Punctul forte al Oratoriului .Murialdo” Cs ae cue n RT cay Oe | SC eee icy talentele pe care fiecare le va pune la Cee ee ee ee al proiect educativ consolidatsitine definity Cu toi stim pe de rost matto-ul Oratorue ee ee ad ‘gramul este frumos si subinfelege o mulfme de activti, de infative pine de fanteziessi Cee mt UE et vocile ee aT Nara eee le Ce So Oe Mena aca De wince cee RC I noe Ris Cea ud Geeme Wee oe et Se ree prezent) astfel: De la Oratoriu am primit ese Ce Mae Rue Oe ee ee ce SO oe ee avestei reviste. Ce sd mai facem si Creo uae en eee ecu i ee unos d Peni Reue en cee ne priveste pe noi tof. Nu mai este timpul Coen acre eg civile, police sau confesionale, timpul Cts eee ce edee — “Tnerii Sunt ai nostri, sunt speranta si Vitor! Pentru persoanelo cu orizontur perspective, care aula inimabinele nolor generafi, acum este timpul de a colabora, de a lucra in rejea. Este timpul gratuit si al voluntariatului In aceasta revista veli gasi propunerea do a infinja in Oratorulnostru Migcarea Sooutistea’, voi oti despre Vara Improuna’, vetivedea in pozele reviste multe din actvitajile propuse de Orato- riul ete. Felictandusi pe colaboratori nostti pentru angajarea si disponibil- tatea lor, 58 ne gandim si noi putin daca acestia $i aceia s-au implcat, de Go sa nu ma implic i ou? Se cauta animatori, se cauta colabora- tori $i voluntar la Centrul de Zi, se cauté adulli pentru asistenfa la Oratoriu, se cauté cAntarefi si instrumentisti, se ‘aut antrenori sportiv...ista ar putea continua, Se cautd oameni generosi si bucurosi pentru ca tinerii si copii nostri sa devina buni crestini si cetafeni onesti ai societaji noastre. ‘SA nu uit&m: punctul forte al Oratoriulul este relalia gi rezultatele care se nasc din daruirea gi talentele pe care flecare le va pune la dispozitie”. Situ, ce talent vrei dispozitie? sa pui la Cu drag si cu stima, Pr. Fabio Volani si Pr. Marius Martin Pr. Fabio Volani donfabio@murialdo.org Pr, Marius Martin mariusmartin@murialdo.org losefinii lui Murialdo www.murialdo.ro Habemus Papam! aliel Murialdo" 1 saluta'p Murialdo, fi promite asculta srulu, Intreak Pap Indemnul Sf. Leonar ‘VLADIMIR GHIKA marti pentru eredinjt eimae enr enose Intalnirea Arhiepiscopului cu tinerit ‘Samba, 20 april, in Catedrala Stantul losif din capitala, a avut loc intainirea inaltpreasfintitului loan Robu, Arhiepis- cop Mitropalit de Bucuresti, cu tine din Arhidiecez. Programul a cuprins Cateheza jinuta de Pastorul Arhidi- e¢9zei, Dialogul tineilor cu Arhiepiscopul si Sfanta Liturghie. Intalnirea a avut loc in ajunul Duminici Bunului Pastor, in care Biserica celebreazé Ziua Mondialé de Rugaciune pentru Vocati, si a avut ca tema Mesajul Papei Benedict al XVI-lea adresat tinerilor cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului din 2013: .Mergeti si faceti tucenici din toate nafiunile" (Mt 28,19), IPS loan Robu, Pastorul arhidiecezei noastre gi al tinerilor, ne-a intampinat cu 0 expresie plina’ de incredere si speran\a: “Dragi tiner, viltorul Biserici este in méinile voastre! Voi puteti da marturie despre credinfa voastra. m faptele mici de fiecare zi: in drum spre scoala, facultate sau locul de muncd, Intro discufie cu prieteni, frecventand Liturghia duminicala si In orice impreju- rare. $i obisnuindusva cu faptele mici, credin{a vostra va creste, va da roade $i numai astfel, ea va deveni maturé $i neciintta’. Preasfinjtul a mai adaugat: “Fiecare dintre noi, atunci cand se Intalneste cu cineva, involuntar lasi 0 parte din el, o parte din credinja lu" Dupa aceea, Excelenta Sa a scos in evident rolul Bisericii mn viala de crestin, in viata tinerilor de azi si tn drumul spre mantuire Dupa Sfanta Liturghie prezidata de IPS loan Robu si de numerosi preoti din toatd Arhidieceza, tinerii s-au intAlnit in curlea catedralei pentru o agapa frajeasca, pentru a impartigi gandurile slimpresille auzite si, nu in ultimul rand, pentru a fi Impreuna cu Pastorul Arhidi- ecezei pentru cateva momente de bucurie gi impartasire Pentru mine personal, pe langa experienta frumoasa pe care am trait-o, cuvintele Excelen(ei sale pline de Duh fant mi-au readus zambetul pe chip dupa o saptamana de munca $i daruire fafA de copiii suferinzi, iar increderea si apropierea lui fata de tineri imi mareste de fiecare data speranfa intr-o Bisericd autenticd, Tn care se traleste iubirea milostiva daruit& de Dumnezeu Tatal prin Fiul sau Isus Cristos, Sr. Myriam Ghenfa, CJasus ie usar Vries Soules! I Tikes od Sm Shue ounces je eee acces ied A/S eee sulle nie eaeet gad i Ge toasi Sue 9h sil eve amen Din intamplare am gasit o scrisoare a lui Murialdo adresata tinerlor de azi pi fn continuare: Draga tinere, ‘Tofi in jurul tau ipi spun ed azi tu construiestiviitorul tdu. Toi fi vor asculedtor, harnic, cinsit, curat,credincios. Din orice parte auzi cd tineretul este soarele primaveri, viitorul societal noastre..., dar pugini stu gi ii dau seama cd si tu esti fragil, ispitit, ca si tu ai problemele tale de neingelogee, de singurttate, probleme in familie, incercdn infrangen de multe ori necdutate, Si nu te inspaiméngi, chiar yi ew in adolescenga si tineretea mea am avut aceleasi probleme, aceleasi dificult}. $i ew amam avut o adolescenta tulburatd, am fost rebel, m-am rusinat si fiu credincios. De multe ori m-am (sat atras de preteni ufin recomandabil, timp de un an nu m-am rugat, chiar Cam parasit pe burl Dumnezeu. Antr-adevar, tinerefea este un timp dificil, critic, dar in acelasi timp este frumoasd, plind de exuberanta. Este timpul viselor, al ideaturlor, al pariurifor mari. Opreste-te putin, ia un timp pentru tine, intreaba-te profund, asculta si intelege vocea lui Dumnezeu in constiinta ta, gindeste-te la iubirea infinitd a lui Dumnezeu pentru tine, experimenteaz-o intr-o spovadi bund, vindecitoare, confruntd-te cu un indrumator spiritual si vei vedea: ai sd regdsesti o noud viatd, o mare doringa de a te reinnoi, un now lan pentru a reincepe drumul tau. Te vei simi ca un téndr mare, gata si zbori, gata sd concretizezi in mod generos ideal- unile si visele tale, cuprins de iubirea