Recurs.

Gresita retinere a starii de recidiva n cazul infractiunii de

amenintare
Art. 37, 39 c. pen,
Art.193 c.pen,
Dat fiind faptul ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de
amenintare, prev. si ped. de art.193 c. pen este de la 3 luni la un an sau amenda,
savrsirea unei asemenea fapte nu poate atrage starea de recidiva postexecutorie,
prin retinerea art.37 lit. b c. pen, ntruct, pentru a fi n prezenta starii de recidiva
este necesar ca, persoana condamnata sa savrseasca din nou o infractiune cu
intentie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an.
Curtea de Apel Oradea, Sectia penala
Decizia penala nr.54/R din 2 februarie 2010
Prin sentinta penala nr.218/19.12.2008 pronuntata de Judecatoria Negresti
Oas n dosar nr.440/266/2008, n baza art. 345 alin.1 Cod de procedura penala
raportat la art.192 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.c, art.76 lit e si art.37 lit. b
Cod penal a fost condamnat inculpatul CI, pentru savrsirea infractiunii de violare
de domiciliu la pedeapsa de 5000 lei amenda; n baza art. 345 alin.2 Cod de
procedura penala raportat art.193 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.c, art.76 lit.e. si
art. 37 lit b Cod penal a fost condamnat acelasi inculpat pentru savrsirea
infractiunii de amenintare la pedeapsa de 1000 lei amenda; n baza art. 11 pct. 2
lit.a Cod de procedura penala raportat la art.10 lit. d Cod de procedura penala a fost
achitat acelasi inculpat pentru savrsirea infractiunii de uz de fals prev. si ped. de
art. 291 Cod penal; urmnd ca n baza art.33 lit.a si art.34 lit.c Cod penal inculpatul
sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5000 lei amenda.
Pentru a pronunta aceasta hotarre, instanta de fond a retinut ca inculpatul
ascultat fiind n faza urmaririi penale a procesului n legatura cu acuzatiile formulate
pe seama sa, acesta a sustinut ca nu a savrsit faptele ntruct la data de
20.07.2006 nu se afla n localitatea Certeze. A sustinut inculpatul n declaratia lui ca
a plecat din localitatea Certeze n data de 19.07.2006 si a ajuns n localitatea
Trgoviste din jud. Dmbovita unde a ramas n interes de serviciu pna n data de
22.07. 2006 .
n cursul cercetarii judecatoresti inculpatul a refuzat sa dea declaratii n
legatura cu faptele ce formau obiectul acuzatiei formulate pe seama lui.

Din declaratiile date de partea vatamata n cursul urmarii penale si cercetarii

judecatoresti a rezultat ca ntre familia inculpatului si cea a partii vatamate exista
vechi relatii dusmanoase generate de litigiile purtate avnd ca obiect granituirea
unei proprietati funciare. Sosirea unui camion cu materiale de constructie la locuinta
partii vatamate n data de 20.07.2006 a facut sa reizbucneasca cearta ntre partea
vatamata si inculpat legata de apartenenta proprietatii asupra terenului litigios. Pe
fondul certei, inculpatul a patruns n curtea locuintei partii vatamate n ciuda
opozitiei ntmpinate din partea paznicului locuintei, a aruncat cu piatra urmarind sa
o loveasca pe partea vatamata, si a amenintat-o pe aceasta ca o va omor.
Pentru a evita sa fie lovita de inculpat partea vatamata s-a retras n spatele
paznicului - martorul MC, iar inculpatul l-a lovit cu piatra pe acesta.
Tot din declaratiile partii vatamate a rezultat ca acesta l cunoaste pe
inculpat ca fiind o persoana predispusa la acte de violenta fizica si de aceea att la
momentul savrsirii faptei ct si dupa savrsirea faptei a trait temerea ca inculpatul
va savrsi fapta cu care a amenintat-o, aceia de a o omor.
Declaratiile martorilor MC, TS si KLA se coroboreaza cu declaratiile partii
vatamate. Martorii au sustinut ca n data de 20.07.2006 erau prezenti la locuinta
partii vatamate unde executau niste lucrari de constructie. n momentul cnd la
locuinta partii vatamate a sosit un camion ncarcat cu materiale de constructii s-a
iscat o cearta ntre inculpat si partea vatamata legata de apartenenta proprietatii
terenului peste care a trecut camionul pentru a accede n curtea locuintei partii
vatamate. Aflndu-se sub stapnirea unei vizibile stari furie inculpatul a patruns n
curtea locuintei partii vatamate si a alergat prin curte dupa martorul MC care
ndeplinind serviciul de paza a locuintei partii vatamate s-a opus ca inculpatul sa
patrunda n curte. De asemenea martorii au declarat ca aruncnd cu o piatra n
directia partii vatamate inculpatul l-a lovit cu piatra pe martorul MC si ca inculpatul a
parasit curtea locuintei partii vatamate numai dupa ce martorul MC a folosit un
spray lacrimogen .
Martorul MC a relatat ca inculpatul a amenintat-o pe partea vatamata ca o
va omor n timp ce ceilalti martori au aratat ca inculpatul a profanat amenintari la
adresa partii vatamate dar nu au retinut cu savrsirea carei infractiuni sau fapte
pagubitoare a fost amenintata partea vatamata.
Desi n faza de urmarire penala inculpatul a relatat ca n data de 20.07.2006
nu a fost prezent n localitatea Certeze deci nu putea savrsi fapta retinuta n
sarcina lui, sustinerea inculpatului este contrazisa de declaratia facuta de acesta n

