativa.
Dezavantaje:
echilibrarea trebuie facuta atat rezistiv cat si capacitiv;
frecventa semnalului masurat este limitata la 20% din frecventa tensiunii de alimentare;
Avantaje:
constructia este mai ieftina;
se elimina influentele curentilor din lipiturile conectorilor de legatura.
In CM se utilizeaza frecvent tensiometre cu frecventa de alimentare pentru punte
de 5 kHz, ceea ce permite masurarea marimilor dinamice cu frecvente de pana la 1000 Hz. Se utilizeaza
si frecvente de alimentare mult mai mari.
Puntea Whatstone

Rezistentele active se monteaza pe laturile unui patrulater, pe o diagonala se alimenteaza cu o tensiune I,


pe cealalta diagonala se introduce un aparat de masura. Cunoscand R1 , R2 , R3 , R4 , tensiunea U si curentul
I, aplicand legile lui Kirchhoff, se determina curentul

R1R3 R2 R4
.
Rn ( R1 R4 )( R2 R3 ) R1R4 ( R2 R3 ) R2 R3 ( R1 R4 )
Observatie: la echilibru curentul I m = 0 implica R1R3 R2 R4 .
din diagonala de masurare: I m U

26

Pentru realizarea echilibrului se modifica controlat una din cele 4 rezistente sau se introduce intr-un nod
un reostat cu rezistenta variabila. Orice modificare suferita de una din cele 4 rezistente va afecta starea de
echilibru, astfel ca va aparea un curent I m 0 in diagonala de masurare. Situatia este similara in cazul
impedantelor. Calculele urmeaza acelasi traseu inlocuind rezistentele cu impedantele: Z=R+jL.
Z1Z3 Z2 Z4 . (produsul rezistentelor de pe laturile opuse sunt egale).
Metodele de masurare cu ajutorul acestei punti sunt:
1) Metoda puntii echilibrate. Initial puntea este echilibrata, ceea ce inseamna ca
I m = 0, respectiv R1R3 R2 R4 . Daca o rezistenta isi modifica valoarea, atunci in bratul opus acesteia se
poate modifica rezistenta in mod controlat pana cand se ajunge din nou la echilibru. Echilibrarea ulterioara
a puntii se poate realiza prin 2 metode:
- folosind o rezistenta aditionala Rx montata in paralel cu rezistenta R1 . Aceasta metoda se aplica mai rar,
doar la etalonari de rezistente sau la determinarea constantelor traductoarelor;

introducerea unui potentiometru intr-un nod, astfel incat sa putem masura pozitia cursorului
potentiometrului la echilibru. Se aplica mai des.

27

Pentru simplificarea calculelor putem presupune ca la echilibrul initial cursorul se gaseste in punctul a.
Conditia I - I m R1 ( R3 r ) R2 R4 ;

R1 R1 R1 ;(1) (se modifica pozitia cursorului pana cand vom avea

din nou echilibru).


Conditia II - I m 0 ;

( R1 R1 )( R3 r x) ( R2 x) R4 ; (2)
R1 ( R2 r ) R1x R1 R3 R1 r R1x R2 R4 xR4 =>
R1 R3
R R3
.
R1 1
R1R3 R1R x( R1 R1 R4 ) => x R1
R1 R1 R4
R1 R4

Pozitia cursorului poate fi determinata direct in unitati ale marimii de masurat dupa operatia de etalonare.
Se demonstreaza ca acelasi efect este si pentru cazul variatiei celorlalte rezistente din punte.
2) Metoda puntii dezechilibrate. Si in acest caz este necesara echilibrarea initiala a
puntii. Ca urmare a influentei variatiei marimii de masurat (ceea ce implica o variatie a unei rezistente din
punte), puntea se va dezechilibra aparand un curent I m 0 . Daca pe diagonala de masurare se introduce
un aparat de masura cu impedanta mica, se masoara intensitatea curentului I m . Constructiile moderne de
punti tensiometrice implica sau realizeaza aparate de masura cu impedanta foarte mare astfel ca este de
preferat masurarea variatiei de tensiune de pe diagonala de masurare. Curentul care trece prin diagonala
de masurare este neglijabil.

U m I1R1 I 2 R2 ;
1
1
;
;
I1 U
I2 U
R1 R4
R2 R3
R1
R2
Um U

;
R

R
R

R
4
2
3
1
R1 R1 R1 ;
Um Um Um ;
R1 R1
R2
U m U m U

=>
R

R
R

R
1
1
4
2
4
28

R1 R1 R1 R4 R1 R1
R1 R1
R1
=
Um U
U

=>

( R1 R1 R4 )( R1 R4 )
R1 R1 R4 R1 R4
R1 R4
;
U m U
2
R1 R4
U m U k R1 .
Variatia tensiunii masurate este proportionala cu variatia rezistentei R1 . Variatia tensiunii masurate
depinde de tensiunea de alimentare. Putem etalona aparatul de masura direct in unitati ale marimii de
masurat.
3) Metoda puntii de referinta. Este o metoda de 0, la care echilibrarea puntii de
masura nu se realizeaza printr-o rezistenta variabila, ci prin introducerea unui semnal egal si de sens opus
cu cel realizat de marimea de masurat.

Rezistentele Rr1 si Rr2 de tip potentiometric, au rolul de a asigura egalitatea precisa a tensiunilor de
alimentare a celor 2 punti. Potentiometrul din nodul R1 a puntii I are rolul de a echilibra initial puntea.
'

Daca marimea de masurat actioneaza asupra rezistentei R1 din prima punte, pentru echilibrare, rezistenta

R1'' se modifica controlat pana cand prin diagonala de masurare nu mai circula curent. Cunoscand valoarea
''

marimii care a produs variatia lui R1 se determina valoarea marimii care a produs deformatia sau variatia
'

rezistentei R1 .

Conectarea traductoarelor in punte.


Din analiza comportarii variatiei rezistentelor R1 , R2 , R3 , R4 , ale puntii se deduc 2 concluzii importante:
variatia rezistentelor in 2 brate opuse se aduna;
variatia rezistentelor in 2 brate adiacente se scade.
Pentru cresterea sensibilitatii circuitului de masura, 2 variatii de acelasi fel ale

29

marimii de masurat se pozitioneaza in 2 brate opuse, dublandu-se sensibilitatea puntii.


Daca aceeasi marime produce efecte egale si de semne contrare in 2 traductoare, acestea se
monteaza in 2 brate adiacente dublandu-se sensibilitatea.
Montajele pot fi in sfert de punte (cu un singur element activ), in semipunte (cu 2 elemente active) si in
punte completa (cu 4 elemente active).
Tensiometrul care realizeaza alimentarea si masurarea, completeaza dupa caz puntea.

1 R 1
U m

.
4 R 1 R

2R
In acest caz variatia tensiunii masurate este un sfert din variatia rezistentei.

U m U

1 R
.
2 R
30

R1 si R4 au variatii de semne contrare. In cazul in care variatiile de rezistenta sunt de acelasi semn
rezistorii se monteaza in 2 brate opuse.

U m U

R
.
R

31

BCE curs 8

04.11.2009

Compensarea efectului variatiei de temperatura asupra rezistentei traductorului

Variatia rezistentei unui traductor cu temperatura, provoaca o variatie a semnalului ce insoteste semnalul
corespunzator marimii de masurat. Cand exista posibilitatea compensarii acestei influente (cazul
montajului in sfert de punte) este necesar sa inlaturam acest efect prin alte metode. Cele mai folosite
metode sunt:
cu traductor de compensare folosirea traductoarelor de compensare implica
utilizarea unui traductor identic cu cel activ montat intr-o zona in care sa avem aceeasi temperatura cu cea
din zona traductorului activ.

cu traductor autocompensat traductorul autocompensat implica folosirea unui


traductor construit din materiale speciale care sunt insensibile de variatiile rezistentei cu temperatura. Ca
dezavantaj: costul ridicat al unor asemenea traductoare.
Aparate pentru masurarea, vizualizarea si inregistrarea variatiei in timp a marimilor electrice
In functie de mai multe situatii este necesar sa vizualizam variatia de temperatura a unei marimi pentru a
ne putea forma o idee asupra dinamicii acesteia. In situatia in care variatia in temperatura este foarte mare,
este necesara inregistrarea acestei variatii si studierea ei ulterioara folosind o baza de timp mult mai mare.
De-a lungul timpului, functie de progresul tehnic s-au dezvoltat foarte multe tipuri de operatii de
vizualizare si inregistrare.
Dupa principiul de functionare:
inregistratoare electro-magnetice;
inregistratoare magnetice.
Osciloscoape electro-magnetice se folosesc la inscrierea grafica automata pe un suport fizic al variatiei
unor procese lente.
Inregistratoare grafice: - cu actiune directa (Y=Y(t));
- compensare automata (Y=f(x)).
Banda de frecventa este sub 10 Hz.
Inregistratoarele magnetice sunt:
cu inregistrare directa care mergeau pana la 50 000 Hz;

32

modulatii de frecventa care mergeau pana la 40 000 Hz.


Osciloscoape:
de uz general pana la 1 MHz;
cu esantionare pana la 20 MHz;
8
cu memorie care mergeau pana la 10 Hz.
Modalitatea de inscriptionare este foarte diversa:
cu inregistrator cu cerneala pe suport hartie;
inscriere prin imprimare cu suport detasabil (gen indigo);
inscriere prin zgariere prin hartie cerata;
inscriere prin topire a unui strat de adaos;
inscrierea prin scantei;
prin volatizarea unui strat de adaos;
inscriere prin impresionare fotografica folosind ca suport un film fotosensibil care era impresionat de un
fond luminos.
Aparate inregistratoare magnetice (magnetofoane industriale)
=A sin t;
U=-k

=-k A cos t.
dt

Magnetofoanele industriale nu favorizeaza nici o frecventa din domeniul de lucru si isi limiteaza
amplificarea la 30-40 decibeli. Constructiile moderne de magnetofoane industriale permit inregistrare
simultana a 4 pana la 14 semnale si redarea lor cu viteze diferite. Se lucreaza cu frecvente de pana la 40
KHz.
Osciloscoape catodice

Osciloscopul este un instrument de masura care converteste tensiunea electrica intr-un semnal optic
inscriptibil pe ecranul unui tub catodic.
Tensiunea electrica variabila realizeaza deviatia unui fascicul de electroni pe ecranul tubului.
Ca tensiune de baza se foloseste o variatie liniara periodica de tip dinti de fierastrau, ce permite deplasarea
pozitiei spatiului pe orizontala dand impresia astfel a unei linii continue pe ecran.
In cazul semnalelor periodice datorita posibilitatii variatiei tensiunii elementare de baza se poate ajunge
ca spotul sa parcurga acelasi drum la fiecare perioada rezultand o curba de variatie a marimii masurate in
interval de o perioada.
Permite masurarea cu o precizie relativ scazuta a marimii amplitudinii semnalului, in schimb, darorita
absentei inertiei se pot masura semnale periodice cu frecventa foarte ridicata.
Osciloscopul este un aparat foarte raspandit la cercetarea marimilor dinamice datorita unor proprietati cum
ar fi:
sensibilitatea foarte ridicata (osciloscopul este unul dintre cele mai sensibile aparate);
banda de frecventa foarte larga;
impedanta de intrare foarte mare;
posibilitatea sincronizarii bazei de timp cu fenomenul studiat;
posibilitatea masurarii unor valori instantanee;
posibilitatea memorarii sau fotografierii;
posibilitatea studierii simultane a 2 sau mai multe semnale;