infinitd, personald, gingasd, actuald si milostiva a lui Dumneze. Cauta planul fui Dumnezeu in viata ta, oricare ar fief. Sd nu wii sd trdiesti cu generozitate, cu noblepe, amabil, firdnind in inima sinceritatea, dreptatea, bunul mers si buna voinf’, ascultdnd si infelegdnd vocile universului, piméntului tau, oamenilor orasulu tau, patrei tale; vocile celor suferinzi, ale saracilor, ale celor oprimati. Dacé vrei si stit mai multe despre mine, la biblioteca Murialdo vei gasi o carte care ifi va povesti toate aventurile viepii mele, ale unui frate, ale unui pricten de al tau. Cu diag, Leonardo Murialdo 3Anul Credintei, 11 octombrie 2012 - 24 noiembrie 2013 Ce ne invata Sf. Leonardo Murialdo despre credinta ‘Tot progresul nostru spre perfectiune depinde de fidelitatea in a tréi o viatd de credinté, adicd 0 viata tnsufletité de spiritul de credinta In ce consta spiritul de credin »Spiritul de credinta consté fn atitudinea evanghelica de a se lésa condus in toate de motive supranaturale, fundamentate pe adevarurile de credits” Deci, pentru a indica unele aspecte particulare, a avea 5} Meditarea adevarurilor de credinta sireluarea lor frecventa, cu placere. Judecarea tuturor evenimentelor in lumin& credinfei. S2 nu ne oprim la cauzele imediate, dar sa vedem tn ele cauza primara care este Dumnezeu, care dirjjeaza toate pentru gloria lui gi pentru salvarea noastré. Eveniment- ele dureroase pot fi un instrument de purificare si de perfeciiune pentru anumite persoane, dar pentru altele doar o suferinta, A dori doar binele pe care credinta nit inspira, adica acel bine care ne poate conduce la scopul nostru -Cat imi este de utild aceasta pentru etemitate?’, trebuie s ne Intrebam Inainte de a acfiona Teama doar de ceea ce credinta ne face s& recunoastem ca fiind periculos, capabil sé ne indeparteze foarte usor de felul nostru (de exemplu, cea ce ne expune la vreo tentatie). Avorbi mereu conform adevarurilor pe care credinfa ni le propune. Anu admite ca un crestin s8 spund ceva tmpotriva acestora Din pacate este adevarat c& uni crestini, foarte des, folosind un limbaj contrar nu atat adevarurilor de credin{d, ct mai ales consecintelor acestor adevaruri, aprobé cea ce lumea aproba gi dezaproba cea ce lume dezaproba, faré a examina ANUL CREDINTE! 253 itul de credinta inseamna: A decide in mod obignuit pentru acele alegeri pe care credinta ne face sa le recunoastem mai bune, adicd acelea care ne expun mai Putin la ispite si la ocazii de pacat. A actiona in toate in mod coerent cu invataturile credinfei si pentru motivele pe care ea ni le propune, astfel sfintind gi acele actiuni care in ele insele ar fi indiferente si mate- riale - de exemplu a se hrani, a se odihni, a se distra — oferindu-le lui Dumnezeu si cdutand sd le imbogaiim i sd le valorizam cu cate un gand bun, transformand astfel in supranatural cea ce ar fi natural prin esenta. daca toate acestea sunt conforme Cuvantului Evangheliei Ajutor umanitar Anul credintei, pe care il traim, ne indeamna sa dam marturisirea noastra de credinfa prin faptele de milostenie. De la inceputul venirii sale tn Popesti-Leordeni, Fundatia Murialdo nu a incetat niciodata sa fie alaturi, in mod concret, de cei mai saraci si nevoiasi Evanghella ne spune: ,Tu, ins, cand dai de pomana, sé nu stie stanga ta ce face dreapta ta pentru ca pomana ta sa fie in ascuns si Tatal fu, care vede In ascuns, fe va rasplati” (Mt 6,3-4), dar ni se pare corect sa stim cu tofii ca Fundatia Murialdo continua sa sprijine peste treizeci de familii care de multe ori nu fac fala la anumite probleme de sanatate, economice, de plat s.a. Odata acest sprijin umanitar venea din Italia, dar acum, datorité multor factori, acest ajutor a sc&zut mult. Din fericire muli popesteni au devenit mai sensibili, _generosi si mai disponibil la imprjirea bunurilor lor cu cei mai sraci. Din paginile acestei reviste facem un apel tuturor care vor sa doneze ceva Pentru familiile in dificultate, si se adreseze la Fundatia Murialdo. Orice ajutor banesc, alimentar, loc de munca, imbracaminte (curate si bune de purtat), este bine primit. O fapté bund poate sa fie de ajutor pentru sufletele din Purgator, pentru a ne aminti de raposatil nostri, pentru iertarea pacatelor noastre. Sf. Petru Crisologul, invafator al Bisericii, ne aminteste: daca vrei un har mare de la Bunul Dumnezeu roagé-te, posteste si sa faci pomana; Iintr-adevar rugaciunea cere, postul obtine, pomana primestCentrul de zi “Nadino Centrul de zi “Nadino” este deja parte din povestea orasului Popesti-Leordeni. Fie sunt zile cu soare, fie cA este iama, magina inscripfionaté cu numele Fundatiei rece mereu grabita pe strazile aglomerate ale oragului Unde ne grabim? Mergem spre scolile din comunitate gi spre Piaja Sudului, find tn colaborare cu Sooala ne 1 si Scoala nz 2 din Popest-Leordeni ‘Sooala 113, Scoala nr. 102, Scoala nr. 190 s| ‘Sooala rr. 194 din Bucurest, sectoral 4 ‘Sunt 6 ani de cand proiectul ,Centrul de zi” se defineste prin profesionalism, deschi- dere, invajare si atitudine. Scopul nostru este 58 fim alatur gi sf sprijnim pe tof acela care cred cA educaiia conteaza, AAstfel, aver alaturi oameni frumogi care ‘se implica gi care ne ajuta sa facem binele. Echipa pluridisciplinaré este de fapt 0 familie care si cunoaste bine rolul si atributile. Fie ca stim matematica, limba romana sau psihologie, fle ca suntem student fn stagii de practica sau volun- tari, fiecare dintre noi suntem atenti si devotafi conceptului de educate. Copili care ne sunt aldituri sunt sprijnfi ‘88 creasc snatos, s@ aiba Incredere In ei, 8a fie creativi gi..cu temele facute, Stim, pare imposibil, ins. experienta Color 6 ani ne-a demonstrat c& imposibi- lul se transforma, in secvenfe de posibil si realizabil Pentru cei care nu ne cunose, le spunem pe scurt ca suntem un proiect educativ gen after school care se adreseaza levilor din clasele Vill, inclusiv clasa pregititoare. Programul nostru Incepe de dimineata, la 8.00, pentru elevii mari i continua pana la 16.30, cnd cei mici pleaca spre casa. Ne facem temele zi de Zi, sub indrumarea