cauza penala ce s-a solutionat prin sentinta penala nr.28/02.02.2007 a Judecatoriei

Negresti Oas.
Din considerentele deciziei penale nr.135/R/2007 a Tribunalului Satu Mare
aflata n copie la fila 84 din dosarul de urmarire penala a rezultat ca prin sentinta
penala nr.28702.02. 2007 Judecatoria Negresti Oas l-a condamnat pe inculpat
pentru savrsirea infractiunii de lovire prev. si ped. de art.180 alin.2 Cod penal
mpotriva martorului MC din cauza de fata. Asa cum tribunalul a aratat n decizia
mentionata inculpatul a fost ascultat la judecatorie n legatura cu fapta de care a
fost inculpat si a recunoscut ca la data de 20.07.2006 a avut loc o altercatie fizica
ntre el si martorul MC care pazea la data respectiva locuinta partii vatamate din
cauza de fata.
Corobornd declaratia partii vatamate cu cea a martorilor ascultati si cu
datele consemnate de decizia penala nr.135/R/2007 a Tribunalului Satu Mare
instanta concluzioneaza ca se dovedeste n mod neechivoc vinovatia inculpatului
pentru faptele de a fi patruns fara drept la data de 20.07.2006 n curtea locuintei
partii vatamate si de a o fi amenintat pe partea vatamata ca va savrsi mpotriva ei
infractiunea de omor.
Astfel, instanta de fond a retinut ca faptele savrsite de inculpat ntrunesc
elementele constitutive ale infractiunilor de violare de domiciliu prev. si ped. de art.
192 al.1 Cod pen. si amenintare prev. si ped. de art.193 C. pen.
Pentru savrsirea primei infractiuni instanta de fond l-a condamnat pe
inculpat la pedeapsa de 5000 lei amenda, iar pentru savrsirea infractiunii de
amenintare inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1000 lei amenda.
Pluralitatea de infractiuni savrsita de inculpat realizeaza cerintele legii
prevazute pentru concursul real de infractiuni motiv pentru care facnd aplicarea
disp.art.33 lit."c" Cod de procedura penala instanta de fond a dispus ca inculpatul
sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5000 lei amenda.
Inculpatul a fost trimis n judecata si pentru infractiunea de uz de fals, dupa
ce acesta a fost scos de sub urmarire penala pentru savrsirea infractiuni de fals n
nscrisuri sub semnatura privata. Temeiul scoaterii inculpatului de sub urmarire
penala pentru savrsirea infractiunii de fals n nscrisuri sub semnatura privata a
fost acela ca fapta inculpatului nu ar ntruni latura obiectiva specifica acestei
infractiuni . S-a apreciat ca desi inculpatul a semnat delegatia emisa n numele SC
GIORGIANA SRL pe care a completat-o cu date nereale ntruct actiunea sa
materiala nu a fost savrsita n vreuna din modalitatile prevazute de lege,

contrafacerea scrierii , subscrierii ori alterarea scrierii nu ar fi ndeplinita cerinta