33

comoditatea lucrului.
Aplicatiile osciloscopului catodic derivate din constructia lui
Poate fi folosit ca: ampermetru, voltmetru, pentru masurarea defazajului, pentru masurarea
caracteristicilor impulsurilor. Este unul dintre cele mai utilizate si mai scumpe aparate.
In prezent se dezvolta puternic achizitia de date dintr-un experiment cu ajutorul placilor de achizitie de
date. Aceste placi permit transmiterea informatiilor obtinute unor calculatoare ceea ce implicit asigura
posibilitati multiple de stocare si prelucrare a informatiei.
Metode de masurare folosite in constructia de masini
Metode si mijloace de masurare a deplasarilor.
Miscarile pe care le poate efectua un mecanism sunt de o mare diversitate de la miscari de translatie si
rotatie la miscari complexe care contin mai multe rotatii si mai multe translatii simultan.
Pentru ca miscarile de masurat sa nu fie influentate de aparate de masura, este necesar ca masa partii
mobile a traductoarelor sa fie cat mai mica in raport cu masa pieselor in miscarea studiata.
Fortele de interactiune implicate de aparatele de masura trebuie sa fie cat mai mici.
In cazul miscarilor complexe singura metoda variabila este cinemetografierea evolutiei sistemului si
redarea acestuia cu viteza mult mai mica.
Pentru masurarea marimilor cu dinamicitate ridicata se folosesc cu precadere mijloace electrice si
electronice de masurare, fara legatura directa cu piesa a caror mijloace se masoara. Acest mod de lucru
permite si transmiterea comoda la distanta a semnalului metrologic.

34

BCE curs 9

05.11.2009
Masurarea deplasarilor cu traductoare potentiometrice

Se construiesc sub forma unor bobine infasurate pe un suport rectiliniu sau circular dupa caz. Pe
infasurarea bobinei se deplaseaza un cursor. Tensiunea la cursor este proportionala cu deplasarea x,
respectiv rotatia .
In realitate variatia tensiunii masurate are aceasta forma:

, unde U mt corespunde caderii de tensiune pe o spira.

Pentru masurari precise este necesar ca firul din care este confectionata bobina sa aiba o variatie a
rezistentei cu temperatura cat mai mica.
Precizia unor astfel de traductoare este destul de redusa si mai prezinta si alte dezavantaje cum ar fi:
colectorul poate provoca curenti paraziti, datorita scanteielor care apar la trecerea de la o spira la alta, iar
fiabilitatea acestora este scazuta;
se folosesc putin in cercetarea experimentala.

Masurarea deplasarilor cu traductoare rezistive.


35

Se utilizeaza in special la masurarea deplasarilor mici si la controlul dimensional.

Suportul traductoarelor este o lamela elastica incastrata. Deplasarea pe o directie anume produce efecte
diferite.

Cu astfel de traductoare se poate realiza si masurarea vitezei unghiulare (sau a


unghiului de rotatie).

De capatul unei tije elastice incastrate, se ataseaza un fir inextensibil care se roteste partial in jurul piesei,
a carui rotatie se masoara.
Puterea de rezolutie ajunge la 0,2 %.
Masurarea deplasarilor cu traductoare inductive.

36

Cele mai folosite sunt traductoarele diferentiale cu inductanta variabila si cele cu reductanta variabila
diferentiala.

Precizia unui astfel de traductor este in directa legatura cu eroarea de la coaxialitate dintre axa bobinei si
axa miezului. Cu astfel de traductoare se pot masura deplasari de ordinul zecimilor de mm pana la
deplasari de ordinul sutelor de cm. Sunt printre cele mai fiabile traductoare. Eroarea de liniaritate este de
sub 1%. Pentru masurari precise se poate limita cursa astfel incat eroarea de liniaritate sa fie practic
neglijabila.

Masoara dimensiuni cu precizie de 0,5


simpla si fiabila.

m . Se mai numeste si micrometru inductiv. Constructia este

Masurarea deplasarilor cu traductoare capacitive.


Elementul activ poate fi un condensator cilindric sau unul plan. Deplasarea armaturii din interiorul
condensatorului cilindric trebuie sa fie riguros pozitionata dupa axa armaturii exterioare. Atingerea
accidentala a celor 2 armaturi poate provoca distrugerea aparatului de masura.
La condensatoarele de tip plan exista 3 posibilitati de masurare a deplasarii:

37

C C1

C C1

C C1

A
;

A A

C1 A1 C1 A1

Aceste condensatoare necesita un circuit de intrare complex in aparatul de masura. Se foloseste pentru
masurarea deplasarilor de ordinul mm pana la zecilor de mm. Aplicatiile practice ale condensatoarelor
care implica variatia distantei dintre armaturi, folosesc constructii diferentiale pentru imbunatatirea
liniaritatii.

38

Montaje diferentiale.

Condensatorul C1 este format din armatura 1 fixa si armatura 2 mobila, iar C2 este format din armatura 2
fixa si armatura 3 mobila.
Condensatoarele C3 si C4 completeaza puntea Sauty.
Condensatorul Cc are rolul de a realiza echilibrarea initiala.
Precizia unui astfel de manometru ajunge la 0,1 m .
Masurarea deplasarilor cu traductoare electro-optice ele functioneaza pe principiul deflectiei
prin care se deviaza traiectoria unui fascicul de electroni intr-un tub catodic, folosind un camp magnetic.

Tubul catodic emite un fascicul de electroni transformat in fascicul luminos concentrat prin intermediul
sistemelor de lentile la nivelul muchiei piesei aflate in miscare. In cazul in care piesa de exemplu se
deplaseaza in sus, spotul luminos ajunge pe partea verticala a muchiei si este reflectat la un tub fotocatodic,
acesta emitant o tensiune U t f . Aceasta tensiune este amplificata la valoarea KU t f si se suprapune peste
tensiunea de alimentare a bobinelor de deflexie pe verticala determinand deplasarea spotului in sus
micsorandu-se astfel U t f . Putem spune ca spotul urmareste muchia piesei, iar tensiunea KU t f este
proportionala cu deplasarea piesei.
Masurarea deplasarilor cu traductoare pneumatice se folosesc pentru masurarea deplasarilor mici si
foarte mici. Au o precizie ridicata si sunt relativ ieftine. Necesita o sursa de presiune constanta.
39

Fluidul aflat la presiunea p=ct trece prin jicloarele J1 si J 2 . In fata primului jiclor sta o clapeta care se
deplaseaza proportional cu marimea care se deplaseaza (variaza). Presiunea in cilindrul intermediar este
in directa legatura cu pozitia clapetei, iar in limite mici, proportionala cu deplasarea clapetei. Precizia de
masurare este de ordinul 10 3 10 4 mm.

40

BCE curs 10

11.11.2009

Metode si mijloace de masurare a vitezelor si turatiilor


Vitezele se pot masura prin mijloace directe cu captori formati din traductori de viteze sau prin derivarea
relatiilor de dependenta a deplasarii cu timpul. Se pot masura atat viteze corespunzatoare deplasarilor
rectilinii cat si viteze unghiulare corespunzatoare vitezei de rotatie. Viteza poate fi masurata ca viteza
instantanee sau se pot masura viteze medii corespunzatoare deplasarilor intr-un interval de timp cunoscut.
dl
v ;
dt
l
Vmed
;
t
Masurarea vitezei de translatie.
Cele mai folosite metode utilizeaza traductoare bazate pe fenomenul inductiei magnetice. Un
d
conductor care se deplaseaza in interiorul unui flux magnetic variabil induce in el o tensiune U = N ,
dt
N numarul de spire din interiorul unei bobine.
dx
kv.
Fluxul B l x , atunci U= N B l
dt
Pentru cresterea sensibilitatii o solutie este cresterea numarului de spire, rezulta ca traductorii se
construiesc sub forma unor bobine. Numarul de spire este limitat de cresterea corespunzatoare a rezistentei
bobinei. Din aceasta cauza se prefera o constructie cu 2 bobine montate pe aceeasi carcasa cu sensuri
diferite, in montaj diferential.

Rezistentele sunt cuprinse intre 0.5-30 k . Fluxul magnetic este generat cu ajutorul unor magneti
permanenti. Se masoara viteza corespunzatoare unor deplasari cuprinse intre 2-200 mm. Pentru masurarea
vitezelor de translatii medii se masoara timpul in care are loc o deplasare de marime cunoscuta.

41

De piesa a carei deplasare se masoara se solidarizeaza o tija care are dispuse la intervale egale l materiale
feromagentice. La trecerea acestora prin dreptul unei bobine se produce o variatie importanta a inductiei
acesteia. Daca se masoara pe un oscilograf variatia inductantei, se poate determina intervalul de timp intre
2 impulsuri succesive.
In cazul b) impulsul este generat de un fascicul de lumina care actioneaza asupra unei celule fotoelectrice.
In locul gaurilor pe tija se poate monta si oglinzi reflectorizante.

Masurarea vitezei in miscarea de rotatie.


Este una din cele mai utilizate masurari in constructia de masini. Rezultatul se exprima in rot/min, atunci
cand se masoara turatia.
Traductoarele care masoara viteza de turatie se numesc tahometre. Cele mai intalnite sunt:
tahometrele generatoare;
tahometrele de impulsuri;
tahometrele de inductie;
tahometrele mecanice;
tahometrele stroboscopice;
Tahometrele generatoare de curent continuu este construit sub forma unui
microgenerator de curent continuu cu magneti permanenti. Functionarea se bazeaza pe principiul
electromagnetic, astfel ca semnalul generat este proportional cu viteza unghiulara a piesei. Semnalul
rezultat este liniar pe toata gama de turatii. Se permite masurarea sensului de rotatie.
Tahometre generatoare de curent alternativ - isi bazeaza constructia tot pe
fenomenul inductiei electromagnetice; din punct de vedere structural tahometrul este o masina electrica
de curent bifazic si rotor in scurtcircuit. Una din faze este alimentata cu curent alternativ, iar la bornele
celelalte se obtine o tensiune electromotoare indusa cu aceeasi frecventa cu tensiunea de alimentare, dar
a carei amplitudine este proportionala cu viteza de rotatie a arborelui. Domeniul maxim de utilizare este
limitat de rezistenta tensiunii de alimentare.
Tahometru cu curenti turbionari are rotorul construit dintr-un magnet permanent
care se misca in interiorul unei carcase masive, inducand in aceasta curenti turbionari. Acesti curenti
interactioneaza cu campul magnetic producand un cuplu de rotatie proportional cu viteza relativa campcarcasa. Acest tahometru are avantajul ca nu necesita sursa de energie auxiliara. Se utilizeaza frecvent
pentru masurarea turatiei la autovehicule.

