Despre femeile puternice

Unde \]i este locul domni[oarq student militar?

Trecutul ne \nva]q cq lumea e condusq de bqrba]i. Se spune cq
\n \nceputurile existen]ei noastre femeia a fost ceacare a dominat
pentru cq se credea cq datoritq ei specia se poate procrea. Bqrbatul \i
accepta suprema]ia ca atare pnq a fost con[tient de for]a sa fizicq.
Prezentul ne \nva]q altceva? n alt mod reprezentatq, ideea e aceea[i
: bqrbatul este for]q fizicq [i psihicq, iar femeia poartq \n pntece
pecetea viitorului.
n societatea modernq
existq o serie de statusuri [i
roluri, roluri care se vor da
spre \ndeplinire \n func]ie de
competen]ele fiecqruia, pregqtire,
talente, \nclina]ii [i de climatul
socio-cultural de care se bucurq individul. Dacq aruncqm o
privire \n trecut, analiznd succint devenirea omului ca element
al unei societq]i [i dacq \ncercqm sq specu-lqm anumite schimbqri de
mentalitate provocate sau dobndite,este evidentq evolu]ia lentq \n
distribuirea rolurilor.
Nu existq uniformitate cnd vorbe[ti de statusuri [i roluri care
pot fi \ndeplinite de persoane de sexe diferite, deoarece natura
nu e corectq [i \[i \mparte podoaba, ne]innd cont de reguli pe
care noi ni le impunem. [i creeazq propriile legi care din punct
de vedere genetic sunt corecte [i nu atenteazq la nici un alt barem
de \ncadrare a individului.

Aceastq asimetrie de roluri se regqse[te [i \n domeniul militar.

O institu]ie de acest fel este obligatq sq creeze lideri att pentru timp
de rqzboi, ct [i pentru timp de pace.
Este datoare sq dea statului att
buni luptqtori [i deciden]i, ct [i
buni cetq]eni. Antreneazq psihicul
[i fizicul deopotrivq; se dore[te ca
individul sq-[i cunoascq bine rolul [i
sq [i-l asume corect. Cea mai mare
parte a acestora corespund cerin]elor. Cu toate acestea,sunt multe
persoane care sus]in ideea cq femeile nu au ce cquta \n armatq.
Din ignoran]q, din lipsq de timp sau neavnd ocazia sq
cunoascq modul de instruc]ie, de pregqtire \n general a studen]ilor
militari, sus]in idei preconcepute, prqfuite din abunden]q cu
siropoasele povestioare ale bunicilor ce alergau pe cmpurile patriei
pentru a recupera pqmntul drag [i scump. Acum rqzboiul e altf
el. Trebuie \n]eles cq nu mai e nevoie sq-]i strici bocancii pentr
u a c[tiga; rqzboiul nu mai e acela[i cu al bunicilor. Existq femei
care se potrivesc ca o mqnu[q cari-erei militare, dar existq [i mai
multe care nu se potrivesc; la fel existq [i foarte mul]i bqrba]i care nu
se potrivesc [i nu \[i doresc o carierq militarq. Sistemul \i eliminq
automat, pentru cq ei nu se vor putea \ncadra baremelor.
n anul 2001 fetele au fost acceptate sq participe la selec]ia
ce le oferea ocazia sq parcurgq programul de pregqtire \n institu]ii
militare alqturi de bqie]i, nefqcndu-se diferen]e majore. Astfel
institu]iile militare au fost asaltate, chiar sufocate de persoane din
categoria sexului frumos, care au participat [i s-au integrat \n
modulul universitar [i cel de pregqtire militarq oferite de acestea.
Pnq anul acesta au avut acces nelimitat pe locurile scoase la
concurs, oficial vorbind. Doar meritele deosebite le-au dat ocazia
sq ajungq ct mai aproape de visul lor.

Institu]iile militare, material pregqtite mai mult sau mai

pu]in, primeau \n cadrul lor femei. S-au confruntat \ndeosebi \n
primul an cu probleme de comunicare, adaptare [i abordare a situa]iilor apqrute. Cadrele militare, nefiind pregqtite special \n acest
sens au \ntmpinat destule probleme. Pe plan psihologic ace[tia au
fost [oca]i, la figurat vorbind, de prezen]a femeilor \n acest
mediu care conform educa]iei primite erau convin[i cq le apar]ine
numai lor. Antecedente de acest gen (prezen]a femeilor \n mediul

militar) \n Armata Romnq existq; femei ofi]er [i subofi]er au

fost pregqtite ini]ial separat de bqrba]i [i \n alte scopuri, pe
timpul regimului comunist. Dupq aproximativ 4 ani aceste
probleme au fost interceptate pe parcurs, [i pe ct posibil depq[ite;
acum putem spune cq mediul militar s-a armonizat [i activitatea
de educa]ie se realizeazq aproape de nivelul optim specific acestui
mediu.
Intrarea femeii \n acest domeniu a fost analizatq, acceptatq
sau respinsq de cqtre societate. Omului \i place sq se supunq
celui care \l comandq, dar cere ca [eful sq-i fie superior \n ceea
ce prive[te autoritatea, \n]elepciunea, echilibrul, voin]a [i nu \n
cele din urmq fizicul. Fqrq formq fizicq impunqtoare nu se pot
lua hotqrri, deci nu se poate exercita actul de comandq. Din acest
punct de vedere femeile sunt deficitare, de[i sunt [i excep]ii.
Majoritatea nu vor reu[i niciodatq sq producq impresie, sq
trezeascq senza]ia de inferior, de subordonat la prima vedere,

