Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- CURS -
-2002-
pasarilor calatoare.
II.3.2. Mediu
Mediul inconjurator in care functioneaza o organizatie, care include aerul,
apa, pamantul si resupsele naturate, flora, fauna, fiintele umane si relatiile
intre acestea.
NOT A - In acest context, mediu I inconjurator se extinde din interiorul organizatiei
pana la sistemul global.
10
11
12
Documentatia necesara in
management al mediului
cadrul
unui sistem
de
. diferite organigrame;
. standards interne si proceduri de operare;
. planuri locale de urgenta sau interventie.
Aceste documentatii (informatii) pot fi realizate pe suport de hartie sau
electronic, ele urmand a fi folosite pentru:
o
15
16
17
18
19
20
21
23
o
o
o
o
o
26
Activitate - Manevrarea
substantelor periculoase
Calitate si randament
sporit in utilizare
Serviciu vehiculelor
Intretinerea
Conservarea resurselor
naturale
poluarii
serviciile profesionale.
30
Un exemplu integrat:
Obiectiv: reducerea consumului de energie necesara in fabricatie.
Tinta: scaderea cu zece procente a consumului de energie fata de anul
precedent.
Indicator cantitatea de combustibil si de electricitate utilizata pe
unitatea de productie.
31
Planificare
Exemplu
Conservarea resurselor naturale
din
Obiectivul 1
Reducerea la minimum a
consumului de apa atunci cand
acest lucru este posibil tehnic si
este rentabil
32
Tinta 1
Primul program
de mediu
Actiunea 1
Recuperarea ape/
33
politicile de organizare;
alocarea resurselor;
controlul operational si documentarea;
sistemele de sustinere si de informare;
formarea si dezvoltarea;
organizarea si structura responsabilitatilor;
sistemele de apreciere si recompensa;
sistemele de masurare si monitorizare;
comunicarea si raportarea.
35
si
Asigurarea
conformitatii
cu
reglementarile din domeniu
Asigurarea imbunatatirii continue
Identificarea asteptarilor clientilor
Identificarea asteptarilor furnizorilor
Elaborarea
si
mentinerea
procedurilor contabile
Conformitatea cu procedurile stabilite
Toata conducerea
NOT A - In cazul SMM persoana responsabila poate fi proprietarul.
necesitatilor concrete
verificarea conformitatii programului de instruire cu
cerintele organizational sau reglementare;
instruirea grupurilor de angajati propusi;
asigurarea documentatiei necesare;
evaluarea modului in care s-au insusit cunostintele in
cadrul activitatii de instruire. In acest caz trebuie raspuns la
urmatoarele intrebari privind cunostintele, competenta si
eficienta activitatii de instruire:
37
lata cateva exemple ale tipurilor de instruiri pe probleme de mediu care pot
fi asigurate de organizatie:
Tip de instruire
Audienta
Instruire
pentru
constientizare
privind
importanta
strategics
a managementului de
mediu
Conducerea la eel
mai inalt nivel
Obtinerea angajamentului si
alinierii la politica de mediu a
organizatiei
Toti angajatii
Instruire
pentru
constientizare
privind
problemele de mediu
in general
Cresterea
competentelor
Scop
cu
Imbunatatirea performantei in
domenii specifice ale
organizatiei, de exemplu
exploatare, cercetare, dezvoltare
si inginerie___
Angajatii
responsabilitati in
domeniul mediului
Conformitate Angajatii ale caror actiuni pot Asigurarea conformitatii cu cerintele interne si
afecta conformitatea
reglementare__________
profilul organizatiei;
politica, obiectivele si tintele de mediu;
publicitate;
41
42
43
44
45
47
V. AUDITUL DE MEDIU
96
V. AUDITUL DB MEDIU
V. AUDITUL De MEDIU
98
V. AUDITUL DE MEDI
V.4.1.2.5 Auditat
99
V. AUDITUL DE MEDIU
100
V.