profesorilor, facem actvitatirecreative, mai ales in zilele de vineri, m&ncém sanatos, facem sport sau diferite cursuri opfionale, mergem in ‘campusuri sau excursii cu scop educati. Asie ORATORY Ce am mai facut in ultimul timp...? + Am initiat pentru parinti o serie de conferinfe educative sub numele ‘Scoala parinfilor’. Invitati nostri au fost! un psiholog, un medic, un profesor si un preot; impreuna, am discutat despre cum s& ne apropiem mai mult de copiii nostri gi cum s& facem fata noilor probleme cu care se confrunté, Ne-au ramas Tn minte multe idei bune si exemple concrete, printre care si indemnul psinologului de a fi atengi la modul cum ascultm ‘ce spun copii + Am deschis usa binelui si-am invitat studenti din facultat} cu profil uman sa daruiasca o carte elevilor din ciasele De retinut. + Inscrierile pentru anul scolar 2013/20 de septembrie le sunt limitate). * Pe perioada veri tru la biroul Oratoriului sau | Zieste des Str Leona mr soca, V-VIIL, Aciiunea s-a numit “Citeste si jubeste" si a pus impreuna elevii Cen- trului de zi, studentiifacultatiior de Soci- ologie si Asistenta Social, Stinte politice si Arhitectura. Ne-am bucurat de o seara cu piese de teatru, cantece si discutii calde! + *Chipul lui Isus in arta” este o alt activitate care ne-a deschis inimile spre arta si religie. Aléturi de invitafi, am rede- scoperit puterea artei in viefile noastre, atat de ocupate cu griji si munca. + Povestile copilarie!” este actiitatea th care scritoarea de carte pentru copi Victoria Patragcu. ne-a invajal si Impartasit_ din tainele cuvintelor. Am cAlatort impreuna cu Copii in lumea povestilor pe care le iubim. 4 se fac Th perioada maiiunie sau telefon 0756/152581- Mihaela Stefan \ceput activitajle recreative desfagurandu-se rile se fac pana pe 15 iunie,Vocile Oratoriului ECC Ona Fosti animator gi prieteni ai Oratoriului Pa ecm) Perea aan et ier) Ue Ru) eae eC ete een CaO eee ee ee eT Sees mae Lact Fabio de a participa la o Tntlnire cu fostil animatori. Dar in acelasi timp, am simfit 0 mare bucurie cA voi revedea Pee ee ance ane despre intalnirile de grup, animatia de la Vara si lama Ce eo Ce Re ec weet ee ee campusuri de la CAmpulung Muscel gi multe altele. Eee eee ee ec) eer cet aa eee ted Cee ne Ser es Ne en eat RC CR co gaan Ceara tee eats de Oratoriu, pot face propuneri de noi actvitati (culturale, Ce ee eee TR eee) UT ER UCR Ue Emer are Ren a eke Sa Dae I Re) Pee a eee eS injiatva, soldaritate, tolerant, cooperare, bucurie, sunt Ck oe oe eer eee) ‘grupului. Grupul va avea o structura flexibilé, se va adapta Permanent nevoilor si intereselor membrilor, va fi un ‘organism viu care va evolua odata cu membri sai. Grupul Ot eugene ae eas Se eee ee he Cae eae Pe eo eee ety Pete eee eet ee eee) eats La scurt timp dupa aceasta intalire, la unul dintre cursurile Facultatii de Asistenja Sociala aveam sa aflu ca omul se CaN Ru kU Roe eC minant al invatari continue in a avea o viata implinita si a ee eee noastra din timpul adolescenjei dar povestea noastra este ere wr er ees Co aCe cen cue er) DU eS Se ge ee ee] ee Reece ust DUOC ue) Artisti la orizont eee ose Rc Evreiesc de Stat, a avut loc “Fes- Pete cee eae Cee a era ee Meera eee eer ene Ce ceed Cee tC ecu aS ee a eee Wace ee a et ec cme eee ee tien ce a] de adolescenti care, printr-o scenet, au incercat sd con- Tee eae mai buna, care crede si se increde in Dumnezeu, eee hoe c ues mul la care nu renunta niciodata, adolescenfii nostri au Pee es ee act cs PCE te ae CEN Cu ee anc Meet? Pec eee and OCCA Ty 6 Oratoriul Leonardo Murialdo | www.murialdo.ro Tur Se Ciar Ce ee Ce Sc COCO Cs ae roe adolesconti $i tiner’, la Manastiroa Sf. Agnes. Aici, ,la 0 aruncdtura de bat", am spune. Cu toate acestea, din Popesti Rete eect tee ne) Pee ee enema ee ee ee Se RU ee Ee ct tea oad CO ee nC Pee te ee eet mn | See ee el gts Lipsa tinerilor de la astfel de momente rdic& un semn de intre- eee acy eect it mai au nevoie de ele? Stiu care cat ar putea sa insemne un astfel de moment pentru dezvoltarea gi educafia lor? ee ee ea ek an eee renee meee en Ce ee ae ee Prete a ene ie eT oc Re Ce ee cm cn proper fa de cel inaintea céruia nu avem niciun motv s& ne pect Nene eet eR ES Cecio uyPee Tecra) eR See ee a eed Pardul Rece,judetul Brasov, undeva aproape de statiunea a CR a ee ee frecventeaza intdinitle de cateheza sambata de sambata din cadrul Oratoriului, Gei 15 adolesconti cu varsta cuprinsintre 13-15 ani au fost ie ead eens Veneta eee ee rt plimbare de acomodare si pentru a vedea Imprejurmile, Ce URC eR Rae ce Se caccuc eu cc as Sambata am facut o plimbare prin padure la Cabana Trei te eC ee ee ent inne eee te eee eee) Ragnov unde au fost fécute multe fotografi si au cumparat ee Re me eee Ce UC Ce Se BR Re RL ee eee Se ee ee te eee Vee eee ee eee ed Pe ee tee lor din film. Sambata seara a fst char gio discoteca pentru cei domici de dans, momente distractve, jocuri, concursuri ee eee en et eae rete | ee ee ee ree ete eu et ee Gye DOES Ca BE ee ee eee) gAndit s& subliniez aceasta zi pe peta net a Rr ae a Cie an fie la anumite exercifii spirituale, activi de grup, sau pur gi simplu timp petrecut impreun Si uite-ne fn aceasta zi impreuna la Snagov, intr-adevar mai Duin numerosi dar destui Inca s reusim ceva ull impreuna Pe langa discutiile referitoare la programul grupului si EMA er) TTL RoC See een ae cu net card See ee trees en caer ra Fiecare dintre noi s-a gasit cel pujin odata In pielea acestora oe eect Se Rec ee iste tory Noapte de veghe cu tinerii Te-ai gandit vreodata ca Dumnezeu are nevoie de tine? Pee ee te nr et eee ee iar in Evanghelie citim c& tmpreund cu Isus jugul este mai Patni) ns oe eee re er ton terete eee tl Tn amintrea acelei nopf, un grup de tineri din parohia noastra a réspuns la inijiatva Centrului diecezan respon- sabil cu pastoraja tinerlor de a participa la 0 noapte de ere eae CR Ru Ae ee ec a eats ment expus pe altarul Catedral. ote te eto ee ee ie er oN EM eer ee eee UN Toe Coe ee pe fruntea lui Isus inghifita cu atata sete de paméant decat: laté-ma, Doamne, am venit s& stau cu tine! eo a Oe ee ee ay intrarea sa In lerusalim. Re eu un oe a een Le martie, mpreuna cu InaltPreasfinitul loan Robu, cu preoti smi Ce er Tee ue er CM eer Peete totcr tn ker epg Nene ere Cr Reece ea ee ag eee Orr en eo ea ee Cece ue MM cor societti mult prea ocupata cu grijazilei de maine, in milocul tinerilor care se risipese in distractii nedemne, in mijocul eee ee eater i eR ee Tse et cot RS ges In Catedrala Sf. osif, moment ce a Incheiat procesiunea Te-am intampinat, Doamne, in ziva de Florii cu ramuri de Pa te ms Bee eer eee Ne L eS eae eae) pm earns coon ‘Andreea Vochin www.murialdo.ro | Oratoriul Leonardo Murialdo 7irene tear Pek ae) CSCO ORCC Cemee Mec) Ee eee Reticence hrc) Pena euC er ead Pee eed Coote ee Geico nce Coes eee Poe eget ‘Sustine-I in incereaiie vieti, Indruma-1 ete Bee a ue Coen Eee et} Eee ese Crete rues Amin! Activitatile\Oratoriului Oi Mel ana)i i ee my_.