Sunteți pe pagina 1din 7

PROIECT DE LECIE 2.

A. REPERE GENERALE
UNIVERSITATEA "DUNREA DE JOS" GALAI
FACULTATEA DE MEDICIN I FARMACIE
Specializarea: Moase
Disciplina: Semiologie medicala
Anul II
Titlul leciei: Semiologia tegumentelor, mucoaselor si fanerelor
Tipul leciei: de comunicare i nsuire de cunotine noi
Durata: 100 min.
B. COMPETENE SPECIFICE
Intelegerea principalelor modificari ale tegumentelor, mucoaselor si fanerelor in diverse boli.
C. OBIECTIVE OPERAIONALE
La sfritul cursului, studentii vor fi capabili s :
O1. S explice importanta semiologiei tegumentelor, mucoaselor si fanerelor in practica
obstetricala
O2. S cunoasca principalele modificari de culoare ale pielii
O3. S cunoasca principalele leziuni elementare ale pielii
O4. S cunoasca principalele modificari ale fanerelor
C. ANALIZA RESURSELOR DIDACTICE
1. Material didactic (MD) :
-prezentare n Power-Point (pp) ;
-videoproiecie (vp) .

3. Mijloace tehnice (MT):


- leptop (lt);
- videoproiector (vt).

2. Metode de invatamant (MI) :


- expunerea (exp) ;
- conversatia (cv) ;
- demonstratia (dm) ;
- explicatia (expl) ;
- observatia (obs) .

4. Forme de organizare a clasei


(F.O.C):
activitate frontala (af) ;
activitate individuala (ai).

D. BIBLIOGRAFIE:
a) de specialitate:
1.Baciu C. , Semiologia clinic a aparatului locomotor, Ed.Medical, Bucureti, 1975;
2.Dancu Gh. , Semiologia aparatelor respiratorii i cardiovascular, Ed.Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1981;
3.Georgescu D. , Semiologie medical, Ed.Naional, Bucureti, 1999;
4.Georgescu M. , Georgescu E, Semiologie medical, Ed.Didactica si pedagogica RA,
Bucureti, 2003;
5.Gligore V. , Semiologie medical, Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1977;
6.Moldovanu T. , Semiologie clinic medical, Ed.Medical, Bucureti, 1993;
7.Punescu-Podeanu A. , Baze clinice pentru practica medical, vol.I-IV, Ed.Medical, Bucureti,
1981-1987;
8.Stanciu C. , Semiologie medical de baz, vol.I, Ed.Junimea, Iai, 1991;
9.Stanciu C. , Semiologie medical de baz, vol.II, Ed.Junimea, Iai, 1989.
10.Devulder B, Hatron P.-Y, Hachulla, .- Mdecine interne, Masson, Paris, 2002
11.Braunwald E, Fauci AS - HARRISON. Principes de mdecine interne, Flammarion
Mdecine-Sciences, Paris, 2002
12. Chebac Gica-Rumina, Ardeleanu Valeriu, Elemente practice de chirurgie, Editura Didactica
si Pedagogica Bucuresti, 2009, pag 262, ISBN 978-973-30-2518-4
b) psihopedagogic i metodologic:
1.Andrei Barna, ndrumar metodic, editura Europlus, Galai, 2006
OB

Desfurarea tematicii pe secvene ale activitilor

M.I.

3`

Moment organizatoric :
- efectuarea prezenei
- solicitarea de informaii n legtur cu
elevii abseni
- pregtirea materialului pentru
desfurarea leciei .
Captarea atentiei.
- o serie intreaga de boli se pot
exterioriza prin modificari de culoare
ale pielii
- - recunoasterea leziunilor elementare
ale pielii poate orienta diagnosticul
- orice moasa poate intalni gravide cu
modificari ale pielii, mucoaselor sau
fanerelor
Anuntarea lectiei.
Semiologia tegumentelor, mucoaselor si fanerelor
Dirijarea invatarii.
Principalele semne si simptome ale tegumentelor,
mucoaselor si fanerelor orienteaza diagnosticul multor
afectiuni.
Sarcina se poate asocia cu destule boli ce trebuie
recunoscute atat de medicul obstetrician cat si de moasa.

cv.
exp.

a.f.
a.i

expl.
Obs.

a.f.

