Agricultura inteligenta. Planta?

iile de nuci, o afacere pentru pomicultori rabda

tori, cu profituri pe masura
Autor: StiriAgricole.ro
plantatie de nuci
18.08.2014Legume si fructe, Produc?ie vegetala, Recomandari 1
Twitter 1Facebook 999Google+ 4LinkedIn 0
inShare
Pin It Share 0
O livada de nuci cu o suprafa?a de 3-5 hectare poate asigura unei familii un pro
fit minim de 15-20.000 euro pe an cu un soi de nuc slab productiv. Un soi produc
tiv poate maximiza c?tigul, mai ales ca se folosesc nu doar fructele, ci ?i coaja
acestora, frunzele, mugurii ?i lemnul de nuc.
Agricultura inteligenta. Izolat, nucul comun este un pom viguros care poate atin
ge 35 m n nal?ime ?i 2m n diametrul trunchiului. Mai suplu n cultura, acesta ia form
e speciale care-i permit o fructificare maxima, cu randamente de 3-8 tone/hectar
?i un con?inut de 40-70% miez. Din endocarp (coaja) se prepara carbune activat
?i linoleum, iar din mezocarp (coaja verde) se extrag substan?e tanoide folosit
e la prelucrarea pieilor. Lemnul nucului se folose?te la fabricarea mobilei de l
ux ?i echiparea automobilelor scumpe, la fabricarea instrumentelor muzicale ?i a
parchetelor. Din frunze se prepara vopsele, se extrag substan?e folosite n indus
tria cosmetica ?i a farmaceutica ?i coloran?i. Uleiul de miez de nuca este foart
e solicitat pe pia?a alimentara, farmaceutica ?i cosmetica.
Agricultura inteligenta. Nucul mai este o specie cu o mare plasticitate ecologic
a, pu?in preten?ioasa fa?a de sol, cu sistem radicular foarte puternic. Poate fi
cultivat pe coaste sau pe terenuri fugitive.
Agricultura inteligenta. n functie de dimensionare ?i schema de amplasare a puie
tilor, se identifica trei tipuri de livezi de nuci, respectiv traditionala, semi
-intensiva si intensiva. Numarul de puieti la hectar variaza de la un model de l
ivada la altul (100-400 puieti), iar n functie de aceasta depinde si randamentul
economic al exploatatiei agricole.
n anul 2010, cu o produc?ie de 34,4 mii de tone de nuca, Romnia ocupa primul loc n
rndul producatorilor din Europa ?i locul al optulea n lume, dupa China, Statele Un
ite, Iran, Turcia, Ucraina, Mexic ?i India. Suprafa?a cultivata cu nuci a scazut
de la 3.800 de hectare n 1989, la numai 1.490 de hectare n 2010.
nfiin?area planta?iilor de nuci: alegerea terenului
Agricultura inteligenta. De?i nu este un soi preten?ios, nucul se dezvolta bine
pe terenurile cu soluri bine aerate sau cele pe care anterior au fost cultivate
cereale, plante leguminoase sau borceaguri, potrivit ghidului dedicat cultivator
ilor de nuci, realizat de Oleg Tr?na ?i publicat de Asocia?ia Nuciferilor din Repu
blica Moldova. Trebuie evitate terenurile excesiv de umede si fara drenaj, cele
cu nivel freatic sub 1,5m, ct si solurile lipicioase, asfixiante, cum sunt cele m
la?tinoase, sau cele situate n depresiuni, n zone unde se nregistreaza brume trzii d
e primavara/ngheturi trzii de toamna. Cu toate acestea, este indicat ca planta?ia
de nuci sa fie nfiin?ata n apropierea unei surse de apa, pentru a facilita iriga?i
ile n perioadele secetoase. Saparea unui pu? sau construirea unui sistem de aduc?
iune prezinta costuri suplimentare.
Datorita radacinilor puternice, nucii pot fi planta?i pe terenuri n panta. O nclin
a?ie de 3-6 permite o buna ntretinere a solului si un transport usor al fructelor.
Plantatia poate fi nfiintata ?i n pante de 6-12 sau chiar 18-20, avnd grija ca rnduri
le sa fie orientate pe directia curbelor de nivel.