42

Miscarea de rotatie care trebuie masurata este transmisa unui ax, care are dispusi
magnetii 1 in interiorul unui clopot 2 solidar cu axul 5 si acul indicator 6. Campul magnetic creat de
magnetii 1, induce curenti turbionari in clopotul 2. Acesti curenti interactioneaza cu campul magnetic
reflectat de inelul 3, conducand un cuplu de forte proportional cu turatia arborelui. Corpul fix 4 are la
partea superioara o scara gradata 7 in fata careia se deplaseaza acul indicator 6. Scara este gradata direct
in unitati de masura ale turatiei. Precizia este de 1-2%.
Tahometre cu impulsuri. se bazeaza pe principiul numararii impulsurilor.
Numararea se realizeaza cu traductoare de proximitate. Astfel de tahohometru este construit dintr-un disc
solidar a carei turatii se masoara. Frecvent acest disc poate fi o roata dintata sau o alta piesa cu o utilitate
practica montata solidar cu arborele. La fiecare trecere a unui reper pe acel disc se furnizeaza un impuls
detectorului de proximitate. Frecventa acesor impulsuri este data de relatia: f z n ,
n numarul de turatii;
z - numarul de repere.
Tahometru mecanic isi bazeaza constructia pe o legatura dintre forta de inertie
la miscarea circulara si viteza.
v2
Fcentrifuga m m v w 2
V

43

Corpul 1 este solidar cu miscarea de turatie a carei turatie se masoara. De acest


corp se ataseaza masele 2 prin intermediul parghiilor 3. Cresterea fortei centrifuge implica comprimarea
arcului si deplasarea tijei 9 in sus. De tija este atasat acul indicator 7 care se deplaseaza in fata unei scari
gradate 8. Amortizorul 6 are rol de a atenua miscarile de deplasare ale tijei 9. Pentru ca aceasta
caracteristica a acestui aparat sa fie liniara este necesar ca sa folosim un arc 4 cu caracteristica similiara
(paraconica) cu o variatie a fortei centrifuge.
Tahometre stroboscopice isi bazeaza functionarea pe fenomenul stroboscopic care consta in
imobilizarea aparenta a miscarii prin iluminarea cu o lampa stroboscopica. Atunci cand frecventa de
iluminare corespunzatoare cu frecventa de rotatie a arborelui, rezulta o senzatie de imobilizare a arborelui,
deoarece ochiul uman percepe in permanenta aceeasi pozitie a arborelui. Pentru usurinta masurarii, pe
arbore se marcheaza o generatoare. Pentru masuratori se utilizeaza o lampa stroboscopica cu frecventa de
iluminare variabila si masurabila. Pentru masurare se modifica frecventa lampii pana cand apare senzatia
de imobilitate a arborelui. In acest moment n = 60 fstroboscopic .
Daca turatia n a arborelui este mare si necesita o frecventa de iluminare a lampii mare, ochiul percepe o
imagine continua, si in acest caz este posibila masurarea. Mentine frecventa de iluminare sub zona de
aparitie a miscarii si o reglam pana apare senzatia de imobilitate. In acest timp arborele a facut N rotatii.
f f
Turatia se masoara cu relatia: n 60 1 2 .
f1 f 2
Cu ajutorul lampii se poate masura doar turatia constanta.

44

BCE curs 11

12.11.2009
Metode si mijloace de masurare a fortelor si momentelor

Captoarele pentru masurarea fortelor se numesc manometre. Exista o gama foarte


larga de constructii de captoare. Un criteriu de clasificare se refera si la tipul de forta
masurata:
- pe o singura directie;
- pe mai multe directii (cunoscute sau necunoscute).
Clasificarea dinamometrelor:
a) Dupa tipul semnalului rezultat sunt:
- dinamometre electrice - (dinamometre cu traductoare generatoare si
traductoare parametrice);
- dinamometre neelectrice.
Dinamometre cu traductoare generatoare
Traductoare piezoelectrice isi bazeaza constructia pe fenomenul piezoelectric
care consta in aparitia unor sarcini electrice la nivelul materialului piezoelectric cand sunt
supuse unor forte de compresiune. Dinamometrele care au la baza acest principiu necesita
o precomprimare a materialului piezoelectric.

Instalatia de conectare la circuitul electric implica un condensator montat in serie cu


bornele de legatura si o rezistenta echivalenta pierderilor in materialul dielectric al
condensatorului. Din punct de vedere constructiv, constructia captorului impune
posibilitatea realizarii unei prestrangeri prealabile a pastilelor piezoelectrice.
Dinamometre cu traductoare cu inductie remanenta variabila
Aceste traductoare folosesc proprietatile unor materiale magneto-strictive de a-si
schimba proprietatile magnetice sub actiunea unei forte. Daca aceste materiale constituie
miezul unei bobine, inductanta ei variaza cu forta. Se folosesc pentru masurarea fortelor
mari si foarte mari. Permit masurarea fortelor in regim dinamic, caz in care se folosesc
materiale magneto-strictive cu ferida.

45

Dinamometre cu traductoare tensorezistive


La asemenea dinamometre masurarea fortei implica masurarea deformatiei
produsa de aceasta prin intermediul traductoarelor rezistive. Marcile tensometrice se
aplica pe orice zona unde deformatiile sunt maxime astfel incat sensibilitatea
dinamometrului sa fie cat mai mare.

T1 , T2 - sunt solicitate la intindere.

In vederea asigurarii coaxialitatii elementului elastic cu directia fortei


dinamometrice se construiesc cu zone de actiune sferice. Sunt protejate elementele
sensibile cu carcase de protectie. Firmele constructoare cu astfel de captoare realizeaza
dinamometre pentru diferite domenii de lucru. Intre 1.1000 N, pana la dinamometre (
103 105 N). Fortele se aplica pe butonul de apasare. Exista costructii de captoare care au
elemente elastice solicitate atat la intindere cat si la compresiune.

46

Lamelele elastice 1 sunt incastrate in corpurile rigide 2. O forta de compresiune F


produce intindere in T2 si T4 si compresiune in T1 si T3 .
O larga raspandire o au traductoarele care au elementul elastic sub forma de inel.

Dinamometre cu traductoare bazate pe variatia rezistentei de contact


Pastilele conductoare isi modifica rezistenta de contact odata cu modificarea fortei
de compresiune. Sunt simple constructiv, histerezis mare (dezavantaj). Acest dezavantaj
este inlaturat in constructiile de tip diferential.

47

Pastilele din grafit 1 sunt comprimate cu ajutorul surubului 2 in interiorul tubului


3 si al capacului 5. Lamela elastica 4 incastrata in dinamometru transmite forta F prin tija
6 celor 2 pachete de pastile. Actiunea fortei are efect diferit in pastilele de grafit.
Rezistenta celor 2 pastile este variabila cu forta si se monteaza intr-un montaj de tip
semipunte.
Dinamometre cu traductoare inductive se bazeaza ca principiu pe masurarea
deformatiilor cu un element elastic cu ajutorul traductoarelor inductive.

48

BCE curs 12

18.11.2009
Masurarea fortelor dupa 2 sau 3 directii

Se aplica atunci cand forta are o directie necunoscuta in plan sau in spatiu. Prin
compunerea componentelor fortei se determina valoarea efectiva a fortei, directia, si
sensul acesteia.
Problema principala in cazul unor astfel de captori este eliminarea influentei
celorlalte componente cand se masoara una din ele. De exemplu, in plan, daca folosim
captor pentru masurarea componentei Fx , variatia lui Fy nu trebuie sa influenteze
valoarea componentei Fx .

Cu un astfel de traductor se poate determina fiecare componenta la rectificare


plana stiut fiind ca in acest caz componenta Fx (pe directia de avans) este neglijabila.

49

Masurarea momentelor de rasucire la arborii de rotatie


Un arbore montat intre un generator si un consumator de energie este supus unui
moment de torsiune. Masurarea acestui moment este o problema importanta in
constructia de masini pentru a putea dimensiona corect arborii.
Pentru determinarea experimentala a momentelor de rasucire exista din punct de
vedere principial 2 metode:
1) Se masoara momentul de rasucire prin masurarea deformatiilor elastice a
arborelui produsa de acest moment.
2) Generatorul sau consumatorul se monteaza pe lagare si se masoara forta de
reactiune pe un brat de lungime cunoscuta.
Cea de-a 2-a metoda este mai putin folosita in cercetarea experimentala si mai
mult la masurarea puterii motoarelor.
Prima metoda are 2 variante:
a) se masoara deformatia unghiulara cu care se rotesc 2 sectiuni ale arborelui aflata
la o distanta L cunoscuta;
b) se masoara deformatia locala la exteriorul arborelui sub actiunea momentului de
torsiune.
M L
Prima varianta are la baza relatia: t .
G Ip
Prima varianta este mai putin folosita datorita dificultatilor de masurare a
unghiului necesitand aparatura electronica complexa.
Varianta b) este mai simpla si permite montarea marcilor tensiometrice direct pe
arborele in rotatie. Ca dezavantaj: necesita utilizarea unor colectoare care sa permita
transmiterea semnalului si a tensiunii de alimentare de la arborele aflat in rotatie la
aparatura de masura fixa.

Captoare de momente cu traductoare rezistive


Acestea se determina prin aplicarea pe circumferinta arborelui a 4 marci
tensiometrice dispuse inclinat la 45, fata de generatoare, si uniform pe circumferinta.

50

Consideram 2 sectiuni I si II aflate la o distanta L si 2 puncte A si B situate pe


cele 2 sectiuni.
Considerand ca sectiunea I este fixa sub actiunea momentului M t , punctul B se
va deplasa in B' de pe generatoare.
BB' r ;
- unghiul de rotire [rad];
Notam distanta AB=l;
AB' l l ;
Scriem teorema lui Pitagora generalizata in ABB' :
2
2
l l l2 r 2l r cos(90 ) ;
Neglijand termenii infinit mici de ordin superior, vom avea:
2ll 2lr sin ;
l r sin ;
r
sin ;
l
r Mt L

sin ;
l G Ip
Din ABC => L=l cos;
r M t 2lsin cos

;
2l
2GI p

r
sin 2 ;
2GIp
Mt

sin 2 ;
2GWp

sin 2 1;
=45, 225; =135, 315;
k Mt .

51

Efectul datorat momentului de incovoiere a arborelui este 0 deoarece se anuleaza


prin montajul in punte.
Pentru transmiterea semnalului de la arborele de rotatie la echipamentul de
masura se utilizeaza colectoare. Acestea pot fi cu sau fara contacte.
Cele cu contacte:
- cu contacte glisante;
- cu mercur.
Firmele producatoare de aparatura de masura realizeaza atat captoare de momente
cat si colectoare.
Colectoarele cu contacte glisante realizeaza legatura intre arborele de rotatie si
echipamentul de masurare fix cu ajutorul unor inele metalice si a unor perii metalice sau
din carbune care se sprijina pe aceste inele.