—— Tinerii “digitali” Interviu cu preot psiholog Marius Antalute, profesor la Colegiul Romano-Catolic Sf. Iosif’ Bucurest! Va rugam sa ne descriof!in cétova randuri stares tineretului__bucurestean opestean al anului 2013. Care sunt griile ‘sale de cépitsl? Care sunt marile sau :icile probleme cu care so confrunté? Din ceea ce stiu, Inte tinerii pucuresteni si cei din Popesti-Leordeni nu sunt diferente notabile. Apropierea dintre cele dova orase find marcata doar de un indicator rutier, era de agteptat ca trainle tinerlor din aceste Ccomuritai sa fie foarte asemandtoare. Ba chiar sunt isptit s& afi c€ nici tinerit din restul {ri nu prezinté preocupari mult diferite. Daca tot Imi corof sa fac o diferonta Tntre tiner, ag orienta atentia spre alt ‘aspect: masura in care lis-a dat, au primit gi au asimilat normele, legile, cutumele te prezentate In primul rand de propria familie si apoi de cAtre societate, prin instituile desemnate si responsabilzate cu munca de educare gi formare, Tineretul de astézi cred cA este foarte divers. Mai groulrar se Intainesctiner,de miloc’, ,caldici, clin {general ei au opfunile formate: pentru soc late sau impotriva ei, ar aceasta alegere au facuto cénd au fost .atacaj cu informafi, oportunitati, perspective, toate pe fondul propritor simtaminte si interose. ‘Am intalnit tineri exceptional, superbi, coplesitori ca formare umana gi intelectuala, dar din pacate gi tineri care ’4sau s se Inteleaga (din comportament) 8 sunt fall cu Romulus si Remus. Grille for, ered eu, sunt orientate tn primul rnd spre ideea de succes social. $i nu din Vina lor, ci a societal care promoveaza fn ‘exces luxul, comoditatea, statutul social Tnalt (aicl © de discutat, cdci fine de perceptie ce este valoros si ce este lpsit de ‘sens g| important), vulgantatea, minciuna, distracfile cat mai intense etc, Apoi, printre ‘fiji as mai remarca: orientarea profesional sistudiul Consider c& cea mai mare problema pe care o resimt ei este aceea a nevalorizari ior din partea societafi. Triesc cu impresia 8 societatea nu are nevoie de el, c& doar ar vrea s8 Tl exploateze, sa le foloseasca forta $i mintea. Nu stiu incotro s8 0 apuce, ce si fac si in ce s& se specializeze, ‘contrar sondajelor nu ii incanta s& plece de tot din fara, chiar daca gi-ar dor sa studieze ccliva ani a o universitate de prestigi, 10 J Parinte, v3 multumim pentru amabiitatea de a ne acorda acest interviu cate vizeaza in special grupul de adolescen gi tier de la Oratoriul .Murialdo” din Popest-Leordeni si totodaia pe cittori fevistei .Vocile Oralorulu, Avem in suflet .emergenfa educativa Mereu de actualate, aceasta Tl priveste deopotiva pe copii si pe tines, pe parn{, educator, profesor, preotl, societatea civid Biserica. Ape'm la experienta gla cunostintele dumneavoastra de reat, psiholog gi educator care lucreaza si traiegte nemillci Itre adolescent si tineri pe care mass-media Ti numeste ,ineri ciitalr Ce schimbari a adus ora tehnologica, digital8, in viata lor, in comportamentul lor? ‘$inu doar a lor... macar e! au avantajul c& -au ndscut fn acest timp gi au cunoscut de la Tnceput ce presupune tehnica. Dar au si dezavantajul c& nu au simi ce inseamna 8 fi ber de aceste atu in care te prinz si te invari pana te las fara viagd, Desigur cé cra digital a deschis domenii noi de studi, afirmare, dezvoltare, cunoastere etc. AU apdrut bol noi determinate de sedentarism, boll ale oaselor, ochilor, viscerelor,psihicu- lui. Ca orice descoperire a tehnicl, de om depinde cum 0 foloseste. Inventdind dinamita, Nobel a vrut $4 ajute omenirea, ru s& 0 distrugd nu pistolulucide, ci omul Computerulsitot ce ine de digital trebuie si poate s& ajule omul si omenirea, dar tot de individ depinde si aceasta. Cat de beneficd ‘sau nocivé a fost pentru umanitate desco- perirea digital, vom afta peste timp. Dupa anil mdelungati de formare ta preotie din seminar ce v-a indemnat sa studiat! psihologia? Cat de folositoare este aceasta stiinté in educarea si formarea tinerilor nostri? Pihologia se studiaza g In seminar. Desigur A nu aga de amanunft ca lao facultate prof, Panttu mine, Intanirea cu psihologa si ‘cu marele profesor Adrian Neculau din asi ‘au tnsemnat declangarea unei_pasiuni pentru un domeniu despre care nu stiam prea mute. ined gin seminar mi-am propus ‘88 studiez psihologia in amanunt daca voi ‘avea ocazia lar ocazia a fost ‘Obiectivul principal al psihologiei este acela dde a cunoaste omul si de a contribui astel a ameliorarea viefi acestuia. Doar Infeleg’nd natura umand in structura ei fundamentala g! apoi in particularittile pe care le prezinta fiecare persoana in parte, poli Incerca s& formezi caracterul unei ppersoane (si personalitatea in ansamblul €) $188 determini dezvoltarea aptitudinilor acesteia ducdnd potentialul innascut dar sipe col dobandit la nivelul maxim de care este capabil omul respectiv. Tineril vor fi ‘mai ugor educali gi formati daca vor fi Infelegi in potential gi aspirate lor, fa a face si compromis intre valorile autentice si modemismul gresit infeles, Adult obignuiesc s& judece cu ugurints Totugi, adolescent sitineriltréiesc adesea momente de dificultate, de neinfelegere, de singuratate... ‘Avand deja o