nfiin?area planta?iilor de nuci: pregatirea terenului

Terenul pe care va fi nfiin?ata planta?ia de nuci trebuie dezmiri?tite. Apoi, ter
enul se boroneste, se niveleaza si se dezinfecteaza. Dupa ce sunt parcurse acest
e etape, se poate trece la fertilizazarea solului. Se recomanda administrarea a
10-60 tone de mrani?a, 100 kg P2O5 si 80 kg K2O la un hectar cultivat cu nuci.
Agricultura inteligenta. nainte de plantare, terenul se parceleaza, niveleaza si
se picheteaza.
Pomii altoi?i se planteaza primavara devreme. n cazul n care se opteaza pentru pla
ntarea la o distan?a de 10 metri ntre rnduri, dupa schemele: 10x8m (125 puie?i/ha)
, 10x12m (85 puie?i/ha), 12x14m (60 puie?i/ha) sau chiar cu o densitate mai mica
la hectar.
Puie?ii de nuc se planteaza n gropi. Se recomanda ca gropile de plantare sa se fa
ca n ziua plantarii, pentru a converva un maximum de umiditate, dar acestea se po
t face ?i cu 1-2 zile nainte de plantare. Gropile trebuie sa aiba o dimensiune de
6060 cm si adncimea de 70 cm, pentru a permite acoperirea radacinilor. n cazul n ca
re se planteaza pomi solitari sau plantarea se face n soluri puternic erodate, gr
opile trebuie sa fie mai mari, de 11 m, si cu o adncime de 80 cm. Se amesteca mran
i?a cu sol pna la aproximativ 2/3 din adncimea gropii, dupa care se taseaza usor a
cest amestec, astfel nct sa ramna suficient loc liber pentru amplasarea completa a
pomului cu toate radacinele sale.
Agricultura inteligenta. Pomul se planteaza pna la acelasi nivel de adncime la car
e a fost si n pepiniera. Punctul altoirii se pune la nivel cu solul, dar nu mai s
us de 5 cm.
nfiin?area planta?iilor de nuci: perioada optima de plantare
Perioada de plantare coincide cu perioada de repaus a pomilor si ncepe dupa scoat
erea pomilor din pepiniere, respectiv la sfrsitul lunii octombrie-nceputul lunii n
oiembrie, potrivit speciali?tilor de la Asocia?ia Nuciferilor din Republica Mold
ova. Plantarea din toamna tine de la caderea frunzelor si pna la nghetarea solului
(decembrie). Daca solul nu ngheata si temperatura aerului se mentine peste punct
ul de nghe? (peste 0 grade Celsius), nucii pot fi planta?i ?i iarna.
Agricultura inteligenta. Pomii planta?i toamna au ?anse mult mai mari sa se prin
da, comparativ cu cei sadi?i primavar, deoarece beneficiaza de umiditatea buna d
in sol. Totodata, perioadele n care solul se mentine la peste plus 2 grade Celsiu
s permit pomilor plantati sa-si reia activitatea si sa apara radacini noi (rizog
eneza).
Plantarea de primavara cuprinde perioada lunii martie si prima decada a lunii ap
rilie, moment ce coincide cu aparitia unor temperaturi pozitive si cu dezghetare
a solului. nsa, perioada este scurta deoarece temperaturile ajung repede la punct
ul biologic al nucului, respectiv peste 10 grade Celsius, iar pomii intra rapid n
vegetatie. Imediat dupa plantare, temperatura creste si provoaca pornirea parti
i aeriene n vegetatie, fara ca partea radiala sa aiba timpul necesar sa formeze r
adacini noi si sa nceapa procesul absorbtie al apei si altor elemente minerale. D
in aceasta cauza pomii plantati n primavara se prind mai greu si reusita lor sta
sub semnul ntrebarii pna aproape de sfrsitul lunii mai.
Agricultura inteligenta. De multe ori, n aceasta perioada se poate instala seceta
pedologica. Astfel, rezultatele n cazul plantarii de primavara pot fi mult mai s
labe dect n cazul plantarii de toamna.
Este importanta orientarea rndurilor pe directia Nord-Sud, pentru a asigura o can
titate maximala de lumina de-a lungul zilei si a evita umbrirea (cu exceptia ter