Pe arborele 1 se fixeaza o bucsa izolatoare 2, prin intermediul unui stift 7. Pe


aceasta bucsa se monteaza inelele 3, distantate de inelele distantier 4 care sunt din
material izolator. Piulita 5 are rolul de a compacta pachetul format din inelele 3 si 4.
Fiecare inel 3 este pus in legatura cu un nod al puntii Whatson. Semnalul este preluat de
la inelele 3 cu ajutorul unor perii ce actioneaza pe inele datorita arcurilor 6. Calitatea
colectorului este data de calitatea inelelor 3 si forta de apasare a arcurilor 6. Se utilizeaza
diferite perechi de materiale:
1) Inel de alama cu perie de cupru grafitat;
2) Inele de argint cu perii de argint grafitat.
Viteza periferica maxima este de 10-20 m/s.
O astfel de constructie nu permite transmiterea semnalelor slabe datorita variatiei
rezistentei de contact dintre perii si inele.
Pentru imbunatatirea contactului dintre echipamentul fix si cel mobil se utilizeaza
colectoare cu mercur.

52

Arborele 1 se roteste impreuna cu inelele 2 care sunt conectate la punte.


Distantierele 3 si bucsa 4 sunt fixe si preiau semnalul la iesirile a, b, c, d prin intermediul
mercurului 5. Principala problema este securizarea la scurgerile accidentale de mercur. O
constructie similara foloseste contactul mercur - arbore in rotatie datorita fortei
centrifuge.

53

BCE curs 13

19.11.2009

Captor de momente cu traductoare inductive colectoare fara contact


Deformatia produsa de momentul de torsiune este preluata in acest caz de un
sistem de 4 bobine montate cate 2 in sistem diferential. Fiecare din pachetul de bobine
din sistem diferential este strabatuta de un miez mobil solidar cu o sectiune a arborelui.

54

Miezurile 1 sustinute de tijele 2 sunt solidare cu o sectiune a arborelui, iar


bobinele L1 - L 4 sunt solidare cu alta sectiune a arborelui intre care exista o zona
elasticizata de diametru mai mic. Deformatiile unghiulare relative dintre cele 2 sectiuni
modifica pozitia miezurilor 1 in interiorul bobinelor; modificand inductanta acestora.
Deformatia are efecte contrare in bobinele L1 si L 2 , respectiv L 3 si L 4 . In consecinta
variatia inductantei bobinelor este proportionala cu variatia momentului de torsiune
masurat.
Transmiterea tensiunii de alimentare si a semnalului de iesire la zona fixa se
realizeaza prin intermediul transformatoarelor 1 si 2, care au o bobina fixa si una mobila.
Alimentarea se face cu un curent alternativ produs de un generator de oscilatii, iar
semnalul este amplificat si introdus in aparatul de masura.
In prezent se construiesc captoare pentru masurarea momentelor de torsiune cu
impulsuri. Impulsurile sunt generate de traductoare rezistive, inductive sau cu efect Hall
si sunt prelucrate cu aparatura electronica adecvata.
Constructia practica foloseste 2 generatoare de impulsuri dispuse in fata unor roti
dintate montate pe arbore aflate la o distanta L intre ele.
Momentul de torsiune de pe arbore determina variatia defazajului intre impulsuri.
Defazajul este proportional cu momentul de torsiune transmis.
Metode si mijloace de masurare a presiunilor
Captoarele pentru masurarea presiunilor se numesc manometre.
Clasificare:
- dupa tipul semnalului transmis:
o manometre electrice;
cu element elastic;
tub gofrat;
tub bourton.
o manometre neelectrice aici avem:
cu coloana de lichid;
cu tub in forma de U;
cu inel basculant.
Manometrele electrice pot fi cu traductoare parametrice si traductoare generatoare de tip
piezo-electric si piezo-ceramic.

55

Manometre cu traductoare parametrice.


Manometre cu traductoare rezistive. Manometre cu tub circular deschis

Manometru cu tub bourton

Manometru cu element elastic tubular semideschis.

56

Traductoarele T1 si T2 sunt montate pe zona elasticizata a tubului semideschis, iar Tc1 si

Tc2 pe zona rigida si au rol de compensare.


Manometre cu element elastic sub forma de membrana au ca element elastic o
membrana circulara elastica, care se deformeaza sub actiunea presiunii. Au avantajul ca
permit realizarea unei game largi de domenii de masurare prin simpla schimbare a
membranelor care au caracteristici specifice fiecarui domeniu de masura.

Membrana elastica 1 este etansata in corpul 5 al manometrului cu ajutorul piulitei


3 si a bucsei 2. Contrapiulita 4 asigura la autodesfacere. Pe membrana se monteaza
traductoarele T1 - T4 a caror dispunere tine seama de variatia efortului radial in
membrana. Ca dezavantaj intra necesitatea unor membrane de diametre relativ mari
pentru a putea monta fizic traductoare.

57

Manometrul cu membrana si lamele elastice.

Deformatia membranei 1 este transmisa lamelei elastice 2 prin intermediul tijei


rigide 3. Pe lamela elastica se monteaza traductoarele T1 si T2 . Acest manometru face
parte din categoria traductoarelor cu transformari successive de marimi.
Manometru cu membrana si piston cu element sensibil sub forma de tija.

58

BCE curs 14

25.11.2009

Traductor rezisitv diferential

Lamela elastica pe care se aseaza traductoarele T1 T4 se deformeaza sub


actiunea unei presiuni rezultate p rez p 2 p1 . Deplasarea corespunzatoare deformatiei
este asigurata de tuburile gofrate din interiorul captorului.
Manometre cu traductoare piezo-rezistive.
Efectul piezo-rezistiv care sta la baza constructiei acestor manometre consta in
modificarea structurala reversibila produse in corpurile solide de o presiune exterioara
care are ca efect modificarea rezistivitatii elastice a materialului.
Astfel de traductoare se folosesc pentru masurarea presiunilor mari si foarte mari.
(pana la 30 000 bari). Desi la aceste materiale variatia rezistivitatii cu temperatura este
mica, pentru cresterea preciziei se utilizeaza montaj in semipunte sau punte completa,
constructiile trebuind sa aiba posibilitatea modificarii sensului de variatie a rezistivitatii.
Exista si materiale piezo-rezistive semiconductoare cu sensibilitate mult mai mare decat a
materialelor metalice. In acest caz este obligatorie compensarea efectului datorat variatiei
temperaturii.
Manometre cu traductoare inductive
La aceste tipuri de manometre, deplasarea produsa de forta pe care o creeaza
presiunea este masurata cu ajutorul traductoarelor de tip inductiv.

59

Manometru cu element sensibil sub forma tubulara in arc de cerc

Variatia presiunii p produce in tubul arcuit sub forma de arc de cerc, o


deplasare dupa linia punctata. De acest capat se monteaza solidar o tija din material
fieromagnetic care se misca in interiorul a 2 bobine fixe. Variatia presiunii p are efect
contrar in cele 2 bobine montate in semipunte.

60

In corpul 1 se monteaza bobinele 2 prin intermediul discului 3 si a inelului 4


strans cu capacul 5. Presiunea p produce deformatia membranei elastice 6, care este
solidara cu tija 7 ce are in zona bobinelor material fieromagnetic 8. Deformatia produsa
de variatia presiunii are efecte contrare in cele 2 bobine montate in semipunte.
Pentru masurare presiunilor in regim dinamic se construiesc manometre racite cu
un fluid de racire, pentru a micsora influenta variatiei de temperatura.
Manometre cu traductoare capacitive
Sunt construite sub forma unui condensator care are o armatura fixa izolata de
restul captorului si o armatura mobila constituita dintr-o membrana elastica. Variatia
presiunii modifica distanta dintre cele 2 armaturi si implicit capacitatea condensatorului.
Constructia in sine ridica probleme de etansare, de izolatie a armaturii fixe, precum si de
montaj in circuitele de masurare.
Se folosesc constructii cu membrane de elasticitati variabile interschimbabile. In
acest mod se asigura posibilitatea masurarii pe diverse domenii de variatie a presiunii.
Precizia unor astfel de manometre este foarte ridicata, dar sunt relativ scumpe.
Manometre cu traductoare generatoare piezo-electrice
Au ca element activ un pachet de pastile piezo-electrice prestranse cu ajutorul
unui capac cu membrana. Variatia presiunii produce o deformare a unei membrane
plasate in incinta fluidului sub presiune, iar aceasta membrana deplaseaza o tija care
actioneaza asupra pachetului de pastile din material piezo-electric.

In corpul 1 se monteaza echipamentul 2, format din pastilele 4, izolatorii 8 si


clopotul 5 cu zona elastica in partea de cap. Clopotul asigura prestrangerea pachetului de
pastile piezo-electrice. Membrana 9 aflata in zona fluifului a carei presiune se masoara
actioneaza asupra pachetului de pastile prin intermediul tijei 7 care se poate deplasa liber

61

in piesa 6. Reglajul pozitiei clopotului fata de tija se face din rotirea piesei 2 in corpul 1,
dupa care se blocheaza cu contra-puiulita 3. Se poate utiliza pentru masurarea presiunilor
de la 0-150 atm.
Metode si mijloace de masurare a temperaturii
In constructia de masini cunoasterea temperaturii este importanta in diverse etape
ale proceselor de prelucrare. Ex: pentru tratamente termice si pentru optimizarea
procesului de aschiere prin cunoasterea temperaturii la varful sculei aschietoare.
Captoarele pentru masurarea temperaturii se numesc termometre.
Metodele de utilizare pentru masurarea temperaturii in cercetarea experimentala
au la baza:
- producerea unor tensiuni termoelectromotoare;
- variatia rezistentei cu temperatura;
- variatia radiatiei termice sau luminoase cu temperatura;
- variatia presiunii corpului termometric;
- dilatarea corpurilor termometrice.
Termometre bazate pe variatia tensiunii termoelectromotoare se mai numesc si
pirometre termoelectrice. Un astfel de pirometru este constituit dintr-un termocuplu
capabil sa masoare diferenta de temperatura dintre un mediu de baza si cel a carei
temperatura se masoara. Tensiunea termoelectromotoare generata, masurabila cu un
mini-voltmetru sau galvanometru este proportionala cu diferenta de temperatura dintre
cele 2 medii.

Tensiunea rezultata este data de efectul Volta. T1 se mentine la temperatura


constanta, in general 0, prin cufundarea jonctiunii intr-o baie cu gheata.
Materialele utilizate pentru electrozi sunt diferite combinatii (aliaje) de Cu, Fe,
Ni, Pl, Mn, Al etc. Cele mai cunoscute sunt (sunt si standardizate) :
- alumel aliaj din Ni, Mn, Al, Si;
- chromel aliaj din Ni, Cr;
- constantan aliaj din Cu si Ni;
- nicrosil aliaj din Ni, Cr, Si;
- nisil aliaj din Ni, Si, Mn;
Metale nobile: platina, tunxten si aliajele acestora.