experienta de viati, adulfi au capacttatea de a evalua mal rapid si mal ficient o situate, facand implicit o elaborare de perspectva a respective situati, Desigur cc aceasta cunoastere gi precictie nu este Intotdeauna corectd, adulji nefind infallbil Cand parerea adulior nu concorda cua tiner- lor inevitabll apar disensiuni sau chiar con- ficte. Este momentul In care adolascenti gi tiner se considera nefnjelesi, oropsil prizon- lori nto lume a aduljor, din care nu pot ‘evada deca prin crearea une! lumi personale, izoldndu-so si astfe facdnd echilbristica pe ‘marginea prapastiel numité depresie, Fara afi partizanul vreunet .fabere", sunt convins Vinovatia este de ambele parti, mai mult tact, diplomatio gi lube find de mai mare ajutor ddec&t incordarea si ambiia porite din dornfa do a impune propria parere, Orgolile sunt col ‘mai mare dusman al acestorsitati Discuile ccu_un preot, 0 persoand consacrata, un Psiholog sau chiar cu o cunostinta, prietend, ruda de Inoredore arf extrem de folositoare In depagireacrizel Ce-ar trebui sa facé adultii pentru a4 Infolege mai bine pe adolesconti si tineri? ‘$8 empalizeze. Sé-si exploateze memoria Punandu-se th ocul tinerilor si amintindu-s1 ‘cum erau el ca tineri, adulti ar reusi mai gor s8 Infeleaga ce simt gi ce vor tine gi rn le-ar fila fel de greui sa gaseasca o cale dde comunicare cu el. Adult de az, facand ln efort de memore, gi-ar aminti c& la rindul lor au contestat modul de gandire 1 decizle celor care erau decidenti si adult Jn adolescenta gi tinerejea lor. Sica aceste .conflicte" sunt normale pana la un anumit ppunet, avandu-si izvorul in primul rnd fn dorinja adolescenjlor de asi arata gi contura personalitatea, Daca se fa th calcul #i faptul c& ordinea sociala si mentaltatea-au schimbat major tn ultimi 20 de ani nevoia de efort supimentar din partea celor care au trait sub un regim ce Fa format strict si cella care cresc asta, nt-un timp haotic Side ibertate gresitineleasa, este evident Nimeni nu este perfect, dar tot rebuie s& faci partea lor de efort pentru a depis! ecient problemele ce apar in relajia dintre general ard a se infelege din aceasta c& ar fio invtatie la superioritate adresata vreuneia dint part ‘Cum s&4 ajutm pe adolescenti si tiner 84 pageasca" Inspre nol, adulfi? Paral raspunsul poate fl git mai sus, la care ag mai adéuga un sfat pentru aduli: nu judecati si nui condamnati pe tineri adolescent, cei rscafi sa fl transpuneti in Ipostaza de victima, in care sa se complacd, Arata Infelegere pentru problemele si gandu- File lor, fara a face ins compromisuri de la ralori doar de dragul preteniei si al afigri tunel emancipari care poate nici nu va caracterizeaza, Increderea pe care o vor ccpata in aduli, pornind dela lucruie mic se va coneretiza cdnd va fivorba gi de Iucru: fle mari, cu adevarat importante, Este nevoie de pasi mii si constang Cum le pot vent in intampinare familia, scoala, parohia, societatea civilé? Valorizandus. $i ardtind coerenf. Nu le poate fi cerut un comportament strict cat timp institutile amintte nu demonstreaza ‘ca gl-au asumat ¢!integrat comportamen- tele solicitate lor. © familie In care prin so cearld nu va putea s8 find discursuri despre pristenie si iubire, iortare si Infologere; o societate In care minciuna, furtul, ipocrizia, ingelatoria, demagogia gi cate altele sunt aproape protejate de lege prin faptul c& cei prinsi nu sunt pedepsit hu va mal putea sa alba pretentia ca ction el a fie cinstit gl bun pltitori de taxe, Prin urmare, coerenta este atitud- nea prin care adolescenti gi tinerii pot fi convingi s accepte si s& urmeze sfaturile pe care le primesc. Exempll propriel viet este cel mai bun pedagog. Oratoriul ,Murialdo” este un centru care cauté sa’ ofere un spafiu de formare pentru adolescenti si tinerl. Cum credefi car putea sii atraga tot mai mult gi in ‘numar edt mal mare la actvitaile pe care le propune? Ce metode educative am pputea folosi, inventa, pentru. ,tinerli digital" ca sa se implineasca din punct de vedere uman, social, spiritual? Este o Intrebare grea. Sunt convins c& dumneavoastra aveli 0 pregatire Indelungata si experimentata prin care sa Va aratat) atractivi pentru adolescent) $i tineri, Dar nu este usor 8 luptati si sa ‘nlocull ceea ce societatea prezinta acum ca ,obligatoriu’: ideea unei viefi cat mai simple, plina de satisfac venile tn pri rand din senzitv, a Impliniri prin bunuti eat ‘mai scumpe $i tehnica ct mai actuala, @ concurentei in orice aspect al vietii si a reusitei cu orice pret, a grotesculuitranstor- mat in valoare. Rise totugi un raspuns spundndu-vi c& la flecare din tentatile actuale treduie £8 venii cu un substitu: com. puterul pe care se joacd gi comunicd a fie valorizat prin cursuri de programare, desco- Perind astel gi alt rost pentru calculator (cu pasiune se poate constr si 0 profesie din programare), cluburle gi muzica sa fe inlo- cuite cu petrecerifntaini [a care s8 se asculte muzicd agreabils (muzica clasicd este superba, minunata, Inalatoare, edifica- toare... dar nu toll 0 pot agrea daca este cunaseuta ex abrupto, ci numal acordand timp descoperiti ei; de aceea ag propune 0 muzica mal veche sau mai noua, dar cu texte care $8 transmité valor), intanirle din fata porpi sau de la terasé sa fle acum organizate la oratoriu avand fn program concursuri cu premi, fime educative sau conferinfe pe teme de actualitate, scurte ca durata si cu posibiitatea de a pune intrebar. Toate acestea vor avea efect daca acei tiner is) dorese sincer £8 facd ceva cu viata lor, mai mult decat le poate oferi societates 1 sistomul de invatamant din zilele noaste. ard aceasta compliant tot efortul va fi doar © Incercare cu un singur rezuitat: egecul Personal sunt optimist, cc! descop&r copii istet, proven din famili cu valori autentice transmise $i copilor. Prin adolescent gi tineri m-am referit la cei cupringi Intro 14-25 ani, cu aproximatio A consemnat Pr, Fabio Volani.Grup Scout la Oratoriu? ‘Condu tu canoea ta", aceasta este una dintre propozitilelordului Baden Powell care ma fascineaza dintotdeauna, Int-adevar, in 2, nu