AVENTURA PROFESIUNII DE ARHITECT

prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade

optional / semestrul 2 / 2010-2011

CURSUL 3 / 11 martie 2011

Prelegere:
Templul si numarul: revolutia antichitatii grecesti.
O poveste despre cum se construieste chiar in conditiile de arta inferioara
un statut aparte al profesiunii prin dimensiunea estetica si sensul ei metafizic.
Povestea este legata de programul de templu si de ceea ce este adesea numit
teoria frumosului obiectiv, una dintre cele mai durabile teorii din istoria esteticii
(alaturi de mimesis) si care se bazeaza pe numar si proportie, vazuta ca
analogie cu o ordine si armonie transcendente, analogie dintre macrocosmos si
microcomos. Scurta incursiune in doctrina pitogoreica si cea platoniciana.
Aplicata programului de templu, aceasta teorie si tot sensul ei profund vor fi
principalul instrument prin care arhitectul isi va sustine ascensiunea de la nivelul
artelor vulgare/mecanice spre artele liberale (ale intelectului). De aici se vor fora
principalele argumente, expuse in teoria clasica a arhitecturii, in care
matematica, vazuta ca stiinta a proportiilor va juca un rol hotarator.
Desi proportia si matematica isi pierd treptat continutul metafizic si devin tot mai
instrumentale (functionale si direct aplicabile), fascinatia pe care au exercitat-o
explica (desigur partial) si recursul la diverse teorii matematice prezent in
discursul arhitectural actual.
De citit:
AMZ, De ce despre proportie si nu despre lumina si culoare (il gasiti in folderul AMZSimptome de tranzitie; il atasez si aici).
Tatarkiewicz, W., Istoria celor sase notiuni, (se gaseste la biblioteca).

DECEDESPREPROPORTIESINUDESPRETEXTURASICULOARE?
(ArticolpublicatnArhitextDesign6/2002)
R?spunsulestesimplu.Pentruc?sutedeani,ipre?demultevolume,
teoriaarhitecturiisareferitaproapenumailapropor?ie.icndti
c?mul?idintreautoriitratatelorerauarhitec?icareaumnuitcu
abilitate,al?turidepropor?ii,limbajultexturiiiculorii,tepo?i
ntrebacuuimiredecediscursulserefer?aproapeexclusivla
propor?ie.Maimult,dac?ast?zintrebiunnearhitectdeceocas?
anumeiparefrumoas?,el?ivar?spundeaproapeinvariabilpentruc?
arenitepropor?ii....Maideparte,probabilc?nuvatis?continue,
daresteevidentc?propor?iaaintratinmentalulcolectivcafiind
unindicatordecalitatealarhitecturii;serostetecaoincanta?ie,
esteaproapecaodogm?intangibil?,pentruarhitec?iinearhitec?i
deoptriv?.Ori,nuexist?cl?direcares?nuaib?nitepropor?ii,atta
vremectiputemraportadimensiunileunalacealalt?,fiecarepar?e
lantregetc.iatunci?Laaceasta,uniivorzmbicung?duin??