62

Primele 5 curbe (de sus) sunt standardizate si au fiecare din ele domenii specifice
de lucru. Jonctiunea T2 se introduce in incinta a carei temperatura se masoara,
protejata de un tub cu scopul de a-i mari durata de viata. Conectorii de legatura de la
termocuplul propriu-zis la aparatul de masura trebuie sa fie de buna calitate, iar
lipiturile acestora sa fie rezistente in timp si cu rezistenta electrica cat mai mica.

63

BCE curs 15
26.11.2009
(continuare)
Cromel-constantan au cea mai mare sensibilitate, (80 v / C ), au o toleranta de
0,75%, se utilizeaza pentru masurarea temperaturilor intre 200-900 C si lucreaza in
conditii de mediu oxidant.
Fier-constantan au o sensibilitate de 60 v / C , se utilizeaza pentru temperaturi
cuprinse intre -150-1000 C , toleranta este 1%, si se comporta destul de precar si in
mediul oxidant si in mediul reducator.
Cupru-constantan sensibilitate tot de 60 v / C , precizie de 0,5%, lucreaza
intre -100-300 C .
Cromel-alumel au o sensibilitate de 45 v / C , 0,75% precizie, se masoara
temperaturi intre 700-1200 C . Se comporta foarte bine in medii oxidante;
Nicrosil-nisil au fost dezvoltate ca varianta imbunatatita a celor precedente. Au
o sensibilitate de 45 v / C , durata de viata de 3 ori mai mare decat cele anterioare.
Platina+aliaje de platina au o sensibilitate mult mai mica (20 v / C ), precizie
mare ( 0.2%), si se comporta foarte bine in atmosfera oxidanta si bine in atmosfera
reducatoare. EX:Daca grosimea tijei de protectie este de 1 mm, inertia este de 0,15 s, care
este satisfacatoare in marea majoritate a aplicatiilor.
Firele de legatura au diametre intre 0,4-2mm. Aplicatia cea mai cunoscuta este
termopila, formata din 25 de cupluri, montate in serie. Jonctiunea rece se realizeaza cu o
baie de gheata.
Termometre bazate pe variatia rezistentei electrice cu temperatura
Se bazeaza pe proprietatea pe care o au metalele de crestere a rezistentei acestora
cu cresterea temperaturii.
R t R o [1 (t t t o )] ;

Variatia nu este liniara complet pe domeniul de lucru.


Fiecare din aceste materiale se utilizeaza pe anumite domenii tinand cont si de
preciziile obtinute si durata de viata.

64

In cazul in care se utilizeaza materiale semiconductoare, rezistivitatea acestora


scade cu cresterea temperaturii. Scaderea este accentuata dupa o relatie de tip
exponential:

Rt Ro e

to t
t o t

Captoarele pentru masurarea temperaturii care folosesc materiale metalice se


numesc termorezistente, iar cele care folosesc materiale semiconductoare se numesc
termistoare.
Termistoarele sunt de dimensiuni foarte mici, masoara temperaturi de pana la 250
C si necesita curenti foarte mici datorita capacitatii limitate de disipare a caldurii.

Aparate pentru masurarea temperaturii bazate pe radiatia corupurilor. Pirometre


de variatie.
Caracteristicile de radiatie ale unui corp sunt guvernate de legea radiatiei
monocromatice, legea variatiei integrale, legea de deplasare etc.
Pirometrul optic monocromatic cu radiatie partiala si disparitia filamentului.

Ochiul uman percepe 2 imagini suprapuse: aceea a corpului a carui temperatura se


masoara si a filamentului, printr-o lumina monocromatica datorita filtrului rosu.
65

Modificand controlat intensitatea de iluminare a filamentului, putem ajunge in situatia de


disparitie a filamentului in fondul radiatiei emise de corp. Disparitia filamentului se
poate realiza din punct de vedere constructiv prin 2 modalitati:
- prin variatia intensitatii curentului, ampermetrul fiind gradat direct in unitati de
temperatura;
- prin mentinerea constanta a intensitatii curentului electric, si deci a stralucirii
filamentului, si modificarea intensitatii filtrului negru care este de grosime
variabila si gradat direct in unitati de temperatura.
Domeniul de temperatura este de la 350-5000-7000 C .
Constructiile moderne de pirometre optice permit compensarea automata a
diferentei de nuanta si deci masurarea temperaturii in timp real.
Termometre bazate pe dilatatia termica.
Aceste termometre se bazeaza pe dilatarea termica a corpurilor solide, lichide sau
gazoase. Constructia termometrelor bazate pe dilatarea corpurilor solide are la baza
utilizarea lamelelor bimetalice cu coeficienti de dilatare diferiti. Forma lamelelor este
foarte diversa:
- spirala plana;
- spirala elicoidala;
- lamela rectilinie etc.
Datorita variatiilor de temperature aceste lamele isi schimba forma. In cercetarea
experimentala cel mai folosit este termometrul cu lamela bimetalica sub forma de arc de
cer.

Lamela este un aliaj al fierului cu 24% Ni si 2-4 % Cr. Masoara temperaturi pana
la 450 C cu precizie de 1 %. Masurarea temperaturii se mai poate face si prin alte
metode:
- masurarea curentului invers intr-o dioda semiconductoare;
- masurarea curentului de zgomot intr-un circuit electric;
- masurarea curentului rezidual sau a tensiunii baza-emitor intr-un tranzistor etc.
O constructie moderna se bazeaza pe masurarea electronica a temperaturii cu

66

ajutorul unei placute de cuart introdusa intr-un circuit oscilant. Modificarea temperaturii
produce variatia frecventei circuitului oscilant. Se masoara astfel temperaturi pana la 220
C cu precizie de pana la 10 4 C .
Metode si mijloace de determinare a pozitiei si prezentei
Controlul pozitiei obiectelor fizice este esential pentru multiple aplicatii cum ar fi:
- controlul raspunsului sistemului;
- evaluarea unei performante;
- controlul traficului;
- robotica;
- sisteme de siguranta.
Prin pozitie intelegem determinarea coordonatelor obiectelor in raport cu un
sistem de referinta ales. Prin deplasare intelegem schimbarea pozitiei unui obiect cu o
anumita distanta si cu un anumit unghi. O distanta critica este masurata de catre senzorii
de proximitate. Un senzor de proximitate este o versiune limita a unui sensor de pozitie.
La alegerea captorilor de pozitie sau de miscare trebuie sa se cunoasca
urmatoarele:
- care este ordinul de marime al deplasarii si tipul ei;
- care este rezolutia si precizia care se cer;
- din ce material este obiectul studiat;
- care este spatiul disponibil pentru montarea detectorului;
- care sunt jocurile dintre elementele asamblate;
- care sunt conditiile mediului exterior (umiditate, temperatura, vibratii);
- care este puterea disponibila la senzor;
- care este uzura masinii;
- numarul de senzori necesari;
- costul ansamblului din care fac parte senzorii.
Captorul de pozitie realizeaza inchiderea si deschiderea unui circuit. Ele pot fi normal
inchise si normal deschise.

67

BCE curs 16

02.12.2009
Detectoare de pozitie

Daca studiem forta necesara actiunii unui asemenea captor, distingem diferite
valori in functie de cursa elementului mobil: avem o forta de comanda, de cursa totala si
o forta de relaxare.
Deplasarea necesara efectului comenzii implica:
- o pozitie de repaus;
- o pozitie de relaxare;
- o pozitie de actiune;
- o pozitie de sfarsit de cursa.

Captoare de prezenta (de proximitate)


Spre deosebire de captoarele de pozitie, acestea sunt caracterizate prin absenta
unei legaturi mecanice intre captor si obiectul a carei deplasare se masoara. Distanta
critica este de la 1 la cativa mm.
Astfel de captoare se utilizeaza frecvent la:
- controlul prezentei/absentei sau sfarsitului de cursa;
- detectarea trecerii;
- pozitia pieselor;
- sistemele antifurt etc;
- se utilizeaza frecvent cand obiectul detectat are o viteza mare;
- in situatii de lucru dificile;
- cand piesa sau obiectul detectat este de dimensiuni mici si fragil.
Principiul de functionare este acelasi si implica schimbarea pozitiei unui contactor
care modifica continuitatea unui circuit electric.
Detectoare gravitationale
Masoara un unghi critic dintre o anumita directie si directia spre centrul
pamantului.

68

Detectorul cu mercur:

Electrolitul din interior este partial conducator de electricitate, variatia pozitiei


bulei de aer modifica rezistivitatea dintre contactul central si contactele laterale.
Detectoare termice (nu-s pentru examen)
Curentul este necesar sa verificam nivelul de lichid dintr-un rezervor cand lichidul
are o temperatura diferita de a mediului.
Ele functioneaza dupa principiul diferentei de conductivitate termica a lichidului
si a gazului.

Pe verticala recipientul se monteaza mici senzori de temperatura care transmit


semnalul intr-un circuit poarta-multiplexor.
Un convertor analog numeric transforma uniform de la multiplexor intr-un semnal
digital care este analizat de un microprocesor.
O alta varianta de senzori de detectare asemanatoare cu aceasta creeaza artificial
un flux termic prin incalzirea unei generatoare a peretelui cu o sursa de caldura si
masoara transferul acestui flux termic prin peretele rezervorului.
In general cantitatea de energie disipata depinde si de temperatura mediului
ambient.

69

Captori de prezenta capacitivi


Principiul de functionare are la baza variatia capacitatii unui condensator prin
modificarea distantei dintre armaturi sau a tipului de dielectric.
Una din armaturi o constituie un cablu ecranat a captorului, iar celalalt o
constituie piesa.
O aplicatie cunoscuta a unui asemenea senzor este detectarea metalelor sub
pamant pana la o distanta tipica de 30 mm.
Captorul lucreaza la frecvente de 3 MHz si poate detecta si deplasarea rapida a
obiectelor. Cu un astfel de captor se pot detecta si nemetalele. De ex: sticla pana la 8-10
mm, polietilena numai pana la 2 mm.
Exista si senzori capacitivi comparativi care compara capacitatea unui
condensator format ca la captorul anterior cu o capacitate de referinta.
Captoare de tip inductiv
Folosesc principiile de lucru pe care le-am studiat la captoarele inductive.
Avantaje:
- senzorul este un dispozitiv fara contact, fara rezistenta de frecare;
- histerezisul magnetic sau mecanic este neglijabil;
- impedanta mica;
- susceptibiliate mica la zgomot si interferente;
- constructii simple si robuste;
- rezolutie infinit enzimala.
Senzorul de curent turbionar
Se foloseste pentru a sesiza materiale nemagnetice dar conductoare. Principiul de
functionare are la baza efectul curentilor turbionari intr-un senzor dublu bobina.

La trecerea unui material prin dreptul bobinei de sesizare se produc in aceasta


curenti turbionari care modifica echilibrul captorului. Pentru a limita influenta deplasarii
obiectului din zona senzorului se utilizeaza ecrane de protectie.