numai prin aspect fizic, ci vor putea trezi doar senza]ii denaturate de
tip sexual. Aici au existat [i vor exista probleme. Vor trebui sq-[i
exercite alte calitq]i de lider pentru a-[i consolida statutul.
Marii conducqtori iau hotqrri \n func]ie de caracterul lor,
inteligen]q, voin]q, experien]q, caracteristici ce nu trun- chiazq [i
nici nu sunt vizibile diferen]e \n puterea de conducere a celor douq
sexe a[a cum se \ntmplq cnd vorbim de aspectul lor exterior; ele
sunt aproape universal valabile. Din cauzq cq sunt dezavantajate
din acest punct de vedere, acestea sunt nevoite sq lupte mai mult,
trebuie sq fie foarte bine pregqtite pentru a putea face fa]q
presiunilor din jurul lor; trebuie sq-[i cunoascq bine rolul asumat.
Pe lngq toate acestea, nu de pu]ine ori s-ar putea sq se simtq
agresate verbal [i sexual, doar pentru cq au ales sq fie femei
puternice. S-au luptat cu societatea ca sq fie acceptate, au suferit
din cauza prejudecq]ilor [iau ajuns \n frunte. Au reu[it sq arate
lumii \ntregi cq nu e de ajuns sq visezi.
Faptul cq femeile au acces relativ de pu]in timp \n mediul
militar este dovada cq bqrba]ii au fost educa]i \n a[a manierq \nct
sq nege dreptul natural de a face ce [tii tu mai bine, de a fi tu \nsu]i
[i fericit cu rolul pe care ]i-l asumi. Existen]a acelor ritualuri de
ini]iere masculine au apqrut tocmai din dorin]a de a minimaliza [i
elimina rolul femeii \n actul luqrii deciziei pentru comunitate. Ca
rqspuns au apqrut numeroase organiza]ii feministe care au luptat
pentru egalitate \ntre sexe. Drepturile femeilor de la mijlocul
secolului al XXI-lea au fost sus]inute de britanica Barbara
Bodichon, care a scris un pamflet ce descria statutul legal al
femeilor din acea perioadq. Feministele din secolul al XXI-lea
considerau cq o societate care era condusq doar de bqrba]i nu
poate asiguraniciodatq femeilor drepturi umane fundamentale.

Dacq mediulmilitar a rqmas o lungq perioadq rigid la schimbqri,

mottourile luptei organiza]iilor pentru egalitate [i dreptate \n mediul
civil au fost mult mai u[or asimilate. Func]iile de conducere au fost
ocupate \n egalq mqsurq de cqtre ambele sexe, pe bazq de merite.

Pentru a \n]elege ce \nseamnq rolul asumat, trebuie

\n]eleasq for]a motiva]ionalq care i-a fqcut pe unii studen]i din
Academia For]elor Terestre sq acceadq la aceastq institu]ie, femei
[i bqrba]i la un loc, care fqrq diferen]e sunt aceia[i \n fa]a
obliga]iilor pe care vor trebui sq le \ndeplineascq. Unii mai
retrqiesc visul din copilqrie [i anume, acela de a deveni ofi]er de
artilerie. Al]ii recunosc cq una din cauze a fost situa]ia proastq
\n care se aflq ]ara. Mai putem vorbi de asimetria rolurilor de
sexe? Conteazq sexul atunci cnd \]i iei rolul \n serios [i \]i
\ndepline[ti visul? Nu putem face un zid [i de o parte sq trecem
numai statusurile care s-ar potrivi fe-meilor [i de cealaltq parte
numai cele ale bqrba]ilor. Va exista \ntotdeauna acea fuziune pentru
cq ruptura nu va putea fi niciodatq totalq. Existq oameni [i oameni.
Natura nu e perfectq \n crea]ia ei.
Prezentul vorbe[te la trecut de matriarhat sau patriarhat, se
\ncearcq o re\mpqr]ire echitabilq a statusurilor [i r olurilor.
n adncul fiin]ei avem aceea[i substan]q, fie cq suntem bqrba]i sau
femei.
Rela]iile de colegialitate, [i chiar mai mult