A
U
DI
TU
L
DE
M
ED
W
101
V. AUDITUL DE MEDIU
V. AUDITUL DB MEDIU
103
V. AUDITUL DE MEDIU
Raportul auditului trebuie sa fie datat si semnat de catre auditorul sef. Asa
cum am mai aratat, se recomanda ca raportul sa contina constatarile
auditului si/sau un rezumat al acestora cu referinte la datele relevante
(dovezile) care le sustin. In functie de acordul intervenit intre auditorul sef si
solicitant, raportul auditului poate contine urmatoarele informatii:
a) denumirea si date de identificare privind organizatia auditata si
solicitantul;
b) domeniul, obiectivele si planul de audit care fac obiectul acordului
partilor interesate;
c) criteriile convenite si lista documentelor de referinta luate in
consideratie pentru realizarea auditului;
d) durata auditului si datele la care a fost realizat;
e) date de identitate a reprezentantilor auditatului care au participat la
audit;
f) date de identitate a membrilor echipei de audit;
g) o declaratie privind natura confidentiala a continutului sau;
h) lista de difuzare a raportului auditului;
i) un rezumat al procesului de audit cuprinzand dificultatile intalnite;
j) concluziile auditului, cum sunt:
conformitatea SMM cu criteriile pentru auditul SMM;
calitatea implementarii si mentinerea sistemului;
capacitatea procesului de revizuire efectuata de conducerea interna
a organizatiei de a asigura caracterul adecvat, eficienta si
imbunatatirea continua a SMM.
V.4.2.4.3 Difuzarea raportului auditului
Prima etapa in difuzarea raportului auditului o constituie transmiterea
acestuia catre solicitant care la randul sau stabileste modul de difuzare in
conformitate cu planul de audit. Se recomanda ca o copie a raportului
auditului sa fie transmisa la auditat cu exceptia cazului in care solicitantul
exclude acest lucru.
In acelasi timp orice alta difuzare in exteriorul organizatiei auditate necesita
aprobarea auditului.
Rapoartele auditului sunt proprietatea exclusiva a solicitantului, de aceea
trebuie sa se respecte caracterul lor confidential si sa fie protejate in mod
adecvat de catre auditori si de toti destinatarii raportului.
104
V. AUDITUL DE MEDIU
V. AUDITUL DE MEDIU
106
V. AUDITUL DE MEDIU
107
V. AUDITUL DE MEDIU
recomanda
ca
auditorii
sa
a) capacitatea de a-si exprima conceptiile si ideile clar, atat verbal cat si in scris;
b) calitati cum sunt diplomatia, tactul si capacitated de a asculta, care
contribuie la realizarea eficienta a auditului;
c) capacitatea de mentinere a independentei si obiectivitatii, care sa permita
indeplinirea corespunzatoare a responsabilitatilor de auditor;
d) calitati personale de organizare, necesare realizarii eficiente a auditului;
e) capacitatea de a lua hotarari juste pe baza unor dovezi objective;
f) capacitatea de a intelege obiceiuri si cultura tarii sau a regiunii in care se
realizeaza auditul.
V.5.4 Auditorul sef
Auditorul sef este un auditor care dovedeste o buna cunoastere a problemelor
,dispune de calitati personale si de aptitudini necesare organizarii si conducerii
efective si eficiente a procesului de audit si care satisface si urmatoarele criterii:
fie:
fie:
108
V.6 Concluzii
Cpitolul V a abordat principalele aspecte legate de auditul de mediu asa cum sunt ele
concepute in standardele ISO 14010, 14011 si 14012. Sunt prezentate cerintele
auditului de mediu, principiile generale, modul in care se realizeaza auditul de mediu
si-etapele acestui proces precum si criteriile de calificare profesionala cerute unui
auditor sau auditor sef.
