Sunteți pe pagina 1din 38

BLOCURILE

ATRIOVENTRICULARE
(BAV)

DEFINITIE
Disritmii cardiace generate de

intirzierea sau intreruperea


intermitenta sau permanenta a
conducerii de la atrii la ventriculi
( asigurata normal de NAV si sistemul
His-Purkinje, rezultind intirzierea sau
pierderea relatiei temporale intre
activitatea atriala si cea ventriculara)

ANATOMIE/ FIZIOLOGIE
Sistemul excitoconductor
NODUL SINOATRIAL

asigura ritmul sinusal


alcatuit dintr-un grup de celule cu proprietati de
automatism
situat pe fata posterioara a atriului drept
vascularizatia asigurata de artera nodului
sinusal, ramura din coronara dreapta proximala
automatismul nodului sinoatrial este afectat
atat de SNVS si SNVPS.

ANATOMIE/ FIZIOLOGIE
NODUL ATRIOVENTRICULAR
impulsul de la nodul sinoatrial se propaga prin atrii
catre nodul atrioventricular
localizat in portiunea anteromediala a atriului drept
vascularizatia este este asigurata de artera nodala
atrioventriculara care provine din descendenta
posterioara, circumflexa ( sau ambele ); flux
colateral din ADA
nodul atrioventricular este de asemenea inervat
atat de SNVS cat si de SNVPS.

ANATOMIE/ FIZIOLOGIE
FASCICULUL HISS
dupa o intarziere de mai putin de 0,2sec in nodul
atrioventricular, impulsul electric se propaga catre
fascicolul Hiss
fasciculul Hiss se bifurca in ramurile dreapta si
stanga; ramura stanga se bifurca la randul ei intrun fascicul antero-superior si unul postero-inferior
vascularizatia este asigurata de artera nodala
atrioventriculara si ramuri penetrante septale din
ADA
SNV nu are o influenta majora asupra conducerii
sub nodul atrioventricular.

CLASIFICARE
In functie de durata :
intermitent - pe traseul EKG se remarca
perioade de bloc si de absenta acestuia
paroxistic- apare si se termina brusc, in
general dependent de frecventa
tranzitoriu/ acut ( reversibil )-retrocedeaza
intr-un interval delimitat de timp
permanent/ cronic- instalat definitiv

CLASIFICARE
In functie de coexistenta unui substrat
organic :
organice
functionale
In functie de morfologia complexelor
ventriculare
complex ingust - tipul A ( localizare in
amonte de bifurcatia fascicului Hiss)
complex larg - tipul B ( localizare in
ramuri sau fascicule hissiene asociate sau
nu cu blocul nodal)

CLASIFICARE
in functie de tipul de bloc :
BAV gr.I : intirzierea constanta a conducerii AV, toate
impulsurile atriale sint conduse la ventriculi
BAV gr.II , Mobitz I ( Luciani-Wenckebach) : alungirea
progresiva a conducerii atrioventriculare culminand cu
blocarea unui impuls atrial dupa care ciclul se reia,
fenomenul repetandu-se periodic
BAV gr.II , Mobitz II : blocarea sistematizata sau nu a
unui stimul atrial, neprecedata de incetinirea
progresiva a conducerii stimulilor anteriori
BAV gr.II 2:1 : BAV gr.II in care una din 2 unde P se
conduce
BAV gr.II de grad inalt : BAV gr.II in care sunt blocate 2
sau mai multe impulsuri atriale consecutive
BAV gr. III : intreruperea completa a conducerii
atrioventriculare anterograde si de obicei si retrograde

CLASIFICARE
In functie de topografie :
suprahisiane in amonte de trunchiul comun
al fascicului Hiss ( blocuri nodale/ conexiuni
AV )
infrahisiene in aval de trunchiul comun al
fascicului Hiss ( blocuri la niv. ramurile
fascicului Hiss )
intrahisiene la niv. trunchilui fascicului Hiss
multietajat

HISSIOGRAMA
inregistrare intracardiaca a activitatii electrice a

atriilor, fasciculului Hiss si ventriculilor


serveste la stabilirea sediului blocului
Parti componente :
unda A :activarea atriala dreapta joasa
deflexiunea H : activarea electrica a fascicolului Hiss
deflexiunea V :activarea ventriculara
intervalul AH : timpul de transmitere
atrioventriculara nodala ( normal 60-100msec )
intervalul HV : timpul de transmitere de la fasciculul
Hiss la ventriculi ( normal 35-55msec )