ezoteric?inevorspunec?exist?anumitepropor?iiperfecte,care
sntrecunoscutecaatareicareconfer?calitate,cumarfinum?rulde
aurdepild?.iatuncisevorridicaal?iicarevorobiectaivor
ar?ta,baza?ipeesteticaexperimental?,c?acelaidreptunghideaurnu
esteperceputcalafeldepl?cutdac?esteaezatpelaturamic?,adic?
npozi?ievertical?.iatunci...celespunemstuden?ilor?Cumst?mcu
propor?ia?Poatec?neg?simnfa?aunuimitcareneblocheaz?ntro
schem?conceptual?pecare,defapt,arhitecturaadep?ito.
S?nusen?eleag?deaicic?negpropor?iiloruneicl?dirivaloarealor
expresiv?;departedemineaaceva.Darspunc?nuputemprivicu
acelaiochiin?elegenaceeaifelexpresiapropor?ional?aunui
zgrienoricuceaaunuitempluclasic.icumchestiuneapropor?iilor
esteinevitabil?,poatec?arfiutils?privimpu?innapoi,la
izvoareletii?einoastrearhitecturale,acoloundesan?scutacest
concept,is?iurm?rimlungaitiranicaposteritate.Oastfelde
incursiunepoatefacesubiectuluneicopioasetezededoctorat,aac?
voincercanumaiobarbar?trecererapid?prinistoriabogat?a
conceptului,pentruasubliniamomenteleluicelemaisemnificative,
precumimomentelencaresentlnetecutexturaiculoarea.
Deiesteprezentnopereleceleimaivechiantichit??i,termenul
proportioesteconsacratnarhitectur?decelezececride
arhitectur(DeArchitecturaLibriDecem)aleluiVitruviu1,care,
colec?ionndcanoanelearteielenistice,lexprim?prinraporturi
geometricebazatepemoduli(razasaudiametrulcoloanei),fixndcu
ajutorulluiielementeleconstitutivealeceeaceast?zinumimordine
dearhitectur?(genera,adic?genuri,nlimbajulvitruvian).Elapare
laVituviual?turidealteconceptereferitoarelaarhitectur?.n
termeniiuneisistematiz?ricareneapar?ine(eanuaparecaataren
tratat),putemspunec?Vitruviulucreaz?cutreicategoriideconcepte.
Cugraddemaxim?generalitatearfi:(1)condi?iilesinequanonale
obiectuldearhitectur?(firmitas,utilitas,venustas)i
(2)constituen?iiarhitecturii/proiect?rii(ordinatio,dispositio,
eurythmia,symmetria,decor/convenien?a,distributio).Acestoralise
adaug?(3)oseriedeoperatoriauxiliari(proportio,intercolumnum,
species,commodulatio,genera,aspectusetc.),carepars?fie
subordona?iprimelor.
Dintreacestea,celcareneintereseaz?estelegatnmoddefinitoriude
symmetriaideordinatioipoatefiprezentatdup?cumurmeaz?,cu
claritateaicuambiguit??ilepecareVitruviunileal?sat
motenire.2Astfel,propor?ia(ngreceteanalogia)estedefinit?ca
subordonarealaunmodul,np?r?ialicote,amembreloruneilucr?rii
alelucr?riinansamblu.Deaicirezult?raportulsimetriilor
(III,1,2).Eaesteastfeldirectlegat?desymmetria,definit?(I,2,12)
caacordarmonios(conveniensconsensus)alp?r?iloropereins?iio
1

Citatelecareurmeazntextsuntextrase,nromn,dinDespre
arhitectur?,Ed.Academiei,1964,iarnlatindinDeArchitectura
LibriDecem,Antwerp,1649.Notaiapargrafelorcorespundetraduceriin
romn.
2
Leg?turacueurythmiafiindmaioblic?,oarecumexterioar?,poatefi
scoas?pentrumomentnafaradiscu?iei.