laturii obiective a infractiunii de fals n nscrisuri sub semnatura privata. Totusi
folosind ulterior nscrisul falsificat de el inculpatul s-ar face vinovat de savrsirea
infractiunii de uz de fals.
Dincolo de incoerenta argumentelor invocate n adoptarea de catre procuror
a solutiilor aratate mai sus referitoare la acuzatiile de fals n nscrisuri sub
semnatura privata si uz de fals formulate pe seama inculpatului instanta de fond a
considerat relevant sa sublinieze urmatoarele:
Delegatia emisa de o societate comerciala constituie un nscris sub
semnatura privata ntruct societatile comerciale nu se includ n categoria unitatilor
prev. de art. 145 Cod penal.
Infractiunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata include sub aspectul
laturii obiective si folosirea nscrisului falsificat cu conditia ca n ce priveste latura
subiectiva scopul urmarit de faptuitor sa fie producerea unei consecinte juridice.
Prin urmare n ipoteza folosirii nscrisului falsificat chiar de catre autorul falsului,
uzul de fals este absorbit n mod natural n falsul n nscrisul sub semnatura privata.
n acest caz uzul de fals neavnd o existenta autonoma fapta nu se poate
fragmenta n doua infractiuni (fals n nscrisuri sub semnatura privata si uz de fals)
trebuind sa i se aplice tratament juridic unic.
Cum pentru infractiunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata
inculpatul a fost scos de sub urmarire penala apreciindu-se ca fapta sa nu
ntruneste conditia laturii obiective specifice acestei infractiuni si pentru uzul de fals
a trebuit instanta sa aplice acelasi tratament juridic inculpatului.
Pentru considerentele invocate instanta de fond n temeiul art.11 pct.2 lit. a
raportat la art.10 lit.a Cod de procedura penala l-a achitat pe inculpat pentru
savrsirea infractiunii de uz de fals prevazuta de art.290 Cod penal.
n termen legal, mpotriva acestei hotarri, a declarat apel inculpatul,
criticnd solutia pronuntata sub aspectul faptului ca in mod eronat prima instanta a
dispus condamnarea sa pentru infractiunile ce i se retin n sarcina, n conditiile n
care el nici macar nu a fost n localitate la data savrsirii acestora, mprejurare
dovedita cu delegatiile aflate la dosarul cauzei, si care n conditiile distantelor dintre
localitatile unde s-a realizat deplasarea erau aproape imposibil de parcurs n
aceeasi zi.
Tot n dovedirea faptului ca nu se face vinovat de savrsirea infractiunilor ce
i se imputa, apelantul a depus la dosarul cauzei sentinta penala nr.81 din 24 aprilie

2008, pronuntata n dosar 1362/266/2006, prin care n plngerea formulata de

numita CM, agentul de paza a fost achitat de sub acuzatia savrsirii infractiunii
comise la data la care n privinta apelantului se sustine savrsirea faptei.
n motivele de apel sustinute oral in instanta s-a mai sustinut si faptul ca
inculpatului i-a fost ncalcat dreptul la aparare in cadrul solutionarii cauzei, avnd n
vedere ca la termenul la care s-a solutionat fondul cauzei, aparatorul desemnat din
oficiu ca urmare a rezilierii contractului de asistenta juridica de catre aparatorul ales,
nu a pus concluzii pe fondul cauzei, solicitnd amnarea pronuntarii pentru a
depune concluzii scrise, nsa acest lucru nu s-a ntmplat.
Prin decizia penala nr.69/A din 16 aprilie 2009, pronuntata de Tribunalul
Satu Mare, n baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedura penala, s-a respins ca
nefondat apelul declarat de apelantul inculpat CI, mpotriva sentintei penale
numarul 218 din 19 decembrie 2008 pronuntata de Judecatoria Negresti Oas n
dosar numar 440/266/2008.
Pentru a pronunta aceasta hotarre, instanta de apel a constatat ca apelul
declarat n cauza prin prisma motivelor invocate, este nefondat si s-a impus
respingerea lui.
Critica formulata hotarrii primei instante cu privire la ncalcarea dreptului la
aparare n privinta inculpatului este nefondata, atta vreme ct infractiunile pentru
care inculpatul apelant a fost trimis n judecata nu sunt dintre cele pentru care
asistenta juridica sa fie obligatorie. Retinerea de catre instanta de fond a faptului ca
inculpatul a fost trimis n judecata pentru savrsirea infractiunii de violare de
domiciliu n forma prevazuta de art.192 al. 2 Cod penal care prevede limite de
pedeapsa ce impun asistenta juridica obligatorie potrivit disp. art.171 al.3, este
apreciata ca o eroare asupra careia instanta a revenit din moment ce a pronuntat
solutia n fondul cauzei fara concluziile aparatorului desemnat din oficiu.
Nici apararea formulata n sensul ca inculpatul nu a fost audiat n cursul
cercetarii judecatoresti nu a putut fi primita, atta vreme ct prezent fiind n instanta,
potrivit mentiunilor din ncheierea de sedinta din 24 octombrie, acesta a declarat ca
doreste sa se abtina de la a face orice declaratii.
Analiznd pe fondul cauzei solutia pronuntata de Judecatoria Negresti Oas,
tribunalul a apreciat ca aceasta este legala si temeinica sub toate aspectele.
Astfel, cu referire la infractiunile de violare de domiciliu si amenintare
retinute n sarcina inculpatului, constnd n faptele comise n data de 20 iulie 2006,