70

Datorita fiabilitatii ridicate astfel de captori se produc intr-o gama foarte larga de
dimensiuni si forme. Firmele producatoare pot asigura si forme de captori la comanda.
Captoare magnetice
Unul din cele mai cunoscute sisteme de captoare magnetice il constituie
comutatoarele magnetice. Acestea sunt formate din 1 sau mai multi comutatori magnetici
si un magnet permanent.
Aplicatia cea mai cunoscuta este cea de sesizare a inchiderii sau deschiderii unei
usi cand comutatorul este pe toc si magnetul este pe usa. Lucreaza intre 5 si 10-15mm.
Foarte multe aplicatii au la baza senzorul cu efectul Hall.
Senzorii inductivi combinati cu cei magnetici permit masurarea grosimii unui
material precum si a eventualelor imperfectiuni, defecte in material.

71

BCE curs 17

03.12.2009
Detector de proximitate cu lumina polarizata

Senzori cu fibra optica se folosesc pentru detectarea nivelului de lichid dintr-un


recipient. Se bazeaza pe principiul reflexiei si refractiei luminii intr-o prisma.

72

Constructia se bazeaza pe existenta unor coeficienti de refractie diferiti in aer si in


lichid. Cand prisma se gaseste deasupra nivelului lichidului, fluxul luminos este reflectat
de prisma spre cablu de iesire cu fibra optica. Cand prisma se gaseste in interiorul
lichidului, refracta unda incidenta astfel ca in fibra optica de iesire dispare fluxul
luminos.
Senzori optici liniari (DSP).
Pentru masuratori de pozitie, de precizie, in intervale scurte si lungi, sistemele
optice pot fi inca eficiente. Un exemplu este detectorul sensibil la pozitie, produs pentru
sesizarea cu precizie a pozitiei unui obiect si mai apoi autofocalizarea in camerele
fotografice si video.
Pozitia unui obiect este determinata prin aplicarea principiului triunghiului la
masurari. Pentru a evalua distanta de la aparat la un obiect oarecare, aparatul emite un
impuls de 0,7 ms, spre obiectul cercetat si masoara raspunsul dat de lumina reflectata.
Problema principala in acest caz este ca gradul de absorbtie al obiectului vizat este
variabil si inca in limite foarte mari. Acest semnal este prelucrat in interiorul aparatului
cu ajutorul unui DSP care analizeaza pozitia undei reflectate.

DSP-ul lucreaza pe principiul fotodetectorului. El are o rezistenta superficiala


dispusa pe suprafata de contact a spotului luminos. Daca la extremitati se monteaza 2
borne de iesire, curentii la aceste borne sunt proportionali cu pozitia x fata de extremitati.

73

Din punct de vedere constructiv DSP-ul este construit din 2 straturi de siliciu de
inalta rezistenta si conductori de legatura pe laturile extreme.
Curentul I A de la extremitatea A este proportional cu curentul I 0 produs de unda
reflectata si depinde de pozitia spotului.
R Rx
I A I0 B
;
Rd
R
I B I0 x ;
Rd
Dx
IA I0
;
D
x
IB I0 ;
D
IA D x D D
D
;
P

1 x
IB
D x x
P 1
L0 LB
L f L f

L 0 B B (P 1) k(P 1) .
f
x
x
D
Distanta L 0 este proportionala cu raportul curentilor P.
O alta aplicatie a DSP-urilor permite masurarea cu precizie ridicata a
dimensiunilor unei piese fara contact dar in zona de imediata vecinatate a piesei.

74

Distanta de masurare este de 40 mm. Intervalul de masurare este 5 mm.


Precizia 20 microni. Rezolutia de 10 microni. Cu un astfel de dispozitiv se poate
masura inaltimea unui obiect, abaterea de circularitate a unei piese, prezenta sau absenta
unui obiect, inspectia computerizata a inaltimii.
Asocierea de 2 sau 3 asemenea dispozitive permit si masurari bidimensionale.
Senzori ultrasonici
Pentru masurarea distantelor fara contact se pot concepe dispozitive care sa emita
un semnal si sa receptioneze semnalul reflectat. Semnalul emis poate fi semnal
electromagnetic, acustic, ultrasonic etc.
Pentru masurarea distantei de la un obiect se determina o relatie de legatura de
v t cos
forma: L0 0
.
2
Pentru masurarea intervalului de timp intre emisie si receptie cu suficienta
precizie este necesar ca viteza undei sa fie cat mai mica. In consecinta utilizarea
ultrasunetelor nu este eficienta deoarece viteza de deplasare a acestora este apropiata de
viteza luminii.
O frecventa specifica de masurare este de 37 kHz, fara a putea fi spusa cu precizie
din motive de securitate. In acest mod se poate masura intervalul de timp de la emisie la
receptie, cu o precizie suficient de buna.
Reflexia este puternic influentata de obiectul vizat. Unghiul de reflexie putand
merge pana al 180 .
Generarea undelor ultrasonice se poate face cu ajutorul unor materiale piezoceramice, dispuse pe membrane metalice elastice. Aceste dispozitive pot functiona atat ca
motor cat si ca generator de unde ultrasonice. Deci alimentand materialul piezo-ceramic
cu o tensiune variabila de frecventa ultrasonica putem genera unde ultrasonice. Invers,
daca asupra memranei actioneaza unde ultrasonice, acestea genereaza un curent
proportional cu intensitatea undei si avand aceeasi frecventa.

75

Pentru marirea sensibilitatii in zona din fata membranei elastice se monteaza un


con care sa concentreze undele ultrasonice.

CAP. METODE SI MIJLOACE DE MASURARE A VIBRATIILOR


SISTEMULUI TEHNOLOGIC.
In cazul sistemelor reale, abordarea strict teoretica a comportarii la vibratii, nu
este posibila decat prin introducerea unor ipoteze simplificatoare care sa permita
elaborarea unui model matematic teoretic. Spre deosebire de alte situatii, ipotezele
simplificatoare introduse la studiul vibratiilor, pot indeparta substantial modelul de
situatia reala. Din aceasta cauza este necesara si o abordare experimentala a studiului
fenomenului vibrator din sistemele tehnologice.
In majoritatea sistemelor tehnologice de prelucrare, vibratiile au influenta
negativa asupra desfasurarii proceselor. In consecinta, cercetarile experimentale urmaresc
diminuarea pe cat posibil a efectului datorat vibratiilor.
Orice problema de vibratii ale unui sistem elastic poate fi privita din punct de
vedere matematic ca o functie de raspuns la o excitatie de intrare. Functia de raspuns
depinde de forma excitatiei de intrare, precum si de proprietatile statice si dinamice ale
sistemului elastic. Din aceasta perspectiva, studiul vibratiilor se imparte in 3 mari
categorii:
- masurarea raspunsului in vederea compararii acestuia cu limitele admise;
- masurarea excitatiilor de intrare in vederea intocmirii programelor de incercari;
- masurarea simultana a excitatiei si raspunsului pentru determinarea
caracteristicilor dinamice ale sistemului si construirea pe aceasta baza a unui
model matematic.
Vibratiile se definesc prin deplasare, viteza si acceleratie.
Pentru vibratiile armonice se considera ca acestea sunt complet cunscute daca se
cunosc amplitudinea, frecventa si deferenta de faza. In cazul vibratiilor sub forma de soc
se masoara amplitudinile maxima si durata acestora in timp. In cazul vibratiilor aleatoare,
acestea se definesc prin functii specifice de tip frecventa si putere.

76

Masurarea vibratiilor in cele mai multe cazuri se realizeaza in coordonate relative


in functie de zona cu efecte negative maxime. De ex: in cazul unui sistem tehnologic,
intereseaza vibratiile produse la nivelul scula-piesa, care influenteaza regimul de lucru si
calitatea suprafetei obtinute.

77

BCE curs 18

09.12.2009

Particularitatile masurarii vibratiilor sistemelor tehnologice.


Din punct de vedere tehnologic, studiul vibratiilor se realizeaza prin prisma
influentei acestora asupra procesului de prelucrare. Aceasta inseamna ca se studiaza
miscarile vibratorii la nivelul scula-piesa. La acest nivel, vibratiile influenteaza precizia
prelucrarii, calitatea suprafetei obtinute, durabilitatea sculelor, etc.
Cresterea vibratiilor are ca efect cresterea rugozitatii suprafetelor, micsorarea
preciziei pieselor obtinute, limitarea regimului de prelucrare si scaderea durabilitatii
sculelor. In general vibratiile au efect negativ pentru procesul de prelucrare. Din acest
motiv se urmareste diminuarea acestora prin orice fel de mijloace.
Studiul comportarii la vibratii al sistemului tehnologic se realizeaza in 2 moduri:
- masurarea vibratiilor in diferite puncte si in diferite conditii de lucru fara excitarea
suplimentara;
- masurarea vibratiilor in diferite puncte cand masina-unealta nu functioneaza,
excitarea realizandu-se cu forte variabile amplasate in diferite locuri ale
sistemului MUSDP.
In primul caz se masoara raspunsul la toate sursele de vibratii, fara a stii care din
ele influenteaza un anumit comportament al sistemului. Micsorarea vibratiilor in acest
caz se realizeaza prin incercari si eliminari succesive.
Cea de-a 2-a metoda implica excitarea cu forte vibratorii suplimentare, cand
sistemul nu functioneaza. In acest caz se urmareste determinarea frecventelor proprii ale
sistemului tehnologic si a formei modurilor proprii de vibratii. Se determina suplimentar
rigiditatile partilor componente ale sistemului tehnologic, masele echivalente,
amortizarile etc. Pe acesta baza se poate construe un model matematic care permite
evaluarea in anumite limite a comportarii globale a sistemului.
Captoare specifice masurarii parametrilor vibratiilor

Aparatele pentru masurarea vibratiilor sunt de 2 mari categorii:


aparate cu punct fix care definesc miscarea corpului in raport cu un reper fix;
aparate seismice care cuprind un sistem oscilant cu masa, arc si amortizor, care
este legat de sistemul cercetat, masurandu-se miscarea relativa masei fata de
suport. Elementele componente ale unui sistem seismic genereaza un
comportament de ordinul II al sistemului.

78

Sistemul este format dintr-un cadru fixat solidar cu piesa a carei miscare
vibratorie se masoara. In interiorul cadrului, o masa m este prinsa de acesta prin
intermediul unui element elastic de constanta k si a unui sistem de amortizare de
constanta a. Aplicand legea echilibrului dinamic, vom avea:
g 2 (x i x e )
dx
m
a e k xe 0 ;
2
dt
dt
2
dx e
g xi
2xi

m
Daca x i X i e jf t
;
e
dt 2
dt
dt 2
k
n
;
m
a

;
2 km
1 dx e 2 dx e
1 2 xi
;

e
2n dt 2 n dt
2n dt 2

x e Xe e jf t ;

X e Xi

2
e j ;
2 2
2
(1 ) (2)

2
;
arctg
2
1

f .
n

xe xi .
Aparatele construite pe acest principiu se numesc vibrometre seismice. Limita
inferioara a frecventei este determinata de distorsiunile de faza.
f
n .
1;
In acest domeniu, aparatul functioneaza ca un accelerometru seismic. Semnalul de
iesire fiind proportional cu acceleratia miscarii. O constructie tipica cu abateri de pana la
1;

79

1% este un accelerometru cu =0.7 , folosit pana la f 0, 4n . In cazul in care <1, si


dX
in locul deplasarii X e se masoara viteza deplasarii e , aparatul se numeste velocimetru.
dt
dX e
Constructiile practice vizeaza masurarea lui X e sau a lui
prin diferite
dt
procedee:
- cu traductoare inductive;
- cu traductoare rezistive;
- cu traductoare capacitive.
Pentru masurarea acceleratiilor, cele mai folosite sunt accelerometre cu
traductoare piezoelectrice.
Vibrometru seisimic cu traductor rezistiv.