rela?iepropor?ional?(rataepartis)ntreacestep?r?iiansamblul
figurii(universaefiguremspeciem).Simetrialarndulei,faceparte
dindefini?ialuivenustas,condi?iedefrumuse?eaarhitecturii,
definit?astfel(I,6,10):cndaspectul(species)lucr?riivafipl?cut
(grata)ielegant(elegans),iarrela?iiledem?rime(commensus)ale
p?r?ilorcomponente(membrorum)vorcorespundejustelornormeale
simetriei(symmetriarumrationes).Deciproportioestedirectlegat?de
frumosularchitectural,cafiindunuldintrevehiculelederealizarea
frumuse?iinoper?(darnumaiunuldintreele,aacumisimetria,la
rndulei,esteresponsabil?denumaiopartedinvenustas).
Darproportioestelegatideordonare(ordinatio,ngrecetetaxis),
nchiardefini?iaconceptului(I,2,23),astfel:stabilireaunor
rela?iidem?sur?convenabile(commoditas)ntreelementeleoperei
(membrorumoperis)considerateseparat,darraportatenceprivete
propor?iilelasimetriaansamblului(universequeproportionisad
symmetriamcomparatio).Esteocompozi?ief?cut?dup?cantitate,care
secheam?pegreceteposotes.Cantitateaesteoalegeredeunit??i
modulare,luatechiardinelementeleoperei,i,totodat?,unefect
armonios(conveniensefectus)alopereintregi,rezultatdin
potrivireanum?ruluidep?r?idemodulatribuitefiec?ruielement.
nfelulacesta,Vitruviusuprapuneoarecumsensurilecelordou?
concepteordinatioiproportioambeleimplicitsauexplicitlegate
deopera?ionalulcommodulatio,ceeaceaparecaozon?deambiguitate.
ninteriorulei,exist?totuioierarhizare:ordinatiopares?fieun
principiu.Proportioesteocommodulatio,adic?omodularedeansamblua
p?r?ilorialucr?rii.Etimologicns,sensullatinescului
commodulatioestefoarteaproapedealgrecesculuisymmetria,ceeace
extindezonadeambiguitateiasuprasimetriei,deiaceastaartrebui
sfieprincipiulc?ruiaprimeleisntsubordonate.Pentruacomplica
lucrurile,simetriarmneunconceptfoartemisterios,poatecelmai
ambiguudintretoate;uneoriparec?arreprezentaonorm?sauoform?
concret?,alteoriapareicaunfeldestructur?aobiectuluicarepune
ntrorela?iedepotrivire,deconsens,p?r?ile(oricarearfiele)
ntreeleicuntregul,rela?ieechivalent?cuarmoniaacestora,dar
cuvntularmonienuestefolositntextullatin.Imediatlegat?de
defini?iaconceptuluiapareifundamentarealuintroordine
superioar?,printrorela?ieantropomorfic?(I,2,13):Aacumncorpul
omenesceuritmiaesteoconsecin??asimetriei(symmetrosest
eurithmiaequalitas),arela?iilorpropor?ionaledintrecot,picior,
palm?,degeticelelaltem?dulare,totastfelstaulucrurileicu
opereleperfectrealizatedearhitectur?(operisperfectionibus).
Stabileteapoianumiteraporturiac?rorvaloareesteexprimat?prin
anumiterapoartecuvaloaredeosebit?,ac?reira?iunenuoexplic?.Cam
aceastaestelega?iavitruvian?nceeaceprivetepropor?ia,deloc
attdeexplicit?cumsarputeacrede.
Concep?iavitruvian?mergeevident(deiniciodat?perfectexplicit)n
sensulceleimaipopulareconcep?iiestetice,ceadefilia?ie
pitagoreic?iplatonician?,princarepropor?iabun?(adeseadenumit?
prinsimetrie,ceeacecuprindeinevitabilipropor?ia)esteoparte
esen?ial?afrumosului(PlatoiAristotelmp?rt?escaceast?
concep?ie,iarstoiciidefinescfrumosulstrictnacetitermeni).Este