probatoriul administrat n cursul urmaririi penale si a cercetarii judecatoresti

confirma fara niciun dubiu vinovatia sa n comiterea lor.
Este lipsita de orice relevanta juridica mprejurarea ca inculpatul la data la
care se sustine comiterea faptelor nu ar fi fost in localitate. Daca aceasta sustinere
ar fi fost reala inculpatul ar fi invocat-o nca de la nceput n apararea sa si nu numai
ulterior.
De altfel, din lecturarea considerentelor sentintei penale numarul 28 din data
de 2 februarie 2007 pronuntata de Judecatoria Negresti Oas n dosar
1193/266/2006, aflata la fila 41, 42 din dosarul de urmarire penala, dosar sub care
s-a solutionat plngerea formulata de inculpatul apelant din prezenta cauza
mpotriva agentului de paza al Folda Security, se retine ca CI a reclamat altercatia
cu agentul de paza savrsita la data de 20 iulie 2006 n jurul prnzului, astfel ca
sustinerea ca ar fi fost plecat n delegatie si nu ar fi putut fi prezent la incidentul
produs n acea zi apare ca fiind absolut nereala.
Incidentul reclamat n acel dosar de catre inculpat este acelasi cu cel ce
face obiectul judecatii n prezenta cauza.
Martorii audiati n cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti,
respectiv MC, Troncas si Kato au confirmat mprejurarea ca inculpatul a patruns n
curtea partii vatamate n ciuda opozitiei ferme din partea acesteia si a agentului de
paza cu care s-a judecat n dosarul mai sus indicat si ca ulterior a amenintat-o cu
moartea pe partea vatamata.
Sub aspectul solutiei pronuntate pentru aceste fapte, respectiv infractiunea
de violare de domiciliu realizata n forma comisiva si de amenintare, solutia
pronuntata de prima instanta este legala si temeinica, cum de altfel legala si
temeinica este si solutia pronuntata pentru savrsirea infractiunii de uz de fals, n
raport de care, pentru egalitate de tratament juridic cu cel aplicat pentru fals si
instigare la fals material n nscrisuri sun semnatura privata, instanta a dispus
achitarea in temeiul art. 10 lit.d Cod de procedura penala.
n raport de considerentele mai sus retinute, apelul declarat n cauza de
inculpat s-a impus a fi respins ca nefondat, potrivit prevederilor art.379 pct.1 lit.b
Cod de procedura penala, hotarrea primei instante, legala si temeinica fiind
impunndu-se a fi mentinuta n totalitate.
mpotriva acestei decizii, partea vatamata DM a declarat recurs n termen,
solicitnd admiterea acestuia, casarea hotarrii recurate si majorarea pedepsei
aplicate inculpatului pe motiv ca acesta nu a recunoscut savrsirea faptelor retinute

n sarcina sa, fiind falsa sustinerea inculpatului ca era plecat din localitate avnd n
vedere declaratiile date la dosarul cauzei si martorii care au fost prezenti, iar pe de
alta parte, chiar n acea zi inculpatul a facut o plngere penala mpotriva agentului
de paza, deci este falsa aceasta sustinere. Pe de alta parte, chiar daca pentru
infractiunile de fals si uz de fals a fost scos de sub urmarire penala, considera ca
instanta, la dozarea pedepsei pentru infractiunile care i le-a retinut, totusi trebuia sa
tina seama si de acest aspect. Inculpatul nu numai ca nu a regretat fapta, dar a si
ncercat prin declaratiile pe care le-a dat initial sa ascunda si sa zadarniceasca
aflarea adevarului n acest dosar, sens n care solicita a se tine seama de persoana
infractorului si faptul ca inculpatul pe toata perioada procesului penal a ncercat sa
zadarniceasca aflarea adevarului, drept pentru care solicita sa i se mareasca
pedeapsa aplicata.
mpotriva aceleiasi decizii, a declarat recurs si inculpatul CI, solicitnd
admiterea acestuia, casarea hotarrii recurate si casarea hotarrii recurate cu
consecinta achitarii inculpatului n baza dispozitiilor art.11 pct.2 lit.c raportat la art.10
lit.c din Codul de procedura penala, cu motivarea ca, din probele administrate la
dosar rezulta ca n perioada 19.07 - 22.o7.2006, inculpatul a fost plecat din
localitatea Certeze, aflndu-se n Trgoviste, astfel nct nu avea cum sa comita
faptele retinute n sarcina lui.
Verificnd recursurile declarate n cauza prin prisma motivelor invocate si a
celor care, potrivit legii se verifica din oficiu, instanta constata ca recursul partii
vatamate este inadmisibil, urmnd a-l respinge ca atare, n timp ce recursul
inculpatului este fondat, nsa pentru motivele invocate de reprezentantul
Parchetului.
n ceea ce priveste recursul partii vatamate, acesta este inadmisibil, ntruct
aceasta nu a declarat apel n prezenta cauza, si, n acest caz, potrivit art.385/1
alin.4 c.p.p., partea vatamata putea declara recurs mpotriva deciziei pronuntate n
apel, daca prin decizia pronuntata n apel a fost modificata solutia din sentinta si
numai cu privire la aceasta modificare, ceea ce nu este cazul n speta, apelul
inculpatului declarat n cauza fiind respins.
n ceea ce priveste recursul declarat de inculpat, solicitarea acestuia privind
achitarea sa cu art.10 lit. c c.p.p. pe motiv ca la data cnd au fost comise faptele,
acesta nu se afla n localitate, nu este n concordanta cu probele administrate n
cauza, probele administrate n cauza atestnd faptul ca inculpatul a savrsit
infractiunile de tulburare n posesie, respectiv amenintare fata de partea vatamata.