se regaseste doar o invitaje ina fi st&pani ai proprieivieli sau o simplé modalitate de a trece peste dificult. In aceste couvnte se regasesle scopul ulim pe care si! propune scoutismul: a educa tineri de pretuindeni in lumea aceasta pentru a fi persoane demne de incredere, intotdeauna prompte in “a realiza propria nevoie de Dumnezeu $i de propria fara, ajutindu-i pe ceilaltj in orice circumstan(a’ (Acesta este un pasaj al promisiunii pe care orice tanar trebuie sa o facé In momentul adeziunii). Acesti tineri sunt “prieteni ai tuturor gi frafi al oricdrui alt scout” (Articolul nr. 4 al Legii Scout). Acosta Dar lésali-ma s& ma prezint. Numele meu este Giuseppe Melluso si viata mea se interpatrunde intr-o maniera fina cu scoutismul, M-am nascut cu 25 de ani in urma, tn Foggia (un mic oras din sudul Italie). in momentul de faja tréiese la Roma, unde studiez pentru a deveni intr-o bun’ zi un preot iosefin, asemenea pr. Fabio si pr. Marius, care sunt alaturi de voi Sa revenim supra _subiectului, povestindu-va ce este scoutismul Scoutismul este, in substanfa, 0 metoda educativa inventalé de catre Baden Powell, un lord britanic cu o cariera militara de colonel tn armata imperiala. Metoda lui BP. (astfel denumim noi, in mod confidential, fon- datorul nostru) este fondat pe intuifile pedagogice pe care el Insusi, fn timpul unui episod al r&zboiului dintre buri si englezi in sudul Africii, in 1899, cfnd asediat in oragul Mafeking a fost cons- {rans tn lipsa soldatilor sa ofere tinerilor locali_unele roluri ca suport pentru armata. B.P. noteaz’ cum tinerii devin subit disponibili si ascultatori im momentul in care li se incredinjeaz’ responsabiltati pe care acestia le per- cepeau a fi importante. Faptul acesta fl impresioneaza tn mod particular dandu-i oportunitatea, punctul de plecare pentru a gandi cum s-ar fi putut objine rezultate de la tineri daca s-ar fi pus fm practica cu ei “o bucuroasé auto-educatie care sa vind din interior si ‘nu 0 instructie formala schematizata din exterior” (Odaté sfarsit razboiul, se intoarce tn Anglia, unde observa trista imagine a tineretului londonez, care vagabonda pe strazi fara 0 adeovata educatie. Convins de faptul ca “si cel mai mare criminal are 5% de bundtate” reflecteaza asupra experientei sale din Mafeking, de unde deduce necesitatea de a elabora o metod’ educativa pe care 0 experimenteaza apoi organizand primul campus scout din istorie, si anume acela finut in insula Brownsea In august 1907, Din acest moment metoda scout s-a raspindit in toaté lumea conservand 12 in pune cuvinte - este scoutismul! Intotdeauna caracteristiclle sale princl- pale’ = Aventura gi viaja in aer deschis ca principala educatie; = Delegarea proportionata a responsa. bilitajlor la tiner fn functie de varsta lor; ~ Se Invafé ficand - Atenjia la ecumenism gi la pace in lume; Propunerea educativa se diferenjiaza in functie de varsta tinerilor si se articuleazé in unitafi care utiizeazd diferite instrumente educative, Copii de la 8 la 12 ani fac parte dintr-o haita i sunt numifi lupi. Acestia traiesc 0 cexperienta bazata pe istoria lui Mowgli, copilul crescut deo haita de lupi in India (povestita de care Cargile Junglei, de Rudyard Kipling). Copii de la 12 la 16 ani traiesc experienja diviziei unde, separati in mici grupuri autonome, cu un sef al lor, traieso aventura $i jocul scufundafi in natura. Tinerii_mai_mari sint organizafi in comunitati. semi-autonome denumite clan; impreuna se implica in serviciul ceatre aproapele si doresc s& fie buni cetateni In acest mod metoda scout Incearca 8 fie fidela celor patru punce educa- tive stabilte de catre BP. = Formarea caracterului ~ Sanatate gi forfa fizica ~ Abilitate manual ~ Slujire in folosul aproapelui Dupa ce am vorbit de scoutism in manier’é generala a venit momentul in care sA Va mérturisesc un pic din experienla mea. Am inceput s& freeventez scout-ul la virsta de 9 ani, moment in care am inceput a fi lupisor. Anii petrecuti tn haita au fost plini de jocuri si prictenii, unde am invafat sa imi asum mici treburi pe care s& le ‘conduc la final. Aici am Tnvajat s& cola- borez cu ceilalfl. La 12 ani am intrat in divizie unde am fost repartizat tn echipa vulturilor. Cu tovarasit met am invafat montarea cortului, construirea de refugli in padure, aprinderea focului, supravieluirea in paidure. Invatand toate aceste nojiuni tehnice eram impulsionat s@ Tnfeleg importanta respectului pentru natura, deliberarea alegerilor ponderate, capacitatea de a ma orienta. La 17 ani am intrat in clan, unde am tnvajat cum spunea B.P. ca: “adevaratul mod de a fi fericiti e acela de a procura fericirea celorlalt.” Tn scout am avut i oportunitatea de a1 cunoaste mai indeaproape pe Dumnezeu care se manifesta in frumusejea creatului, atit in apa rece a paraului cat si in spectacolul cerului deaugust; acel Dumnezeu care mi se manifesta in privirea persoanei pe care © ajutam gi care mal apol mi se revela 1 surasurile copillor a caror gef am devenit, Astfel vocatia mea s-a nascut si s-a maturizat in scoutism. “Traversind munt $i vai, cu frumusejle peisajului care se muti la fiecare pas, te simi un om liber. Nu existé piacere asemandtoare cu preparea_propriei gustari fa sfarsitul zilei_ pe un foc arzator; nici un partum nu are un miros ‘mai placut decit acel foc Giuseppe Melluso Ce este cercetisia? Cercetasia este 0 migcare mondiala a copilior si adolescentilor, baieti si fete, domici sa se bucure de viata, s4-5i cultive cele mai alese calital) umane, sa fie putemici, inteligent, curajosi si priceputi, sA cunoasca farmecul priete- niei adevarate, Deviza migcarii cercetagesti:« Sa lasdim lumea un pic mai buna decat am gasit-o! » (R.B. Powell) Ramurile do varsta si motto-urile spocifice: Lupigori 7-11 ani ~ Vor face tot posibiul ! Temerari 11-14 ani Intotdeauna gata! Exploratori 14 18 ani—Assiuji! Senior 18 - 21 ani Lideri -Adovaraa fercre este aocea de a aducefericrea atora! Cercetgia se bazeaza pe trei prin: Datoria fafa de Dumnezeu Adeziunea la principiile spirituale, fidelitetea faja de credinta pe care le exprima si acceptarea indatorirlor ce decurg din aceasta. Datoria fata de ceilalti Loialitatea fai de ara si tradiile poporului roman in respectul diferitelor culturi si credinje pe care le reprezinta; participarea la dezvoltarea societatii in respectul fafa de demnitatea umana si integritatea naturi Datoria fata de sine Asumarea responsabiltati' dezvoltarii insusirilor fizice, intelectuale, morale si spirituale ale propriei persoane Mai multe unit formeazé un centru local. Centrele locale din fara formeaz’ Organizajia Najionald “Cercetasii Romaniel (www.scout.r0) care Impreund cu celelalte organizafi nafionale din lumea reaga formeazi O.MMS. ~ Organizatia Mondiala a Migcarii Scout.