Prin gesturi ascunse, atingeri speriate, sub forma unor

sensuri mascate ale colegialitq]ii, tinerii \ncearcq sq se adapteze
vie]ii cazone, sq convie]uiascq, sq \n]eleagq cq fiecare, indiferent de
sex, poate ocupa orice func]ie, poate face orice dacq este capabil.
Studen]ii militari sunt la vrsta la care se vqd obliga]i sq acceadq [i
spre alte tipuri de rela]ii dect cele strict profesionale. Este
vrsta la care via]a \]i cere mai mult dect po]i sq oferi. Tinerii
cautq echilibrul afectiv oriunde au ocazia. Cu sau fqrq voia lor,
natura a creat un timp anume pentru fiecare etapq a vie]ii.
Condi]ia de student militar te obligq sq prive[ti cu foarte mare
seriozitate via]a profesionalq; nu po]i ignora importan]a[i rolul
acesteia. Ocupnd cea mai mare parte a timpului liber pe care orice
tnqr [i-l dedicq pentru realizarea personalq,via]a cazonq s-a
gqsit obligatq, cnd a avut ocazia, sq ofere alte oportunitq]i de a
se completa.
Tinerii ce se pregqtesc \n prezent \n plutoane mixte au
posibilitq]i mult mai mari \n realizarea personalq, deoarece nu mai
pleacq cu acel handicap de izolare
fa]q de sexul opus. S-a diminuat
progresivacea timiditate care s-a
resim]it ani de-a rndul, cnd tinerii
care au terminat pregqtirea militarq
au ajuns \n baze de instruc]ie, sau
pur [i simplu nu au mai fost sub aripa ocrotitoare a [colii [i
au fost nevoi]i sq interac]ioneze cu persoane de sex opus. Atunci
s-au sim]it \n anumite privin]e intimida]i de noua situa]ie.
Actualii tineri sunt pregqti]i la fel de bine att \n activitatea
profesionalq, ct [i pe plan afectiv. Au \nvq]at sq accepte[i sq se
comporte altfel \n rela]iile cu cei din jur. Prezen]a fetelor \n
grupurile lor i-a determinat sq renun]e la acea atitu dine, uneori
exagerat de brutalq, pe care [coala prin specificul ei o impune.

Nu [i-a pierdut [coala rigurozitatea [i scopul, ci doar cq probleme

le sunt privite cu mai multq degajare [i libertate de ac]iune.
Binecunoscutul limbaj agresiv s-a diminuat vizibil. Mult mai male
abili [i integra]i social, pentru cq ruptura de mediul civil nu a mai
fost att de bruscq [i totalq, pentru studen]ii militari, \n prezent,
s-au deschis noi u[i spre inovare, modernizare, adaptare la noile
condi]ii date de situa]iaactualq la nivel global. O nouq viziune trebuie
sq-[i facq loc pentru a putea supravie]ui \n mi[carea continuq a
lumii spre ceva inevitabil [i necunoscut.
A cui este vina cq?
Schimbqrile \n via]a militarq au survenit brusc, ca prezen]a
fetelor, sau lent, aproape invizibil [i totu[i necesar, fqrq de care nu se
putea continua.Cei ce \ncq nu s-au obi[nuit cu ideea de schimbare se
vor elimina singuri din sistemul militar, pentru cq \n prezent cei ce
vin din urmq, deschi[i la nou vor c[tiga lupta cu noul sistem.
Nu prezen]a fetelor [i nici pierderea rigurozitq]ii mediului
\ncetine[te procesul de modernizare [i nivelul performan]ei; problemele
sunt de altq naturq, mult mai vechi [i bine \nrqdq-cinate \n
doctrinele [i practicile Armatei Romne. Contextul [i evolu]ia
lumii contemporane obligq nu
numai zona militarq, ci [i
societatea \n sine lacrearea
unor sisteme maleabile,
caracterizate de continue
schimbqri,\n conformitate cu
noile valori. Rigiditatea
vechilor sisteme care pqreau echilibrate [i dqdeau iluzia siguran]ei,
se prqbu[esc \n jurul nostru.
Aceastq reconstruc]ie ce dq senza]ia de haos, tulburq sistemul

romnesc; lupta pentru crearea unor sisteme maleabile e la \nceput,

iar primii viza]i suntem noi, oamenii.
Domeniul militar lucreazq mai mult ca oricare alt domeniu
cu resursa umanq. Modernizarea [i restructurarea resurselor umane
sunt procese dureroase pentru cq ne afecteazq pe noi ca indivizi,
crescu]i cu o anumitq filozofie a vie]ii. Suntem predispu[i la cea mai
micq ezitare sq fim arunca]i \n istorie ca prezentul trecut deja, [i
apoi uita]i cu totul. Aceastq schimbare trebuie s vinq de la cei ce
lucreazq cu resurse umane [i sq fie acceptatq fqrq a privi \n trecut
cu regrete.
A cui este vina cq nu putem renun]a la regulile, regulamentele [i
normele deja scufundate \n praful trecutului? Ce are de-a face
rqzboiul de acum un veac cu lupta \mpotriva megaterorismului?
A cui este vina cq nu putem pqstra ca pe o amintire frumoasq
attea tradi]ii [i sq ne continuqm drumul?
A cui este vina cq ne poticnim \n gropi sqpate de noi, ani
de zile?
E vina noastrq cq a[teptqm salvare de la al]ii [i am uitat sq
luptqm singuri pentru noi.

Stud.sg.

Cristina SBIERA