Este important de retinut ca pe langa o pregatire profesionala corespunzatoare,
auditorii trebuie sa dea dovada si de anumite aptitudini si competenta profesionala si
nu in ultimul rand de respectarea unui cod deontologic corespunzator. Pentru ca
solicitantii unui audit de mediu si organizatiile auditate sa aiba o mai mare incredere
in rezultatele auditului, standardul ISO 14012 ofera si un cadru pentru un organism
de certificare a auditorilor.
Astfel, daca este necesara stabilirea unui organism care se asigure certificarea
auditurilor de mediu intr-un mod coerent, acesta ar trebui sa fie independent si sa
respecte urmatoarele indrumari:
certificarea sa fie facuta pe baza respectarii criteriilor prezentate in capitolul
V;
.. sa se stabileasca un proces clar de evaluare profesionala conform
mecanismului prezentat in paragraful V. 5.2;
sa intocmeasca si mentina la zi un registru al auditorilor de mediu care
indeplinesc in permanenta criteriile de performanta prezentate in acest capitol.
Unitate de produs= cea mai mica parte a unui produs pentru care sunt
colectate date cand se efectueaza o evajuare a ciclului de viata
ciclu de viata
etape consecutive si intercorelate ale unui produs, de la achizitia materiilor
prime sau generarea resurselor naturale la eliminare finaja
fevaluarea ciclului de viata
interpretarea si evaluarea intrarilor, iesirilor si a impacturilor de mediu
potentiate asociate produselor prin intermediul ciclului de viata al
acestora
evaluarea impactujui ciclului de viata
faza a evaluarii ciclului de viata cu scopul de a intelege si evalua marimea
si semnificatia impactului de mediu potential asociat unui produs
interpretarea ciclului de viata
faza a evaluarii ciclului de viata in care rezultatele analizei inventarului,
ale evaluarii impactului sau a celor doua impreuna, sunt combinate
avand un scop si domeniu de aplicare bine definit, pentru a ajunge la
concluzii si- recomandari concrete.
analiza inventarului ciclului de viata
faza a evaluarii ciclului de viata care implica interpretarea si
;cuantificarea intrarilor si iesirilor, pentru un produs dat prin intermediul
ciclului sau de viata
intrare
material sau energie care intra intr-o unitate de proces
iesire material sau energie care paraseste
unitateadeprodus
unitate functionala
performanta cuantificata a unui proclus in scopul utilizarii ca unitate de
referinta in studiul de evaluare a ciclului de viata
alocare
deiimitarea intrarilor sau iesirilor fluxurilor unei unitati de produs sau a unui
produs, aflat in studiu
declaratie comparativa
revendicari privind mediul referitoare la superioritatea sau echivalenta
unui produs fata de un alt produs concurent care indeplineste aceeasi
functie
flux elementar
material sau energie care intra in sistemul aflat in curs de studiu, care a fost
preluat din mediu fara o transformare anterioara datorata unei .activitati
umane
parte interesata individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de
mediu a unei organizatii
practicant
persoana sau grup care conduce o evaluare a ciclului de viata
materie prima
material primar sau secundar care este utilizat pentru a realiza un produs
limitele produsului
interfata intre un produs si mediu sau alte produs
transparenta
prezentare deschisa, cuprinzatoare si inteligibila a informatiei
deseuri
. Aplicarea unor cerinte specifice studiilor E.C.V. care sunt utilizate pentru a
face declaratii comparative si care nu sunt accesibile publicului.
VI.1.2Etapele E.C.V.
Faza evaluarii impactului unui produs de-a lungul intregului ciclu de viata
intentioneaza sa evalueze semnificatia impacturilor de mediu potentiale
utilizand rezultatele analizei inventarului ciclului de viata. In general, acest
proces implica asocierea datelor intrarilor si iesirilor cu impacturile de mediu
specifice in scopul intelegerii acestora. Nivelul de detaliere, alegerea
impacturilor evaluate si metodologiile utulizate depind de scopul si domeniul
studiului. Aceasta evaluare poate presupune un proces interativ al analizei
scopului si domeniului studiului E.C.V. pentru a determina daca au fost
atinse obiectivele studiului sau pentru a modifica scopul si domeniul daca
evaluarea indica ca acestea nu pot fi
realizate.