ceeaceW.Tatarkiewics(Istoriaceloraseno?iuni,Meridiane,1981)
numeteteoriafrumosuluiobiectivsauafrumosuluitranscendent.Abia
treisecoledup?Vitruviu,Plotinvapuneexlicitlandoial?aceast?
concep?ie:Aproapeoricinespunec?frumuse?eavizibil?esteprodus?de
propor?iabun?(symmetria)ap?r?ilorunafa??decealalt?ifa??de
ntreg,cuad?ugareabuneiculori,ic?,pentruobiectelev?zuluii
ngeneralpentruorice,afifrumosnseamn?afibinepropor?ionati
m?surat(symmetrois).Dup?aceast?teorie,numailucrurilecompositeau
frumuse?e,nuilucrurilesimple.Darcumsntfrumoaseaurulsau
stelele,continu?el(Ennead,I.6.,Loeb,1966,pp.253sq.),aducndn
discu?ieculoareacaatributestetic.
Einteresantdesemnalatc?EvulMediu,dei,dup?toateprobabilit??ile
cunoatetratatulvitruvianichiarseservetedeel,dezvolt?(chiar
dacneorganizat?ntroteoriespecific?)oestetic?ncarei
materialitatea,luminaiculoarea,suntluatenconsiderarentrun
modaproapevoluptuos,al?turidepropor?ii,carer?mns?constituie
fundamentulfrumuse?ii(Sf.Augustin,Sf.TomadeAquino).Scrierile
abateluiSugerdelaSaintDenissntrevelatoarenacestsens,iaro
parcurgereastudiuluiluiUmbertoEco(Artaifrumosulnestetica
medieval?,Meridiane,1999)despreesteticamedieval?nepoatenv??a
multe.Aceast?dimensiunematerial?aesteticiimedievalesepierde
ns?nteoriasavantaarhitecturiicareurmeaz?.
nRenaterens?,tratatulVitruvian,prinsingularitateasacamartor
alAntichit??ii,cap?t?,al?turidescrierileluiPlaton,Cicero,Varo,
etc.,captovaloareparadigmatic?lacareautorulluinuaaspirat
probabilniciodat?;limbajulmoderndearhitectur?sevacreapornindde
laconceptelevitruviene,esteticaarhitecturiideasemenea(AlinaPayne,
TheArchitecturalTreatiseintheItaianRenaissance,Cambridge,1999).
ntrunstudiupecarespers?lpotpublicactdecurnd,amar?tat
c?,defapt,concep?ialuiVitruviudespreceeacearnsemnao
arhitectur?frumoas?,deineorganizatiadeseaconfuzexprimat?,este
mailarg?,maiflexibil?,dectmodulncareconcepteleluiaufost
preluateidezvoltatemaitrziu.Aceast?ngustareaesteticii
arhitecturiiprovine,oarecumparadoxal,dintrosupraideologizarea
conceptuluidepropor?ie:nQuattrocentosereiateoriapitogoreic?a
armoniei(carelaVitruviuerarestrns?numailaproblemaacustic?),
maialesprinPlaton(Timeus),iardeaicisevadezvoltaoconcep?ie
antropomorfic?aarmoniei,ncarecorpuluman,caform?sensibil?a
ordiniimatematicecarest?labazauniversului,dobndeteovaloare
paradigmatic?prinrapoartelesalepropor?ionale.Analogiacumuzica
devineexplicit?,frumuse?eaesteoarmoniecarerezult?obiectivdintr
unsistempropor?ionalunificatpentrutoatep?r?ileedificiuluiia
c?ruicheieestedat?desistemulpitagoreicalarmonieimuzicale
(Wittkower,ArchitecturalPrinciplesintheAgeofHumanism,Norton,
1971).FiecaredintreteoreticieniiRenateriivac?utastabilirea
acestuisistemidealdepropor?ionare,caresematerializeaz?n
limbajulordinelorclasice.Astfel,propor?iadevineconceptulestetic
fondator,iarteoriaarhitecturiicaresenatenRenaterefondeaz?o
teorieafrumosuluinarhitectur?bazat?aproapeexclusivpeteoria
propor?iilor.ntratatisticaitalian?iapoinceafrancez?i
englez?,sevorscriemiidepaginidedemonstra?iiprivindpropor?iile
ideale,adeseanrela?ieexplicit?cuacordurilemuzicale.Einteresant

c?demonstra?iileserefer?,nmarealormajoritate,laanumitenumere
ntregiinulaceleira?ionale.Acesteadinurm?sntprobabil
preluatedintradi?iamedieval?;LucaPacioli,atrasdemetafizica
geometrieiluiPierodellaFrancesca,consacr?num?ruldeaur(Divina
propor?ione,Venezia,1509)njurulc?ruiavast?ruimult?vremeaura
perfec?iunii.Dar,nciudapreten?ieideuniversalitatepecareleo
reclam?uniicercet?tori(cumarfiMatylaC.Ghyka),atrac?iapentru
numereleira?ionaleipentrucalit??ilelortranscendenteeste
intermitent?nteoriaarhitecturii.
irela?iadintrepropor?ioisymmetriasevamodificanfavoarea
primeia:cumsymmetrianuafostniciodat?unconceptpreaclar(dei
conceptcentralalesteticiivitruviene,eaeraprobabilpreaspecific?
organiz?riianticeaproiect?riiiproduc?ieidearhitectur?),
semnifica?ialuivapierdedinimportan??,iarsensulisevamodifica
ndirec?iapecareocunoatemazidinlimbajulcurent.nmultedintre
traducerilemodernealeluiVitruviusymmetriasetraducentextdirect
prinproporie.
nteoriafrancez?(carevade?inentietateacultural?dinsecolulal
XVIIleaipn?nalXIXlea),c?utarearela?iilornumericeidealen
proiectareacoloanelor/ordinelorestecuattmaimarecucteaeste
ntre?inut?,nc?delanceput,depolemicaBlondelPerrault,strnit?
deClaudePerrault(deforma?iemedic,membrualAcademieiregalede
tiin?e,autorulcolonadeiLuvrului).3nadnot?rilelatraducerealui
Vitruviu(1674)inOrdonnancesdescinqespcesdescolonnes(1683),
Perraultesteprimulcarepunendiscu?ieattvalabilitateaunor
numereanume,precise,pentrusus?inereafrumosuluinarhitectur?,ct
ifaptulc?frumosulrezid?numainpropor?ie.Perraultdistingedou?
tipuridefrumos:beautpositive,careseadreseaz?n?elegeriituturor
incaresntcuprinsebog?tiamaterialelor,m?iestriaexecu?iei,
egalitateap?r?ilor(simetria,naccep?iuneaactual?),m?re?ia
edificiilor,ibeautarbitraire,careseadreseaz?publiculuiavizat,
estedeterminant?pentrubunulgusticuprindebunelepropor?ii,pe
careneamobinuits?leconsider?mfrumoaseprinsedimentareistoric?.
Dar,dup?el,ochiulnudistingemicilediferen?efa??depropor?iile
ideale,aacum,princorec?iemental?,faceinutileiaanumitele
corec?iioptice,ac?rorutilitateoneag?.Elmergeimaideparte,
stabilind(princalculedeosebitdecomplicatencarefoloseteca
modulotreimedindiametrulcoloanei)unnousistemdepropor?ionarea
ordinelor,cares?aib?ovaloareuniversal?prinfaptulc?reprezint?
mediaaritmetic?dintrediverselesistemedepropor?ionareanterioare.
Perraultreprezint?mareantlniredintrepropor?ie,culoarei
materialitate,ntlnirecarer?mnedestuldesingular?nteoria
arhitecturii.
nmodparadoxal,Perrault,primulcareamputeaz?explicitpropor?iade
calitateasanumeric?(iestetic?)transcendent?,estecelcare
traducndsymmetriaprinpropor?ie,reducedefinitivceidoitermenila
unul,eliberndastfeldeambiguit??i(daridebog??ie)cariera
teoretic?aconceptuluidepropor?ie.nsecoleleurm?toare,dei
3