Astfel martorul TS (f.17 dosar I instanta) sustine ca n urma cu doi ani inculpatul,
dorind sa mpiedice intrarea unui camion care transporta materiale pentru partea
vatamata pe drumul lateral pe care-l considera proprietatea sa, a ncercat sa-l
mpiedice pe acesta sa intre n curtea partii vatamate, si e posibil sa-i fi adresat si
amenintari acesteia desi nu mai retine exact dupa atta timp. Acelasi martor sustine
ca, inculpatul, cu aceeasi ocazie, l-a lovit cu o piatra pe martorul MC. Afirmatiile
martorului Troncos sunt sustinute de martorul KL (f.18 dosar I inst) si de MC (f.19
dosar I inst), ultimul sustinnd si faptul ca inculpatul a amenintat-o cu moartea pe
partea vatamata. De asemenea, fata de faptele comise, mprejurarile n care au fost
comise acestea, fata de persoana inculpatului, instanta de recurs apreciaza ca
pedepsele aplicate acestuia sunt just individualizate.
Recursul inculpatului se impune a fi nsa admis pe motiv ca, n mod nelegal
prima instanta a retinut n sarcina inculpatului starea de recidiva postexecutorie n
ceea ce priveste infractiunea de amenintare, prev. de art.193 c. pen, atta vreme
ct pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta fapta este nchisoarea pna la un
an, iar pentru a fi n prezenta recidivei postexecutorii potrivit art.37 lit. b c. pen, este
necesar ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savrsita sa fie "mai
mare de un an", ceea ce nu este cazul n speta. Pentru acest motiv, urmeaza a
admite recursul inculpatului, n sensul ca va nlatura aplicarea dispozitiilor art. 37
lit.b Cod penal n ceea ce priveste infractiunea prev. de art. 193 Cod penal.
Vaznd aceasta stare de fapt, instanta de recurs a respins ca inadmisibil
recursul declarat de partea vatamata DM.
n baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedura penala,
A admis recursul penal declarat de inculpat recurent CI, mpotriva deciziei
penale nr. 69/A din 16.04.2009 pronuntata de Tribunalul Satu Mare si a sentintei
penale nr. 218 din 19 decembrie 2008 pronuntata de Judecatoria Negresti Oas pe
care le-a casat si modificat n sensul ca :
A descontopit pedeapsa rezultanta aplicata inc. CI, de 5000 lei amenda
penala n pedepsele individuale.
A nlaturat aplicarea dispozitiilor art. 37 lit.b Cod penal n ceea ce priveste
infractiunea prev. de art. 193 Cod penal, a mentinut aplicarea prev. art. 74 lit. c si 76
lit. e Cod penal si n consecinta a redus pedeapsa de la 1000 lei amenda penala la
250 lei amenda penala.
n baza art. 33, 34 Cod penal a contopit aceasta pedeapsa cu pedeapsa de
5000 lei amenda penala aplicata inc. CI pentru savrsirea infractiunii prev. de art.

192 al. 1 Cod penal cu art. 74 lit. c si 76 lit. e cu art. 37 lit. b Cod penal, n pedeapsa
cea mai grea de : 5000 lei amenda penala.