2`
O1.

O2.

5`

25

Modificari de culoare ale pielii.


paloarea: disparitia nuantei rozate normale
paloare generalizata: cu icter, cu nuanta
galbuie, cafe au lait, gri pamantie

c.v.

M.T.

M.D.

F.O.C.

l.t.

p.p.

a.f.

l.t.

p.p.

a.f.

expl.
pre.

c.v.
expl.

paloare localizata
eritemul: prin vasodilatie pronuntata sau prin
cresterea pronuntata a oxihemoglobinei in
circulatia sanguina
trecator: stari emotive, expunere la
soare, boli febrile, intoxicatie cu CO
persistent: generalizat (scarlatina),
localizat
cianoza: coloratia in albastru a tegumentelor si
mucoaselor, cauzata de cresterea mai mare de 5
g a Hb reduse in sangele capilar (VN = 2.5 g%)
adevarata
prin derivati de Hb anormala
centrala: cardiaca (staza pulmonara,
sunt dr-stg.), pulmonara (acuta sau
cronica)
periferica: generalizata (soc, IC
globala), localizata (sindrom Raynaud,
in pelerina, acrocianoza, livedo
reticularis)

O3.

25

icterul: coloratia galbena a pielii, a sclerelor si


mucoaselor
icter adevarat: cresterea bilirubinei
serice> 1.6 mg %
coloratia galbena neicterica: dupa
administrarea de acid picric, carotenoza
dupa mecanismul de producere:
prehepatic, hepatic si posthepatic
discromiile: modificari de culoare ale pielii ce
apar ca urmare a tulburarii piogmentului
fiziologic, melanina, prin:
exces- hipercromii
diminuare sau lipsa- hipo/acromii
Leziuni elementare ale pielii.
leziuni solide = leziuni elementare primare care
modifica arhitectura tegumentului
macula: arie eritematoasa, pigmentara,
vasculara, nereliefata
papula: arie eritematoasa, usor reliefata
de diferite forme si marimi
placa: leziune maculopapuloasa, cu
contur neregulat
nodulii: leziuni solide, proeminente,
situate in derm sau hipoderm
tuberculii: formatiuni ovale sau rotunde
vegetatia: excrescenta de aspect
conopidiform
leziuni cu continut lichidian:

pre.
sdc.

O4.

25

5
5

OB

vezicula: colectie lichidiana situata in


epiderm
bula: vezicula mai mare
pustula: vezicula cu continut purulent
chistul: colectie incapsulata
leziuni prin lipsa de substanta:
escoriatia: lipsa superficiala de
substanta
eroziune: consecinta unei frecari sau
ruperea unei leziuni veziculare
ulceratia :afecteaza dermul
ragada: leziune ulcerativa cu aspect
liniar
deseuri cutanate:
scuama: depozit cornos pe piele
crusta: placa uscata de ser, sange, puroi
escara: tesut necronic pe cale de
eliminare
Modificari ale fanerelor.
parul:
alopecia: caderea parului (pelada,
calvitia)
hipotricoza: reducerea pilozitatii
hipertricoza: congenitala om
maimuta
hirsutism: cresterea anormala de par pe
fata, pe corp si pe membre
canitia: albirea parului
leucotrichia : albinismul
unghiile:
modificari de culoare: leuconichia,
melanonichia
modificari de forma: platonichia,
koilonichia, onicoliza, onicomicoza,
degetele hipocratice
hemoragii subunghiale in aschie
Fixarea cunostintelor.
Care sunt principalele modificari ale pielii?
Care sunt principalele modificari ale fanerelor?
Apreciere.
Care dintre aceste modificari credeti ca le veti intalni
cel mai des in practica?

expl.
dem.
cv.
cv.

lt.

M.T.

Desfurarea tematicii pe secvene ale activitilor

M.I.

5`

Moment organizatoric :
- efectuarea prezenei
- solicitarea de informaii n legtur cu
elevii abseni

cv.
exp.

pp.

ai.
ai.
a.f.

M.D.

F.O.C.
a.f.
a.i

2`

pregtirea materialului pentru


desfurarea leciei .