enurilor n panta, unde rndurile sunt paralele cu curbele de nivel). Totodata, rada
cinele trebuie taiate 1-2 cm (fasonare), nainte de plantare.
nfiin?area planta?iilor de nuci: aten?ie la radacini!
Radacinile nucilor sunt foarte sensibile la loviturile mecanice si mai ales la e
xpunerea pentru mai mult timp la aer sau soare. De aceea, radacinile se protejea
za obligatoriu la transport cu pelicula sau se leaga n saci. Adusi la locul de pl
antare, nucii trebuie pu?i n santuri de 50-60 cm adncime, cu tot sistemul radicula
r. Radacinele se acopera cu pamnt umed. Unii pomicultori recomanda ca pomii sa fi
e ?inu?i nainte de plantare una-doua ore ntr-o groapa cu apa. De asemenea, pomii n
u se scot to?i o data din ?an? sau din groapa cu apa, ci pe rnd, n func?ie de vite
za de plantare.
Agricultura inteligenta. Radacinile afectate au capacitatea scazuta de a se refa
ce n timp scurt ?i nu ve?i putea cere socoteala furnizorului, deoarece, n cele mai
multe cazuri, dupa achizi?ionare, raspunderea cade pe umerii cumparatorului.
nfiin?area planta?iilor de nuci: soiuri de nuci
Ave?i grija de unde cumpara?i pomii. Cei de la marginea drumului, chiar daca pot
fi mai ieftini, nu vin cu certificate care sa ateste ca sunt liberi de viru?i s
au ca sunt nuci ?i nu alte tipuri de pomi. Nu pu?ine au fost cazurile n care clie
n?ii au fost pacali?i ?i au ramas cu paguba!
Agricultura inteligenta. Pentru plantare, se recomanda puie?i altoi?i de nuci de
1-2 ani. Puie?ii de nuc de 1 an trebuie sa fie cu naltimea de minimum 20
40 cm d
e la colet, bine lemnifica?i si cu mugurii sanatosi. Radacinile trebuie sa fie b
ine dezvoltate, multe si ct mai lungi posibile.
Daca dori?i sa accesa?i fonduri europene nerambursabile prin intermediul Program
ului Na?ional de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, pentru a nfiin?a o planta?ie
de nuci, este bine de ?tiut ca la evaluarea proiectului se va ?ine cont daca so
iul de nuc folosit este sau nu nscris n Catalogul Oficial al soiurilor, edi?ia 201
2. n acest catalog sunt trecute urmatoarele soiuri de nuci: Anica, Cazacu, Chi?in
au, Ciprian, Claudia, Corjeu?i, Costiujeni, Geoagiu 65, Geoagiu 86, Germisara, J
upne?ti, Miroslava, Novaci, Ovidiu, Ronutex, Schinoasa, Sibi?el 44, Sibi?el 252,
?u?i?a, Timval, Valcris, Valcor, Valmit, Valrex, Valstar, Velni?a ?i Unival.
Agricultura inteligenta. n cercetarea agricola romneasca, se eviden?eaza speciali?
tiide la SCDP Geoagiu, care, n urma unei munci de cercetare de peste 50 de ani, a
u creat 10 soiuri de nuc: Sibisel precoce, Sibisel 44, Geoagiu 65, Germisara, Or
astie, Sarmis, Sibisel 252, Geoagiu 86, Claudia si Ciprian. Pentru nsusirile lor,
productivitate, calitate deosebita a fructelor, comportare buna la atacul bolil
or, adaptare pentru toate zonele de cultura a nucului, cmpie si zona de deal, mer
gnd pna la altitudinea de 500 m, aceste soiuri sunt foarte apreciate att n tara ct si
n strainatate. Numai n Romnia, aceste soiuri au primit peste 30 de medalii de aur
si argint la concursurile republicane de fructe.
Pomul din soiul Geoagiu 65 este de vigoare mica-mijlocie, cu coroana piramidala,
rasfirata, bine luminata, ramuri fructifere groase ?i lungi, garnisite cu forma
?iuni de rod mixte. Tipul de nflorire este protogin. Florile barbate?ti nfloresc m
ult mai trziu decat cele femeie?ti, necesitnd polenizatori. Pomul din soiul Geoagi
u 65 intra pe rod din anul 6-7 de la plantare ?i produce foarte mult ?i n fiecare
an. Pomul din soiul Geoagiu 65 rezista bine la ger ?i are o comportare foarte b
una la atacul bolilor specifice, bacterioza ?i antracnoza. Fructul este mare (15
g), de forma ovoida, cu baza rotunjita ?i vrful ascu?it. Coaja de nuca este potr
ivit de groasa, cu suprafa?a neteda, de culoare maronie, se sparge u?or n mna. Sud
ura valvelor este buna, dar proeminenta. Orificiul peduncular este mare, dar bin