(W.O.S.M. — World Organization of Scout Movement - www.scout.org } Misiunea organizafiei este de a contribui la educarea tinerei generat, avand la baza promisiunea si legea cercetagului ; de a ajuta la construirea unei lumi mai bune in care oamenii sunt increzator in forfele proprii si joacd un rol constructiv in societate. ‘Scopul Organizafiei Mondiale a Migcairilor Scout, aga cum apare el definit Constitutia Mondiala, este: “de a contribul la dez- voltarea tinerilor catre maximul potentialului lor fizic, intelectual, social si spiritual, ca indivizi, ca cetateni responsabili si ca membri ai comunitati locale, nationale gi internationale’, pe baza principillor fundamentale si metodei scout. Promisiunea Cercetagulul: Promit, cu ajutorul lui Dumnezeu, pe cuvant de onoare, sd fac tot ce-mi sta in puting’ pentru + a-mi indeplini datora fata de Dumnezeu gi fafa de fara, + a1 ajuta pe ali in orice situatie, a observa Legea Scout Legea cercetagului : Aen ia Cuvee chemara i Durmezeu,corctai 1. Igifaco onoare din a merita Increderea celoral 2. Suntloiali CCaut sa fle folositor gi ajuta pe alt ‘Sunt prieteni al tuturor g trai ai oricdrul scoutist ‘Sunt polticosi lubesc gi respecta natura Stiu sa fe ascultaton ‘Surdd si canta chiar gi atunci cand se afl fn dificultato Sunt hamici si economi ‘Sunt curaj in ganduri, cuvinte si fapte 13aE rrttt—~—~— Dumnezeu cheama inca....? _ Problema numérulu insuficient de preoti~ a sublinit in anul 1964 papa Paul VI-atinge de aproapo pe toi credinciosi nu numai pentru ca de ea depinde vitorul relgios al societaticrestine, ci $ pentru c& aceasté problema este indicator precs si incontestabil al vitalitiji de credings $i de iubire a fec’rei comunitalj parohiale si diecezane i mérturie a s&nétti morale a famililorcrestin. ‘Acolo unde inmuguresc vocatii numeroase la starea ecleziastca si célugareascd, acolo se traieste cu generozitate conform Evar- hele” (Din mesajul papei Francisc cu ocazia zlei mondiale de rugaciune pentru vocati ‘Toata viala noastré este patrunsa de speranta, noi tofi tréim cu speranta, fara ea viaja noastra nu are rost, sin acelasi timp nu este usor sa distin- gem adevaratele speranfe in confruntare cu iluzill. ‘Adevaratele sperante dau semnalele precise unei realitatj care nu se vede ‘ned, dar care exist Un semn adevarat de speranfa ca credin{a a noastré este demna de a fi fraita, este raspunsul generos din partea tinerilor care demonstreaza ‘curajul in daruirea viet pentru Cristos, fara rezerve. Daca tn comunitatile noastre religioase se nasc ined persoane care Tsi dries viata lui Cristos ¢i frajlor, inseamna c& seva vitala curge in arterele unui organism care daca este alimentat cu credin{4, poate oferi roadele abundente pentru un vitor plin de speranta feviliosefin? lata cateva marturii ale tinerilor seminaristi iosefini din Roman care rispund la intrebarea: de ce ai ales si Petrica Sincer? Am Inceput cu un ,De ce nu?" si carisma pe care am ales-o s-a potrivit cao manus Impreuné cu darunile primite de la Dumnezeu, si anume de a sta in mijlocul tinerilor si al copillor. Lucrurile simple traite impreuna cu ceilalti m-au facut ‘s-mi constiontizez apartenenta la iosefini; lucruri simple care ii ajuta pe cei din jur sa facé lucruri marete, Pe scurt ,sé fac binele $i sé fl fac bine" cum spunea si Sf. Leonardo Murialdo, lonut ‘Am ales s& devin iosefin pentru a trai intr-un mod mai apropiat de Cristos, dupa exemplul Sf. Leonardo Murialdo, fiind prezent in mijlocul copilor $i tinerior, ajutandu sa creasca din punct de vedere crestin si uman, Marian Ce m-a atras spre a fl iosefin a fost, in mod sigur, méiturla de viaté a persoanelor ce fac parte din aceasta comunitate, dar i starea de spirit pe care o aveau $i transmiteau tinerilor si copillor. Dupa aceasta experien{& mi-a incollit in minte gandul acesta: ,Oare nu pot fi $i eu fosefin?”. $i m-am hotarat s& Incere. Anunt din Roman gi din opesti-Leordeni sunt disponibile sa primeasca ru 0 perioada (ex: 0 s doritori sa traiasca o experienta comunitara, omunitajle noastre ios 4“es Trecut, prezent gi viitor in Parohia Regina Sfantului Rozariu Trecut... Anul credingei este bogat in evenimente. La sirul obignuit al viefi parohiale, cu ritmul dat de Sfanta Liturghie in zi de Duminicd, s-a celebrat In perioada 15-17 martie Misiurile populare, cu tema ,Poarta credint este mereu doschisa". Procicator a fost parintole leronim lacob, paroh la Sfantul Anton din Constanja. Invajaturie expuse cu mult duh gi entuziasm ne-au purtat catre principala taind a credinfei: Stata Treime. In folul aceasta prodicatorul a urmat parcursul catehetic propus de dieceza, anume de a cunoaste cat mai bine confnutul rugaciunii Cred fntr-unul Dumnezeu pe care o recitim duminic’ de duminica La data de 31 martio am sarbatorit invierea Domnului, Colebrarie din ziva lnvieri s-au bucurat de prezenta mare a credinciogilor la Sfanta Liturghie. E minunat c& Invierea raméne un reper spiritual puternic fh viata comunitafii jnsa se cuvine sa amintim cu tario ca fiecare Duminica este —_Pastele saptamanal. Fideltatea fata do darul credinfei primi la Botez gi retnnoit prin Mir, Spovada, Euharisti, (rece neaparat prin participarea duminicala la Stanta Liturghie ca modaiitatea cea mai la indemana de a mentine vie facara credinfel. Noi preofi ne bucuram nespus pentru marea fidelitate a credinciogilor Care sfinjose Zia Dornnului, ine rugém necontent ca turma sarang unit th jurul altarului, Totodata ne rugam ca nimeni sa nu uite ca este copil al lui Oumnezeu. Pe 7 aprilie am celebrat pentru a treis- prezecea oara din 2000 incoace Duminica Divine! Milostivri, lubirea milostva a lui Dumnezeu ne insoteste fa tot pasul, In aceasta zi ne-am rugat ca Domnul sa ne fereasca do rau, $i mai ales 8 ne intareascé in a nu savargi raul, picatul Intro lume in care simful pacatului scade, in care pacalele sociale afecteaza grav binele comun si bunastareaspirtuala a oamenilor, cata nevoie avem de constinfe domice sa raiasca in adevar 5) sfinfene gis slujeasca aproapele in mod dezinteresat. Viitor... jn randul evenimentelor vitoare amintim mai inti sérbatoarea Primoi Sfinte Impartiganil. 