Captarea ateniei:
Pe vremuri, femeile nu ieseau din casa timp de 40 zile
dupa nastere. Aceasta practica se pastreaza si azi in
satele romanesti. Este tocmai aceasta perioda de lehuzie
propriu-zisa si tardiva, in decursul careia organismul isi
revine la starea de dinaintea graviditatii.
Anuntarea lectiei.
Prezentarea continutului cursului.
Cine poate da o definiie a lehuziei?

exp.

a.f.

expl.
Obs.

l.t.

p.p.

a.f.

O1.

Dirijarea nvrii:
Lehuzia este perioada ce urmeaza nasterii, caracterizata
prin fenomene ce asigura revenirea organismului matern
la starea anterioara sarcinii si alimentatia naturala a nounascutului.
In mod traditional dureaza cca 40 zile.
In scop didactic este impartita in 3 subperioade:
1. L. Imediata (primele 4 ore)
2. L. propriu-zisa (cca 10 zile)
3. L. indepartata (30-40 zile)

c.v
expl.

l.t.

p.p.

a.f.

O2.

15

c.v
expl.
pre.

l.t.
v.p.

p.p.

a.f.

O3.

25

Involutia uterina.
a) hormoni steroizi sexuali
- colagenaza uterina
- enzime proteolitice
- elemente histopatologice
b) Placenta:
- contractilitatea uterului
- retractilitatea fibrelor
- notiunea de plaga placentara vindecata prin
extinderea si cresterea profunda a endometrului
Modificarile sistemice in lehuzia propriu-zisa.
a) Ale organelor reproductive:
- cervix- orificiu extern in fanta transversala
- vagin
- himen- carunculi himenali(adevarata ruptura a
himenului- ne reamintim de la cursurile din sem. 1)
- musculatura planseului pelvin
b) Sistemul urinar:
- proteinurie discreta 1-2 zile
- fluxul renal si filtrarea glomerulara revin la normal
c) Sistemul cardiovascular:
- varf de suprasolicitare imediat dupa nastere
d) Sistem hematopoetic:
- hematocritul creste in saptamana 1, apoi revine la
normal
e) Sistemul respirator:
- se normalizeaza VR (rapid) si CV (mai lent)
f) Sistemul digestiv:
- tranzitul se normalizeaza dupa saptamana 1
g) Sistemul nervos:

c.v
expl.
pre.

l.t.
v.p.

p.p.

a.f.
a.i.

O4.

10

O5.

10

O6.

10

15
10

- labilitatea emotionala
- depresii/psihoze postpartum
h) Sistemul endocrin:
- scad hormonii placentari
- PRL revine la normal dupa 2 saptamani la femeile
care nu alapteaza
i) Modificari metabolice si hidroelectrolitice:
- masa corporala se reduce cu 5,5 kg imediat dupa
nastere + 4 kg (retentie hidrica)
- acizii grasi se normalizeaza in 2 zile
- colesterolul, trigliceridele se normalizeaza in 6-8
saptamani
- glicemia se normalizeaza intr-o saptamana
Elemente de urmarit pentru nursa.
- involutia uterului : 1. inaltimea uterina (zilnic)
2. caracterul ferm al uterului
- secretia de lohii: 1. volum
2. aspect
3. culoare
4. miros
- inspectia si palparea sanilor:
1. reguli de igiena
2. pozitia mamei in timpul alaptarii
- elemente generale: TA, AV, diureza, temperatura,
tranzit
- dieta corecta
- suportul psihologic
Lehuzia tardiva.
- involutia uterului completa la 6 saptamani
- secretia de lohii inceteaza in saptamana 5
- automatismul mamar
Elemente de urmarit pentru nursa in lehuzia
tardiva:
- aspect uter
- secretie lohii
- aparat glandular mamar
- nou-nascut- vizite la domiciliu
(asistenta primara)
- -activitatea sexuala se poate relua dupa
aceasta etapa
Fixarea cunostintelor.
Care sunt etapele lehuziei?
Ce parametri urmareste moasa?
Apreciere.
Studentele care sunt si asistente de specialitate,
aplicati in practica zilnica aceste principii?

c.v
expl.
pre.

l.t.
vp.

p.p.

a.f.

l.t.
vp.

p.p.

a.f.

pre.
pre.
obs.

lt.
vp.

pp.

a.f.

cv.

lt.

cv.

a.i.
a.i.

S-ar putea să vă placă și