Chiarcndsntinventatenoitipuridecoloanenoiordineele
preiaupropor?iilegeneralealeunuiadintreordineleclasice.

teoretiapropor?ieisedilat?cuonverunarenulipsit?dedramatism,
eanuvaaducenimiccuadev?ratnou,nafar?desterilizareasa
gradat?,pierdereanc?rc?turiisalemetafizice(AlbertoPerezGomez,
Larchitectureetlacrisedelasciencemoderne,Mardaga,1983).
Aceast?dualitatedintreprofuziuneteoreticisterilizare,
reflectndevolu?iagndiriipozitivisteirspunzndicerin?elor
practicelegatedeinstitu?ionalizareanv???mntuluidearhitectur?
(Academiaregal?dearhitectur?,maitrziuEcoledesBeauxArts),se
materializeaz?npaginintregideopera?ionalizareaconceptului,
caredevinfundamentularhitecturiiacademice.Deimotiva?iametafizic?
estepracticnlocuit?deceapragmatic?(propor?iaestestrictun
instrument),zelulc?ut?rilornuestelipsitdeoanumepersisten??
poetic?:teoriapropor?iilorcap?t?elegantagratuitate,dari
nc?rc?turanostalgic?,aunuijoccum?rgeledesticl?.
Derivaconceptuluidevinemanifest?atuncicndarhitecturancepes?i
schimbelimbajulformal,nlocuindlimbajulclasiccualteformule
expresive:neogoticul,arhitectura1900iapoiarhitecturamodern?.
Faptulc?,nparalel,concep?iaestetic?aarmonieinumaipoate
satisfacesensibilitatearomantic?/modern?,vajucadeasemeneaunroln
detronareateorieipropor?iei.Categoriiesteticealtele,sublimul,
urtulchiar,numaipotfisatisf?cutedeteoriapropor?iilor(itot
maigreudeordineleclasice).Apoimodernismul,negndtradi?ia
istoric?,ncepes?pun?ndiscu?ieesteticaspecific?anoilor
programe,materialeitehnologii,ceeacefiartrebuits?aduc?n
lumin?altemulteaspectealevizualului.Dardiscursuls?uesteprea
unilateralcentratpeexpresivitateafunc?iunii.Lajum?tateasecolului
recenttrecut,abordareafenomenologicatrageaten?iaiasupraaltor
modurideaexperimentaarhitectura,dardiscursuldespretextur?,
lumin?,culoareestenc?crudiast?zi,imergepeuntraseuparalel
cucelalpropor?iei,carecunoateunanumeregresconfuz.
Prestigiulconceptuluidepropor?ieestetotuipreamare:elpersist?
caunfeldemitinamovibil,darcareipierdetreptatsubstan?a.Din
cndncnd,mitulesterevigoratdediveriarhitec?i,darnumaiare
suflulinicimotiva?iaepociisaledeglorie.Deexemplu,LeCorbusier
reiateoriapropor?ieifiltrat?prinexperien?acubist?,iestetica
num?ruluideaurprinmodulor:traseulregulatoresteosatisfac?iede
ordinespiritual?,careconducelaordineieuritmieprinc?utatreade
raporturimatematice,ingenioaseiarmonioase(Versunearchitecture,
1924).Neoplasticitiiolandezig?sescnmatematicateozofic?alui
Schoenmaekersunsuportnumerologicisimbolic,eliberatorde
predominan?anaturalului.Teorialoriplasticapur?carei
caracterizeaz?amestec?simbolisticapropor?iilorcuceaaanumitor
culori:unmomentdejonc?iunentreceledou?,dar,paradoxal,pentru
c?dematerializat.Ipotezeledeschisedeasemeneasubtiledecant?ri
alematricilorpropor?ionaleintr?nconflict,pedeoparte,cu
exigen?elepragmatice/tehnicealeproiect?riimodulare(inerente
anumitorcmpurialeproiect?riiiproduc?iei)i,pedealt?parte,cu
tendinaarhitecturalcarepropunecriticdiversegeometrii(i
arhetipuriformale)caprotestfadecondi?iaalienant,trec?toarei
s?r?cit?semanticaconsumismuluiurbaniaexcesivuluifunc?ionalism.
Pozi?ialuiL.Kahn,depild?,repropunecredin?antroordine
intangibil?,careesteungraddecontiin??creativ?aspirndmereu