e nchis cu fibre. Miezul reprezinta 50 % din greutatea fructului ?i con?ine 69% s

ubstan?e grase ?i 17,5 % substan?e proteice. Tegumentul este de culoare galbuie-n
chis. Gustul este placut aromat. Maturarea fructelor are loc n a doua jumatate a
lunii octombrie.
Pomul din soiul Sibi?el 44 este de vigoare mijlocie, are coroana piramidala larg
a, cu ramuri de schelet lungi destul de groase, garnisite cu forma?iuni de rod m
ixte. Tipul de nflorire este protogin, florile femeie?ti nfloresc cu mult timp nain
tea celor barbate?ti, necesitnd polenizatori. Intra destul de repede pe rod, ncepnd
din anul 6-7 de la plantare, produce mult ?i n fiecare an. Pomul din soiul Sibi?
el 44 rezista bine la ger ?i destul de bine la atacul bolilor specifice, bacter
ioza ?i antracnoza. Nuca este mare (14,5g), de forma ovoidala, cu vrful ascu?it ?
i baza rotunjita. Coaja este sub?ire, sudura valvelor este buna, dar proeminenta
, se sparge u?or cu mna, avnd culoare maronie-galbuie. Orificiul peduncular este d
estul de mic ?i bine nchis cu fibre. Miezul nucii reprezinta 48 % din greutatea f
ructului, are tegumentul de culoare alb-galbui, este crocant cu gust dulce, plac
ut aromat, se scoate u?or din coji ?i con?ine 65,4 % substan?e grase ?i 18,4 % s
ubstan?e proteice. Maturarea fructelor are loc la sfr?itul lunii septembrie ?i, u
neori, la nceput de octombrie.
Pomul din soiul Germisara este de vigoare mare-mijlocie, cu coroana globuloasa,
bine luminata, ramurile de schelet potrivit de groase, garnisite cu forma?iuni d
e rod mixte. Caracterul de nflorire este protogin, florile femeie?ti nflorind cu m
ult naintea celor barbate?ti ?i, de aceea, necesita polenizatori. Intra pe rod n a
nul 6-7 de la plantare ?i produce foarte mult, n fiecare an. Este soiul cu cea ma
i mare productivitate din sud-vestul Transilvaniei. Pomul din soiul Germisara re
zista bine la ger ?i la atacul bolilor specifice. Fructul este mare (15 g), de f
orma ovoida, cu baza rotunjita ?i vrful ascu?it.
n cazul unor soiuri ca Schinoasa, Cazacu sau Chi?inau, raportul miezului poate aj
unge la 50-58% din masa fructului uscat. Soiul Cazacu are nflorire protogina: flo
rile masculine nfloresc (11-15 mai) cu 6-7 zile mai devreme dect cele feminine (515 mai). Intra pe rod n anul 4-5 de la plantare, are productivitate nalta: 3-3,5 (
4) t/ha. Este rezistent la ger, seceta, boli si daunatori, iar perioada de veget
atie este 130 zile.
Pomii din soiul Costiujeni au o vigoare mare, formeaza o coroana sferica aplatiz
ata ?i nfloresc timpuriu: florile masculine la 5-11 mai, cele feminine la 15-23 m
ai. Pomii din soiul Costiujeni sunt sensibili la ger, fructifica neregulat. Este
utilizat cel mai des pentru polenizare, dar se pot nfiin?a ?i planta?ii industri
ale.
Pomul din soiul Chi?inau are cre?tere moderata, intra n vegeta?ie trziu (cu 10-12
zile mai trziu dect alte soiuri). Are perioada de nflorire tardiva. nflorirea este p
rotandra: nti nfloresc florile feminine (15-22 mai), iar apoi cele masculine (16-24
mai), astfel ca termenele de nflorire a ambelor sexe se suprapun ?i soiul este a
utofertil. Formeaza flori ?i din primii muguri inferiori celor terminali, dndu-i
astfel o tendin?a de fructificare semi-laterala. Soiul fructifica constant, reco
lta atingnd 2-2,5 t/ha. Pomul din soiul Chi?inau este rezistent la ger ?i la nghe?
urile trzii de primavara. Perioada de vegeta?ie este de 185 zile.
nfiin?area planta?iilor de nuci: irigarea
Norma optima de irigare este de circa 20 l apa/pom/saptamna, dar aceasta poate sc
adea/creste n functie timp de cantitatea de precipitatii sau lipsa acestora (sece
ta). Metoda de irigare cea mai recomandata este cea prin picurare. Pe furtun se
vor adauga anual cte o picuratoare suplimentara, de o parte si alta a rndului de p
omi, la o distanta de 0,4m de precedenta.
nfiin?area planta?iilor de nuci: taierile de formare a coroanei