4 de copii vor primi pe [sus sub chipul Pain gi al Vinului in ziua de 12 mai, la Sfanta Liturghie de la 10.30, Intro asemenea ocazio_comunitatea noastré, multimea famililor caro 0 compun, este mereu coplesité de 0 nespusa bucurie. Desigur, copii sunt mereu frumosi, atat pentru nevinovatia lor cat si pentru dorinfa sincera, simpla, deschisa de ad urma pe Cristos si de a sfinfi duminica, Le dorim mult succes parinflor in misiunea de asi insoji hecontenit copii pe drumul credinfe! Dragi péringi ct de mult valoreaz’ exemplul dumneavoastal In ziua de 19 mai, de Rusalii, 52 de copii vor primi Taina Sfantului Mir. Cu aceasta cocazie pastorul diecezei va fi ca de obicei Intre noi. Gestul ungerii cu ulei sfinft este confirmarea maturitaji spirituale a candidatilor la Mir. Mirul ne da taria de rmarturisi cu curaj credinfa, Pentru a pregati cat mai bine acest moment de har, vineri 17 mai, la ora 20.30, la Oratoriu credinciosii din parohie, candidafi la Mir, parinfi, nasi, prietenii, toi tmpreuna participa la \Vegherea de Rusall in jurul foculul Ca $i th anii trecut}, in prima saptamana din iulie, de luni pana sambata, 1-6 iulie, are loc tabara pentru noii mirul ti, 15 junio, Oratoriul g&zduieste tn important eveniment diecezan din par- cursul Anului Credingek: Festival famii- ilor gi al tineror. Acesta va incepe la ora 40.00 cu celebrarea Sfintei Liturghi in curtea Oratoriuiui. Episcopii nostri vor fi alaturi de. muljimea credinciosior veri din toate parchile. Copii de a Mir side la Prima Stata Impartaanie vor reprezenta parohia noasird prin cateva momente inedite Cantu, dansul, reprezentarile teatrale, marturiie sunt parte din programul Fe valuui, De asemenea vom avea posbil- talea de a bea un suc, obere, de a manca miei $i de @ ne bucura impreuna Anul Credintei ne-a rezervat si marea surpriza de a ne bucura de ridicarea la instea altarelor a preotului martir si marturisitor Vladimir Ghika. In vederea acestui eveniment atat de semnificativ pentru dieceza joi 16 mai, ziua th care a trecut la Domnul, se celebreaza Sfanta Liturghie si Rozariu la biserica Sfanta Tereza, iar smbata 13 iulie are loc Peleri- najul la Mandstirea frajilor carmelitani, nde o venerdm pe Sfanta Fecioara de pe Muntele Carmel, sau Maica scapularului IPS loan Robu ne indeamna sa cunoastem si mai bine viata si invaaturile Monseniorului Pr. paroh loan Solomon Pr. vicar Lucian lanug Pr. Fabian Mariuf 15Noutati, propuneri, vise Punetul forte al Oratoriului .Murialdo" din Popesti-Leordeni pentru un vitor de _Serlitoarea Ana Blandiana la Oratorit succes ¢iplin de speran{a, este relatia gi rezultatele care se nase din daruirea gi talentele pe care fiecare le va pune la dispozitie, avand ca punct de plecare un prolect educativ consolidat si bine defini. S-ar putea. ‘Sa dam ,startul la un cor pentru fete, animat si dirjat de eatre un profesor de la conservator. Un cor care are ca scop sa ,cnte speranta si pacea’. = La stérgitl unit mai scritoarea Ana Blandiana S-ar putea.. va susfine la Oratorul Leonardo Muriaido 0 conferinga despre totaltarsm si lecfle trecutulul recent. Conferinja are loc in contextul aniversarii a 20 de ani de existenjd a Memorialului Comunis- muluiin Romania, Manfestarea este organizata de Biblioteca Pubica Murialdo, In luna octombrie s-ar putea organiza un curs de ,Educatie si formare pentru viata afectiva si sexuala” pentru tinerii din clasole 9-11 S-ar putea. Biblioteca Publica Murialdo ar putea constitu un .Cere cultura”, . a © vara exceptionala!!! S-ar putea intemeia Banca orelor’. Cine viea poate depazita cel putin 0 or, douas-trei pe s8ptimand pentru o activate gratuits la Fundalia Muraldo, dupa talentele propri. Dobanda orelor va fi depusé pentu constuirea _civilizatiel iubiri” si, n mod special, 0 vom regasi,inmul a srg ei noastr fa banca ii Dumnezeu. Le Gino est intresat sso adrosoze fa comuntatea prin osef we e S- ar putea. Dragi copii tiner gi animator, sunteti gata? Va asteapta 0 vara exceptionalal Campu- Asteptam propunerile dumneavoastral suri, jocuri, campionate, excursii gi mai ales: Vara impreund cu prietenul si eroul rnosiru .KUNG FU PANDA’, care va avea Multe din acestea de sus .s-ar putea” realiza...Folosind modul loc in perioada 5-16 august. Mai multe conditional, subinjelegem .Daca...” detalila Oratori Daca se vor gasi tinerinteresafi Campusuri, Excursii, Turns Daca vom avea tiner gi aduil disponibil.. Programul de campusu, excursi i tunes al oratorului se va stabil fa sfargtul anului Daca vom primi sponsorizar private sau public. aaa Daca vom fi oameni inerezator si de speranga... Cursuri noi la Fundatia Murialdo Daca vom infeloge si ne vom insusi cuvintele voluntaiat-gratui- Centrl de formare profesonala din cadrl ra Funda Leonardo Murialéo vine in sprinul tinerior, si nu numa, ca 2. cusun_ nol ‘Animator socio-educativ 5 Inspector SSM. Cursurle de formare profesionala se ‘una vel, propunede,Wele, care vr deen! reat, numa aunl vom Steel iit Sarr Ieeon cit putea vorbi de ,civilizatia iubirt’, numai atunci va incepe un vitor de sperant@ pentru De ce sa apelam la cursurt de formare Daca... S Daca... tinerii nostri. profesionala? Cursurile de formare profesionala ne vor Asteptam propunerile dumneavoastra! ajuta s8 gasim mal ugor un loc de munca. ee earn urd ee eae cd Oratoriul Sf. Leonardo Murialdo Ree ee ee een ert tay Cre)