Constanta de amortizare se asigura prin introducerea intregului mecanism intr-o


baie de ulei siliconica.
Vibrometru seismic cu traductoare inductive.

Cele 2 bobine sunt in montaj diferential. Masa seismica este constituita din
lamelele 1 si miezul 2.
Firma DISA produce traductori de vibratii cu element sensibil sub forma de
condensator circular.

80

Velocimetru pentru masurarea vitezei oscilatorie.

Masa seismica este formata din membranele elastice 4, tija 5, bobina 7, si clopotul
6. Deplasarea axiala a tijei si implicit a bobinei in interiorul magnetilor permamenti 3,
induce o tensiune proportionala cu viteza de deplasare. Amortizarea este asigurata de
curentii Foucault, care se produc in clopotul 6, ce intra in magnetul permanent 3. Corpul
1 se tine apasat pe piesa a carei vibratie se masoara. Frecventa maxima masurata este de
10 kHz.
Accelerometrele piezoelectrice au la baza 2 pastile din material piezoelectric care
preiau semnalul masei seismice.

Masa seismica 1 este prestransa cu ajutorul capacului in corpul 4, prin intermediul


inelelor 5 si arcurilor 3. Pastilele piezoelectrice 2 genereaza o tensiune electrica
proportionala cu acceleratia masei 1.
Frecventa de lucru este pana la 20-50 kHz.
Masurarea vibratiior sistemului tehnologic pentru cazul excitarii cu surse proprii
de vibratii.
Pentru masuratori se iau in calcul mai multe situatii:

81

sistemul nu functioneaza (masina-unealta este oprita) si se pun in functiune


succesiv masinile-unelte din jur sau alte echipamente care produc vibratii;
sistemul functioneaza in gol succesiv in diferite conditii (eliminarea unor zone de
transmisii, functionarea unor anumite trasee ale cutiilor de viteze, etc);
sistemul functioneaza in sarcina in diferite regimuri de lucru urmarindu-se
comportarea la nivel global al raspunsului.

82

BCE curs 19

10.12.2009

Modul de excitare a structurii elastice a sistemului tehnologic


Se realizeaza prin aplicarea unor forte variabile in timp asupra structurii
sistemului. Excitarea se face cu 2 tipuri de forte:
- forte cu variatie armonica;
- prin impuls.
Primul caz necesita o aparatura relativ complexa necesitand existenta unor
excitatoare de vibratie armonica.
F(t) F0 sin(t ) ;
Cel de-al 2-lea caz, se realizeaza prin aplicarea unei forte de scurta durata asupra
structurii (lovirea acesteia cu un ciocan dinamometric). Aici se masoara cantitatea de
miscare P intr-un interval de timp t- t 0 .
t

P F(t)dt .
t0

Excitatoare folosite in cercetarea experimentala.


Pot fi electrodinamice, mecanice, hidraulice, pneumatice, etc.
Excitatorul electrodinamic se bazeaza pe fenomenul de aparitie a unei forte
electrodinamice, atunci cand avem un conductor care se deplaseaza intr-un camp
magnetic.
F(t) B L i(t) ;

Echipamentul mobil este format din membranele 2, tija 5, prevazuta cu mansonul


6. Solidar cu acestea este si bobina 1, care se misca in interiorul magnetului permanent 4.
Introducand in bobina un curent variabil de la un generator de frecventa variabila si un
amplificator de putere, are loc deplasarea axiala a tijei dezvoltand o forta armonica de
aceeasi frecventa cu a curentului de alimentare. Limita inferioara a frecventei este data de
frecventa proprie a echipamentului mobil, iar cea superioara de frecventa de rezonanta a
suportului bobinei. Generatorul se tine apasat pe piesa careia vrem sa transmitem

83

miscarea prin intermediul mansonului 6 cu rol de amortizare a loviturilor dintre piesa si


tija.
Excitatorul hidraulic are ca element central un cilindru hidraulic, care poate fi
actionat din 2 sensuri diferite. Alimetarea celor 2 cai de acces a fluidului se face prin
intermediul unui distribuitor hidraulic, actionat de un vibrator electrodinamic.

Raspunsul in frecventa depinde de sarcina la care lucreaza.

Graficul ilustreaza domeniul maxim de lucru.


Astfel de excitatoare lucreaza pana la 500 de Hz si au forte intre 2000-4000 N.
Cursele sunt de ordinul mm.
Excitatoarele prin impuls sunt niste ciocane dinamometrice cu masa de 0.2-0.3
kg, care efectueaza sau genereaza o forta corespunzatoare acesteia de la 0.5 m.

Prelucrarea datelor experimentale. Analiza rezultatelor si erorilor de masurare


Cercetarile experimentale prezente, analizeaza fenomene complexe care depind
de un numar foarte mare de factori de influenta. O parte limitata din acestia cu influente
semnificative asupra sistemului cercetat, sunt cunoscuti de experimentatori si variati in

84

mod controlat sau mentinuti la valori cunoscute. In afara acestor factori controlabili, mai
exista inca un numar nelimitat de factori, fiecare din ei cu actiune nesemnificativa asupra
sistemului, dar care impreuna fac ca rezultatele obtinute in conditii identice sa difere intre
ele. Acest lucru se datoreaza variabilitatii sistemelor naturale, dar si imposibilitatii
controlarii tuturor variabilelor din sistem. Din acest motiv prelucrarea datelor trebuie sa
se faca cu metode apartinand statisticii matematice, tinand cont de teoria probabilitatilor.
Abordarea statistica a experimentarilor se realizeaza in toate fazele procesului
experimental (formularea ipotezelor, organizarea experimentului, prelucrarea datelor).
Modelarea sistemelor fizice studiate se poate face in 3 moduri:
- modelare analitica porneste de la o relatie matematica cunoscuta dintre factorii
implicati in sistem, experimentul urmand sa verifice veridicitatea modelului
realizat. Abordarea analitica se realizeaza facand apel la ipoteze simplifactoare
care pot sa indeparteze modelul de sistemul real;
- modelare experimentala (empirica) urmareste determinarea modelului
matematic prin prelucrarea datelor obtinute experimental fara a se tine seama de
eventualele legitati dintre parametrii sistemului. Modelul obtinut pe cale
experimentala este valabil doar pe domeniul cercetat;
- modelare mixta urmareste determinarea unui model matematic pornind de la o
forma matematica cunoscuta, iar determinarea constantelor modelului se
realizeaza experimental.

Erori si incertitudini de masurare.


Sunt definite in STAS 2872/1 din 86. Eroarea de masurare notata e se defineste
ca abatere a valorii masurate de la adevarata marime a masurandului. Valoarea adevarata
a masurandului este o marime care principial nu poate nici ea fi cunoscuta. Din acest
motiv se introduce notiune de incertitudine de masurare, cu intelesul de interval estimat
care cu o anumtia probabilitate include valoarea adevarata a masurandului.
Incertitudinea de masurare se noteaza cu u , se referea la rezultatul unei
masuratori si da o indicatie asupra gradului de incredere in acel rezultat. Ei i se poate
determina valoarea, dar nu si semnul. In consecinta in urma unei masuratori se obtine o
valoarea de foram x u. (x-valoarea masurata, u-incertitudinea)
Erori de masurare. Clasificare:
- din punctul de vedere al expresiei matematice:
o absolute notate cu , x x 0 ;
x x0
o relative =>
;
x0
x x0
o raportata =>
.
v
x 0 valoarea adevarata a masurandului.
v intervalul de masurare;
- din punct de vedere al structurii statistice;
eroare aleatoare care variaza imprevizibil atat ca marime cat si ca sens si care se
obtine in conditii de repetabilitate a masurarii. Ele nu pot fi inlaturate din procesul de
masurare;

85

eroarea sistematica corespunzatoare unei erori care ramane constanta si care


insoteste procesul de masurare. Aceasta eroare poate fi inlaturata prin metode specifice
sau chiar prin calcul;
eroarea grosolana care depaseste substantial celelalte 2 tipuri de erori si care
este rezultat cel mai probabil al unei erori de masurare. Includerea masuratorilor afectate
de erori grosolane poate modifica substantial concluziile privind rezultatele masurarii.
Din acest motiv ele trebuiesc inlaturate din sirul valorilor masurate. Oportunitatea
eliminarii unei masuratori posibil afectate de astfel de erori se determina folosind teste
statistice.
- din punct de vedere al regimului masurandului:
o eroare statica cand marimea de masurat are o variatie lenta sau este
constanta;
o eroarea dinamica corespunzatoare unei marimi dinamice.
- din punct de vedere al dependentei fata de masurand:
o eroarea aditiva care ramane practic constanta pe tot domeniul de
masurare;
o eroare multiplicativa care variaza proportional cu marimea
masurandului.
- din punct de vedere al surselor care le cauzeaza;
o eroarea instrumentala cauzata de mijlocul de masurare;
o eroarea de model datorata imperfectiunii modelului asociat;
o eroarea de retroactiune datorata influentei aparatelor de masura asupra
marimii masurate;
o eroarea de metoda datorata metodei de masurare folosita;
o eroarea de operator datorate operatorului care efectueaza masuratorile;
o eroarea globala se defineste ca suma a tuturor erorilor de masurare.
O notiune fundamentala in statistica matematica este cea de populatie, ca fiind o
multime de elemente cu o aceeasi caracteristica (de ex: multimea valorilor posibile ale
unei masuratori, formeaza o populatie).
Un grup limitat de valori obtinute in urma efectuarii unor masuratori repetate
poate fi considerat un sondaj (o selectie), un lot din populatia valorilor rezultatelor.
De regula sondajele obtinute din aceeasi populatie difera intre ele, existand ceea
ce se cheama o dispersie a sondajelor. Rezultatele obtinute in urma analizarii unui sondaj
reprezinta doar evaluari ale parametrilor populatiei din care provine.
Se considera un ansamblu de experimente obtinute prin repetarea operatie de
masurare in conditiile mentinerii acelorasi valori ale factorilor controlabili. Daca
intervalul de variatie a marimii masurate se imparte intr-un numar de subintervale egale
si se contorizeaza numarul de valori din fiecare subinterval, se obtine frecventa de citire
corespunzatoare fiecarui subinterval. Daca se reprezinta grafic pe axa absciselor
intervalul de masurare si pe ordonata numarul citirilor, se obtine poligonul frecventelor.