Taierile de formare au ca scop prinderea mai eficienta a tinerilor puieti, proie

ctarea si ntretinerea coroanei pomului, stimularea fructificarii prin eliminarea
ramurilor inutile sau moarte. n acelasi timp, taierile de formare vor facilita lu
crarile si recoltarea mecanizata prin omogenizarea formelor si a dimensiunilor a
rborilor. Aceste lucrari se executa n perioada de repaus vegetal al arborilor. Da
ca trunchiul nucului nu este scurtat la 1,2-1,3 m, el va intra foarte trziu pe ro
d. Pentru fiecare 10 cm n plus la nal?imea trunchiului, se adauga cte un an pna la i
ntrarea pe rod.
Totodata, la sfrsitul lunii august, se iau masuri pentru a stopa cre?terea puieti
lor de nuc, n scopul de a-i proteja de ngheturile timpurii de toamna. Pentru aceas
ta se ciupesc mugurii terminali, situati la capatul lastarilor ?i se face o musu
roire la baza tulpinii pomului, astfel nct sa fie acoperit punctul de altoire spre
a-l feri de scaderile bruste de temperatura (15-20cm naltime).
n cazul n care mugurele principal nu porne?te n vegeta?ie sau porne?te foarte slab,
se alege un lastar mai viguros, chiar daca e situat la baza trunchiului, ?i se
taie oblic trunchiul la circa 2 mm deasupra acestui lastar.
nfiin?area planta?iilor de nuci: bolile ?i daunatorii
Principala maladie a nucului este bacterioza, o bacterie care provoaca necroze (
pete negre) pe toate organele n crestere (ramuri, muguri, fructe). Ea se dezvolta
n conditii de umiditate nalta si temperatura ntre 16-29 Celsius.
Bacterioza (Xanthomonas campestris pv. Juglandis sau Arsura bacteriana a nucului
) afecteaza diferite organe ale plantei, potrivit cercetatorilor de la Facultate
a de Biologie ?i Geologie a Universita?ii Babe?-Bolyai din Cluj-Napoca. Pe ramur
i si lastari, atacul se manifesta sub forma unor pete alungite care initial au c
uloare bruna si apoi se nnegresc. Din tesutul situat sub pete, se scurge un exsud
at care n contact cu aerul se usuca. Frunzele atacate prezinta pete mici, cloroti
ce, situate ntre nervuri, care cu timpul devin brune sau negre. Tesutul foliar di
n dreptul petelor devine fragil, se usuca si se rupe usor. Fructele infectate pr
ezinta pete brune, variabile ca marime, situate pe suprafata epicarpului. Petele
sunt de consistenta moale si prezinta un exsudat galben, vscos, care se ntareste
treptat. Infectia se raspndeste n mezocarpul fructului, apoi n endocarp, iar tesutu
rile au consistenta vscoasa si se nnegresc.
n timpul iernii, bacteria care provoaca Arsura bacteriana a nucului supravietuies
te n leziunile de pe ramuri si n fructele atacate care ramn n cmp. Primele infectii s
e produc prin stomate, primavara, la 12-14 grade Celsius. Durata de incubatie es
te de 10-12 zile si este conditionata de temperatura.
Ca masuri preventive, se aplica taierea si arderea ramurilor atacate, folosirea
de puieti, altoi si portaltoi sanatosi. Combaterea acestei maladii provocata de
Xantonomas Juglandis, ct si a antracnozei (Gnomonia Leptosyla), se face tradition
al cu produse cuprice n concentratii mici (1%). Primul tratament se va aplica la
dezmugurire, folosind o solutie de Zeama Bordeleza 1,5%. Al doilea tratament se
efectueaza la aparitia primelor frunzulite, cu acelasi preparat dar cu o concent
ra?ie de 0,5%. Al treilea tratament se face la nceputul cresterii lastarilor, cu
o concentra?ie de 0,5%. Cel de-al patrulea tratament se face dupa caderea frunze
lor, cnd se aplica Zeama Bordeleza, cu o concentra?ie de 1,5-2%.
O alta boala a nucului este Gnomonia leptostyla sau Antracnoza nucului. Atacul s
e manifesta pe frunze, fructe si mai rar pe lastari. Frunzele si fructele pot fi
atacate n toate stadiile de dezvoltare. Pe frunzele atacate apar pete mici (2-5
mm n diametru), brune, mai mult sau mai putin rotunjite. Antracnoza determina des
frunzirea timpurie a nucului, uscarea si sensibilizarea la ger a lastarilor si
deprecierea fructelor. n afara de nuc (Juglans regia) , antracnoza se ntlneste si l

