Sunteți pe pagina 1din 2

Caracterizarea personajului Maitreyi

1.Contextul literar
In scrierile literare ale lui Mircea Eliade se remarca doua tendinte:pe de o
parte, o experienta, autenticitatea, trairea intensa a realitatii, iar pe de alta parte,
fantasticul reflectand experienta sacrului.
Romanul Maitreyi este ilustrativ pentru prima categorie, fiind un roman al
autenticitaii si al experientei, dar si un roman exotic. Aparut in anul 1933, a avut
un mare succes, fiind apreciat atat de public, cat si de critica literara.
2.Specia literara
Maitreyi este un roman al experientei si al autenticitatii, pentru ca prezinta
trairea cat mai intensa, de catre personaje, a unor experiente definitorii. Proza
experientei se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitatea, prin utilizarea unor
elemente ce tin de realitate, jurnalul din India al autorului, eleentele
autobiografice, scrisori.
Desi este un roman cu surse autobiografice, iar Allan este alter-ego al
scriitorului, exprientialismul nu provine din legaturile cu viata reala a autorului,
ci din faptul ca romanul creeaza impresia de viata autentica, iar eroii lui isi traiesc
iubirea cu intensitate.
Intaiul nostru roman exotic prezinta aspectele sociale din Calcutta si din
familia bengaleza in care patrunde europeanul, dar si sufletul feminin indian.
3.Surse autobiografice
Romanul Maitreyi are la baza surse autobiografice, o poveste de dragoste
traita de autor alaturi de fiica profesorului Dasgupta, gazda lui din India, unde
Eliade petrece mai multi ani, dedicandu-se studiilor de orientalistica, la
Universitatea din Calcutta. Eliade foloseste notele din jurnalul acestei perioade,
fiind modificare numele si ocupatiile unor personaje, ca si finalul intamplarii.
4.Perspectiva narativa
Autenticitatea romanului este data de confesiunea personajului-narator, de
relatarea la persoana I, de introspectie si autoanaliza lucida. Eliade utilizeaza o
tehnica narativa moderna, punerea in abis, ca si scriitorul francez Andre Gide. Un
alt element de autenticitate este stilul anticalofil, lipsit de infrumusetari artistice.
5.Tema
Tema romanului este iubirea imposibila. Povestea nefericita traita de cuplul
de indragostiti Allan si Maitreyi aminteste de Romeo si Julieta sau Tristan si Isolda.
6.Conflictul
Conflictul exterior, dintre europeanul Allan si bengalezul Narendra Sen,
tatal fetei, reda opozitia dintre libertatea dragostei si constrangerile traditionale,
incompatibilitatea dintre doua civilizattii si mentalitati: cea europeana si cea
asiatica.
Allan traieste un conflict interior, dintre intensitatea iubirii si luciditatea
autoanalizei. Iubind-o pe Maitreyi, Allan descopera atat lumea tainica a Indiei, cat
si forta iubirii adevarate.
7.Caracterizarea personajului
Constructia personajelor se realizeaza intr-o maniera moderna. Maitreyi,
eroina romanului, este cel mai exotic personaj feminin din literatura romana.
Adolescenta bengaleza, copil si femeie in acelasi timp, poeta, preocupaa de
filozofie si apreciata in cercurile intelectuale bengaleze, Maitreyi simbolizeaza
misterul feminitatii.
Modalitati de caracterizare:
Prin caracterizarea directa, naratorul-personaj realizeaza in diferite etape
ale iubirii lor, mai multe portrete, care ii redau, prin tehnica detaliilor,
vestimentatia, chipul, trasaturi fizice senzuale sau inocente, gesturi, calitati.

Mircea Eldiade incearca sa surpinda in transformare, miracolul acestei


femei indiene. La inceput, nu i se pare frumoasa, ci chiar urata, cu ochii ei prea
mari si prea negri, dar ii atrage atentia bratul gol, de o culoare stranie: am
vazut deodata bratul gol si m-a lovit culoarea pielii: mata, bruna, de un brun
nemaiintalnit pana atunci, s-ar fi spus de lut si de ceara.
Treptat, il atrage taina fetei, care poarta cu sine misterul Indiei, incat invata
sa-i descopere frumusetea. Nu are o frumusete regulata, ci dincolo de canoane,
fermecatoare, insensul magic al cuvantului.
Misterul este ascuns in sufletul adolescentei, pe care Allan o cucereste,
fara a-i deslusi vreodata taina: sufletul nepatruns si neinteles, tot atat de
himeric si de sfant, ca si al celeilalte Maitreyi. Maitreyi mi s-a parut atunci mult
mai frumoasa, in sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi, cusuti cu argint.
Caracterizarea indirecta, prin fapte, ganduri, limbaj, atitudini, gesture,
relatia cu alte personaje, dezvaluie tragismul iubirii. Maitreyi este singura din
cuplu care cunoaste interdicctiile din lumea sa. Ea il initiaza pe Allan in iubire, in
cultura orientala si in sacralitate.
Femeia din civilizatiile stravechi este intruchiparea Marii Zeite a
Pamantului-Mama. Legamantul rostit la Lacuri o descopera pe Maitreyi in aceasta
ipostaza: pentru ea, viata este iubire, iar iubirea inseamna sacrificiu si rodnicie.
Ma leg de tine, pamantule, ca eu voi fi a lui si a nimanui altuia. Voi creste din el
ca iarba din tine si cum astepti tu ploaia, asa ii voi astepta eu venirea.
Portretul fetei este realizat in intregime din perspectiva subiectiva a
naratorului-personaj, Allan, pentru care Maitreyi reprezinta un mister inepuizabil,
o sursa de uimire continua.
Cuplul Allan si Maitreyi ilustreaza mitul iubirii imposibile, intre cei doi
aflandu-se diferente profunde, cauzate de civilizatie, mentalitate si religie. Spre
deosebire de alte cupluri celebre din literatura, aici doar femeia isi asuma
dimensiunea tragica, in timp ce barbatul eternizeaza iubirea in poveste.
Romanul are un deznodamant tragic. In numele iubirii, Maitreyi lupta cu
toate mijloacele, sfarsind prin a se darui unui vanzator de fructe. Ea spera ca va fi
izgonita de acasa si va putea astfel sa-l urmeze pe Allan. Sen nu vrea cu niciun
chop sa o alunge, ci sa o marite. Drama intregii familii e cutremuratoare.
8.Concluzie
In concluzie, consider ca Maitreyi este un roman al experientei, care are ca
elemente novatoare descoperirea Indiei cu arhetipurile ei culturale si traditionale.
Eroina a acestui roman, Maitreyi a fost considerata de critica literara cel mai
exotic personaj feminin din literatura romana, femeie si mit in acelasi timp,
simbol al sacrificiului in iubire.