86

Daca numarul de citiri este foarte mare se observa ca frecventa de aparitie


raportata la numarul total de masuratori corespunzatoare fiecarui interval tinde catre
valori constante.
Daca se micsoreaza marimea unui subinterval, la limita treptele histogramei
dispar rezultand o curba caracteristica specifica masuratorii respective.
Valoarea limita a frecventei relative de aparitie corespunzatoare unui subinterval
se numeste probabilitate de aparitie a valorii in acel interval. Conform definitiei data de
Laplace, probabilitatea de aparitie a unui eveniment este data de raportul dintre numarul
cazurilor favorabile aparitiei acelu eveniment supra numarul de cazuri total posibile ale
experimentului.

87

BCE curs 20
(continuare)

6.01.2010

La limita curba obtinuta este continua si se numeste densitate de probabilitate. Ea


ne ajuta la studiul parametrilor populatiei din care provine sondajul. Aceasta curba f(x)
are 2 caracteristici fundamentale: f (x) 0, x R ;

f (x)dx 1 ;

Se poate determina cu ajutorul acestei functii, probabilitatea ca o valoare oarecare


x sa fie cuprinsa intr-un interval.
x2

P(x1 x x 2 ) f (x)dx ;
x1

Se mai defineste functia de repartitie F(x), ca fiind probabilitatea ca variabilele


aleatoare sa ia valori mai mici ca o valoare x.
F(x) P(x x l )

xl

f (x)dx ;

Tendinta naturala a rezultatelor unei masuratori este de concentrare in zona de


mijloc si de rarefiere in zonele extreme. Pentru caracterizarea acestor tendinte se
folosesc:
- parametrii de tendinta (media aritmetica, mediana, valoarea centrala, modulul
etc.);
- parametrii de imprastiere (dispersia, abaterea mediei patratice, amplitudinea, etc).
Parametrii de tendinta.
Media aritmetica.
n

X
i 1

xi
;
n

media aritmetica a populatiei.


Valoarea centrala este media aritmetica a celei mai mari si celei mai mici valori
considerate.
x x min
x c max
;
2
Mediana este valoarea termenului de ordin n+1/2 pentru siruri impare, sau
xn xn
1
2
media valorilor de ordin M 2
in cazul sirurilor pare.
2
Moda reprezinta valoarea variabilei careia ii corespunde cea mai mare frecventa.
Abaterea medie este media aritmetica a abaterilor fata de origine cu abaterile luate
in valoare absoluta.

88

Parametrii de imprastiere
Dispersia este definita ca o masura a imprastierii rezultatelor in jurul valorii
1 n
mediei aritmetice a acestora. Se noteaza cu s2 (x i x) 2 . Mai folosita este formula
n i 1
n
1
s2
(x i x)2 si se demonstreaza ca aceasta operatie este un estimator mai bun al

n 1 i 1
dispersiei.
Parametrii pentru dispersia populatiei sunt notati cu 2 .
n

(x

x)2

. se noteaza cu .
n 1
Amplitudinea R este diferenta intre valoarea maxima si valoarea minima.
R x max x min .
s
Coeficientul de variatie .
x
Abaterea medie patratica. s

i 1

1 n
(x i x)q .

n i 1
*
Nivelul de incredere R al masurarii reprezinta probabilitatea cu care intervalul
de incertitudine (u,u), asociat masurarii include valoarea adevarata a masurandului.
Alegerea nivelului de incredere este o decizie a experimentatorului care tine seama de:
- precizia necesara;
- precizia aparatelor de masura;
- numarul de experimentari economic necesar sau posibil etc.
In practica industriala nivelul de incredere este 95%. In cercetarile de nivel
ridicat,
nivelul de incredere este standardizat si poate fi 99%; 99,5%; 99,73%; 99,99%.
Repartitia de probabilitatea a unei variabile aleatoare este functia care determina
probabilitatea ca o variabila aleatoare sa ia o valoare data sau sa apartina unei multimi de
valori. Cele mai folosite functii de probabilitate sunt:
- repartitia normala se mai numeste si repartitia lui Gauss-Laplace.
- Repartitia 2 ;
- Repartitia polinomiala;
- Repartitia student t.
- Repartitia Fisher F;
- Repartitia Weibull;
- Repartitia Poisson valabila pentru evenimente discrete;
- Repartitia triunghiulara.
Momentul central de ordin q. Mq

Repartitia normala f (x)


2

(x 2 )
2 2

89

Probleme de prelucrare a datelor experimentale

Verificarea ipotezelor statistice.


Deseori experimentele sunt organizate in scopul verificarii unei anumite ipoteze.
De exemplu se formuleaza ipoteza ca un parametru oarecare Q= Q0 . Efectuand
experimentul, obtinem mai multe valori pentru acest Q dupa o anumita distributie.
Rezultatele obtinute ne permit sa tragem 2 concluzii posibile:
1 diferentele sunt de natura aleatoare fiind determinate doar de factori intamplatori
astfel ca valorile obtinute pentru Q au o medie aritmetica x Q0 .
2 variatiile obtinute la experimentare conduc la concluzia: x Q1 Q0 .
Ipoteza dupa care rezultatele prezinta o diferenta aleatoare nesemnificativa se
numeste ipoteza diferentei nule si este notata cu H 0 . Cealalta ipoteza conforma careia
rezultatele duc spre o valoare Q1 Q0 se numeste ipoteza alternanta si este notata cu H1 .
Sa presupunem ca ipotezei H 0 ii corespunde functia densitate de probabilitate f 0
(x), iar ipotezei H1 functia f1 (x) .

Analiza rezultatelor experimentului este o problema de decizie de acceptare sau


respingere a uneia din cele 2 ipoteze. Pentru astfel de decizie este nevoie de un criteriu.
Un criteriu ideal trebuie sa asigure probabilitatea de 100% de acceptare a unei asemenea
ipoteze cand aceasta este adevarata si o probabilitate de 0% cand ipoteza este falsa. Un
astfel de criteriu nu poate fi insa obtinut. O solutie ar fi de a stabili valoarea limita x l
aflata la intersectia celor 2 curbe. Si vom avea asa:
- x< x l => H 0 adevarata;

90

x> x l => H1 adevarata.


Acest criteriu nu ne scuteste insa de posibilitatea luarii unei decizii gresite. Astfel
exista posibilitatea ca ipoteza diferentei nule sa fie adevarata, iar prin aplicarea acestui
criteriu ea sa fie respinsa. Eroarea care se comite se numeste eroarea de ordinul I si
-

corespunde domeniului dat de

f (x)dx .
0

xl

Eroarea opusa de acceptare a ipotezei H 0 cand in realitate ea este falsa, este


deasemenea posibila. Ea se numeste eroarea de ordinul II si corespunde domeniului dat
de

xl

f (x)dx .
1

Valoarea 1- se numeste nivel de incredere, iar 1- puterea testului.


Probleme se complica si mai mult atunci cand functiile f 0 si f1 nu sunt cunoscute.
Alegerea criteriului de verificare a unei ipoteze statistice nu este intotdeauna o
optiune simpla si implica un risc statistic. Pentru diminuarea acestui risc se apeleaza la
studiul cu mai multe teste statistice.
Testul 2 este un test care urmeaza o repartitie de tip 2 . Se utilizeaza in
cazurile:
- test de egalitate intre dispersia unei populatii normale si o valoare specificata
pornindu-se de la dispersia de pe un esantion sau mai multe din acea populatie.
Comparatia dintre efectivele observate si cele teoretice corespunzatoare ale unei
repartitii specificate aprioric.
- test de independenta si omogenitate;
Testul student este un test care urmeaza o repartitie student. Se utilizeaza:
- ca test de egalitate intre media unei populatii normale si o valoare specificata
pornindu-se de la un esantion prelevat din acea populatie.
- ca test de egalitate a 2 populatii normale de aceeasi dispersie.
Testul Fisher se noteaza cu F. Este testul la care statistica folosita urmeaza o
repartitie F. Se utilizeaza:
- test de egalitate a 2 populatii normale pornindu-se de la dispersiile pe 2
esantioane;
- teste ce intervin in analiza dispersiei.
Prelucrarea datelor experimentale presupune rezolvarea unor probleme importante
cum ar fi:
- eliminarea erorilor aberante dintr-un grup de masuratori efectuate in conditii de
repetabilitate Intr-un sir de rezultatea obtinute in urma unor masuratori in
conditii de repetabilitate este posibil ca una sau cateva valori sa fie mult
indepartate de media celorlalte. In aceste conditii se pune problema daca nu
cumva aceste valori sunt afectate de erori grosolane. Oportunitatea eliminarii unor
asemenea valori se realizeaza apeland la teste specifice cum ar fi: testul
Chauvenet, testul Romanovski, testul Grubbs, testul student.
o Testul Chauvenet in conformitate cu acest test, o valoare x * se elimina
daca probabilitatea ei de aparitie este inferioara unui nivel P=1/2n (n
numarul de masuratori). Din punct de vedere practic se procedeaza in felul
urmator: pentru sirul valorilor n masurate, se calculeaza media
91

x* x
si se
s
x* x xl x
x x
compara cu valorile l
limita tabelat. Daca
>
din tabel,
s
s
s
valoarea respectiva trebuie eliminata. In caz contrar nu sunt suficiente
motive pentru eliminare. Dupa eliminarea unei valori se verifica dupa
aceeasi metodologie oportunitatea eliminarii unei valori din cele n-1
valori ramase, s.a.m.d. pana cand toate valorile satisfac acest test. Decizia
de eliminare a unei valori implica si un risc statistic.
verficarea normalitatii repartitiei unui sir de date alegerea unui anumit model
statistic are implicatii profunde asupra concluziilor ce se desprind prin studiul
sirurilor de date. Matematic nu ofera o modalitate de determinare a unui anumit
tip de model statistic. Din aceasta cauza, practic se verifica concordanta unui
anumit model ales cu datele experimentale si pe aceasta baza acceptarea sau
respingerea acestui model. Acceptarea unui anumit model nu exclude posibilitatea
ca un alt model statistic neluat in calcul sa reprezinte mai bine sirul de valori
masurate. In practica prelucrarii datelor experimentale se porneste in general de la
ideea ca datele obtinute au o repartitie normala si se verifica daca aceasta ipoteza
poate fi considerata valabila. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul testelor de
verificare a normalitatii repartitiei datelor. Numai daca aceste teste ne arata ca
repartitia normala nu poate fi acceptata se realizeaza si alte tipuri de repartitii.
Testele de verificare a repartiei sunt de 2 tipuri:
o teste cantitative cel mai folosit este testul 2 , testul Massey si testul
Shapiro-Wilk;
o teste calitative aici se calculeaza mediana medie aritmetica si modulul.
Daca aceste diferente sunt mici, ipoteza normalitatii poate fi acceptata. Se
calculeaza coeficientul de asimetrie care trebuie sa fie apropiat de 0. Se
calculeaza elementele histogramei verificandu-se pe aceasta baza daca
aceasta are un singur maxim.
estimarea intervalelor de incredere;
compararea dispersiilor;
compararea mediilor aritmetice.

aritmetica, si abaterea mediei patratice. Se calculeaza raportul

92