Faza de evaluare a impactului poate include printre altele:
repartizarea datelor referitoare la inventarul intrarilor si iesirilor pe
categorii de impact (clasificare);
caracterizarea si modelarea datelor inventarului in interiorul
categoriilor de impact (caracterizarea);
posibila asociere a rezultatelor in cazuri specifice si numai cand aceasta
actiune este semnificativa (aprecierea).
NOT A: Datele dinainte de apreciere artrebui sa ramana disponibile.
Constatarile interpretarii pot lua forma unor concluzii sau recomandari pentru
cei care iau decizii, in stransa corelare cu scopul si domeniul studiului.
Faza de interpretare poate implica atat procesul iterativ de analiza si revizuire
a domeniului E.C.V., cat si natura si calitatea datelor colectate, in stransa
corelatie si consecvent cu scopul si domeniul studiului.
Constatarile fazei de interpretare ar trebui sa reflecte rezultatele oricarei
analize efectuate.
In masura in care se vor lua in considerare si alti factor! cum sunt
performanta tehnica, aspectele economice si sociale, implicatiile de mediu
ale acestora vor putea fi reflectate la randul lor in Constatarile E.C.V., ulterior
deciziilor bazate pe Constatarile initiate, strict legate de domeniul studiului
E.C.V. Ele vor putea fi luate in considerare suplimentar, in afara domeniului
studiului E.C.V.
VI.3 Raportarea
Rezultatele unei E.C.V, trebuie sa fie impartiale, raportate complet si cu
acuratete audientei tinta careia ii sunt destinate. Tipul si formatul
raportului trebuie sa fie definit in etapa de stabilire a domeniului
studiului.
Rezultatele, datele, metodele, prezumtiile si limitarile trebuie sa fie
transparente si prezentate cu suficiente detalii pentru a permite cititorului sa
cuprinda complexitatea si modificarile inerente din studiul E.C.V. Raportul
trebuie de asemenea, sa permita ca rezultatele interpretate sa fie utilizata
intr-o maniera consecventa cu scopurile si domeniul studiului.
Cand rezultatele E.C.V. sunt comunicate catre o terta parte, interesata alta
decat destinatarul sau practicantul studiului, trebuie pregatit un raport
special pentru o terta parte. Acest raport constituie un document de referinta
si trebuie sa fie disponibil oricarei terte parti cu care se comunica.
Raportul de terta parte trebuie sa acopere urmatoarele aspecte:
a) Aspecte generate:
1)Destinatarul E.C.V., practicantul E.C.V. (intern sau extern);
2) Datele raportului;
3)Declaratia ca studiul a fost realizat in conformitate cu cerintele
standardului international ISO 14040.
b) Definirea scopului si a domeniului;
c) Analiza inventarului ciclului de viata;
VI.5 Concluzii
Ori de cate ori este posibil cerintele si revendicarile trebuie exprimate prin
evidentierea performantei produsului si nu prin caracteristici descriptive.
Aceasta metoda permite o flexibilitate maxima din punct de
o
o
o
o
o
Economisirea de energie.
Eficient din punct de vedere al consumului de apa.
Conservarea resurselor de apa.
Economisirea de apa.
Produs cu durata extinsa de viata.
VIIIBIBLIOGRAFIE
VIII. Bibliografie
3. loan JELEV
1992. Revista "Mediul Inconjurator", Vol.lll, Nr.2, 1992.
Mic Dictionar Enciclopedic, Ed. Enciclopedica, Romania, Bucuresti, 1972.
***
***
5.
6. * * *
*7.*. *
8. * * *
*9.*
*
*10.
**
*11.
**
VIIIBIBLIOGRAFIE
* *
12.
*
*13.
**