a alte specii ale genului Juglans.

Ciuperca rezista peste iarna sub forma de miceliu n scoarta ramurilor si sub form
a de peritecii n frunzele atacate. Ascosporii din asce realizeaza primavara infec
tiile primare. n cursul perioadei de vegetatie, agentul patogen se propaga prin c
onidii care produc infectiile secundare. Atacul ciupercii este favorizat de o vr
eme umeda si calda, n cursul lunii mai.
Pentru combaterea agentului patogen, de la Facultatea de Biologie ?i Geologie a
Universita?ii Babe?-Bolyai din Cluj-Napoca recomanda sa se aplice masuri de igie
na culturala (strngerea si distrugerea prin ardere a frunzelor cazute) si tratam
ente chimice, mai ales n pepiniere si plantatii tinere, cu diferite fungicide (Ze
ama bordeleza 0,50%, Oxiclorura de cupru 0,50 % etc.)
De asemenea, nucul poate deveni gazda membrilor speciei Polyporus squamosus, adica
Buretele pastrav, ciuperca pastrav, buretele nucului, pastravul de nuc. Acestea
cresc izolat sau n grupuri, pe diferiti arbori, vii sau morti, cauznd putrezirea
alba a lemnului de foioase (nuc, cires, platan etc.). Se recomanda sa se efectue
ze controale fitosanitare n scopul depistarii pomilor infectati ?i ndepartarea cor
purilor fructifere de la prima aparitie, mpreuna cu lemnul bolnav. Ranile se ung
cu sulfat de cupru 3% si apoi se acopera cu mastic pentru pomi.
mpotriva daunatorilor pot fi aplicate tratamente specifice, care includ folosirea
de insecticide ?i acaricide. Spre exemplu, Viermele merelor poate fi combatut c
u substan?e precum Actellic, Calipso, Carbetox, Fentron, Imidan sau Meotrin. Aca
rienii, omizile defoliatoare, paduchele ?estos ?i omizile xilofage sunt al?i dau
natori care va pot da batai de cap.
Agricultura inteligenta. Nucii tineri sunt mai susceptibili atacului bolilor ?i
daunatorilor. De aceea, aplicarea tratamentelor trebuie facuta cu regularitate n
perioada dezvoltarii lor, n a?a fel nct sa le fie asigurata o cre?tere viguroasa ca
re va determina, ulterior, recolte bogate pe termen lung.