c?treungradmainalt:cuctordineaestemainalt?,cuattmai
mareestediversitateaproiectului(V.ScullyJr.,L.L.Kahn,Milano,
1963).Lael,simbolisticaordiniiuneianumegeometriielementarese
aliaz?confuzcusimbolisticaluminii.Daracestereveniriepisodice
(unelesimpleidiosincrazii)nuaducooptic?nnoitoareasupra
propor?iilor.Nicipostmodernismulnuconstruieteoretrospectiv?
critic?maiconsistent?asuprachestiunii,deidialecticasa,foarte
alert?,dens?nambiguit??iisubstan?ial?chiarndramatismulei,
repropunentermeninoi,darprofundistoricizan?i,tematica
propor?iilor.
Probabilc?,ntulburarearenun??riilaunmoddeafacearhitectur?a
c?ruidurat?sem?soar?nmilenii,egreudeconstruitoteoriea
expresivit??iiarhitecturale,orioestetic?corespunz?toarenoilor
procedeeexpresive(mereumaimulte).Aceastcarenpoatedaofals?
imagineacontinuit??iiteoreticeavechiuluiconcept,bachiaria
valabilit??iiprincipiilordecompozi?iedecareeraorganiclegat.
Sigurc?,prinsedimentarecultural?,anumiteobinuin?evizualeau
intratadncnfondulnostruaperceptiv(audevenitaproapenitedate
genetice)imultedinaprecierilenoastreesteticesebazeaz?peele,
daresteticaordiniiarmonicebazat?peanumitepropor?iiestedoar
unadintrenenum?rateleformuleestetice/expresivepecarelefolosimn
arhitecturaiartaactual?(T.Mocanu,Morfologiaarteimoderne,
Bucureti,1973).Nicistudiileesteticienilor,nicidezbaterearecent?
privindculturavizual?nuneauavansatpreatare.Exist?aiciun
smbureparadoxal:ntrunmomentncarecelelaltearteplasticei
pierddefini?iiletradi?ionale,arhitecturapares?fiesingura
neschimbat?nesen??.Cutoateacestea,teoriaarhitecturiiestemai
degrab?preaocupat?cupropriac?utaredesine(sauderiv??),pentrua
ncercas?sistematizezenumeroaseleprocedeeartistice(printrecarei
manipulareapropor?iei,texturiiiculorii)carenestauladispozi?ie
nscopuriexpresive,icarearputeas?fundamentezeoestetic?
specific?(R.Scruton,TheAestheticsofArchitecture,Princeton,1979).
Amputeaspunec?ntlnireacontemporan?dintrepropor?ie,textur?i
culoare,treiatributealeoric?ruiobiectarhitectural(chiari
virtual)este,pentrumoment,ontlnirenc?ratat?teoretic.
Deaceeaamvorbitdesprepropor?ieinudespretextur?iculoare.