HISSIOGRAMA

ETIOLOGIE
MEDICAMENTOASE: Ca blocante, blocante,
digitala, antiaritmice
BCI: IMA, ischemia cronica
IDIOPATICE-DEGENERATIVE: boala Lev,
Lenegre
BOLI CARDIACE CONGENITALE : blocurile
complete congenitale, DSA ostium primum,
TVM
VALVULOPATII DEGENERATIVE
CARDIOMIOPATII
BOLI INFILTRATIVE: sarcoidoza,
hemocromatoza, amiloidoza

ETIOLOGIE
COLAGENOZE: LES, PR, sclerodermia,

polimiozita, spondilita ankilopoetica


BOLI INFECTIOSE SAU INFLAMATORII:
endocardita , miocarditele
BOLI METABOLICE, ENDOCRINE:
hiperkaliemia, hipermagnezemia, b. Addison
TRAUMATISME: chirurgie cardiaca, crioablatie,
cateterism cardiac, iradiere
TUMORI: mezoteliom, melanom malign,
rabdomiosarcom, b.Hodgkin
NEUROGENE: sindrom de sinus coronar,
vagale
NEUROMIOPATII

MANIFESTARI CLINICE

palpitatii
fatigabilitate
lipotimii
dispnee de efort
sindromul Adams-Stokes

MANIFESTARI CLINICE

BAV gradul 1- asimptomatic


BAV gradul 2- palpitatii, sincopa (cel
de grad inalt)
BAV gradul 3- (tipic)- Sindomul
Adams-Stokes

Sincopa Adam- Stokes


sincopa fulger - lipsita de prodrom
durata scurta
pacient palid, globii oculari plafonati, contractii
tonico-clonice, relaxare sfincteriana, apnee
auscultatia cordului : - asistola
- bradicardie
- tahicardie
tulburari de ritm : torsade de varfuri

CONSECINTE
HEMODINAMICE
dependente de :

severitatea bradicardiei
starea rezervei functionale
miocardice
pierderea sincronizarii
atrioventriculare

CONSECINTELE
ELECTROFIZIOLOGICE ALE
BRADICARDIEI :
Asistola consecinta :
instabilitatii centrului de scapare
cresterii gradului de bloc
competitiei intre 2 centrii cu rol de
pace-maker
Tulburari de ritm ventriculare in
special de tipul torsadelor de varfuri

Manevre noninvazive pentru


determinarea nivelului blocului
AV
Manevra
Atropina
Exercitiul sau
catecolaminel
e
Masajul
sinusului
carotidian

Conducerea Conducerea
AV
nodala
Creste
Scade
Creste

Scade

Scade

Creste

BAV gr.I
Criterii de diagnostic EKG:
- P precede fiecare QRS
- prelungirea PR> 0, 20 secunde
- QRS- ingust ( tip A)
- larg (tip B)

BAV gr.I

BAV gr.I
CLINIC:

Zg 1
galop de sumatie

BAV gr.II , Mobitz I


Criterii de diagnostic EKG :
variabilitatea intervalului PR ( clasic prelungirea
progresiva a intervalului PR pina cind o unda P nu mai
este condusa)
intervalul PR cel mai scurt este cel care urmeza imediat
pauzei
scurtarea intervalului RR- datorita scaderii incrementului
( incrementul cel mai mare este intre primul si al doilea
PR)- fenomenul Wenkebach
durata pauzei ce urmeaza undei P neconduse este mai
mica decit dublul intervalului RR cel mai scurt
QRS - ingust
- larg

ritmul neregulat, dar care respecta o anumita


periodicitate

BAV gr.II , Mobitz I

BAV gr.II , Mobitz I


CLINIC :

progresiva Zg 1
absenta intermitenta la intervale
regulte a unei batai cardiace

BAV gr.II , Mobitz II


Criterii de diagnostic EKG :
unde P blocate, neprecedate de modificarea
intervalului PR
intervalul PR constant normal sau prelungit
intervalul RR ce cuprinde unda P blocata este
dublul intervalului RR de baza
complexe QRS - inguste ( tip A - exceptional )
- largi ( tip B - majoritatea )

BAV gr.II , Mobitz II

BAV gr.II , Mobitz II


CLINIC :
pauze intermitente ale activitatii
cardiace fara modificarea intensitatii
zgomotului I
diagnosticul diferential clinic important
: tipul I nu progreseaza catre grade
mai avansate de bloc, tipul II precede
BAV complet subhissian

BAV gr.II 2:1


Criterii de diagnostic EKG :
PP este constant
RR este constant
intervalul PR este constant
complexe QRS - inguste ( tip A - exceptional )
- largi ( tip B majoritar )
frecventa ventriculara este jumatate din cea
atriala

BAV gr.II 2:1

BAV gr.II 2:1


CLINIC :
zg I normal sau
zg IV corespunde undei P blocate
dedublarea zg I si II ( consecinta a
asincronismului dintre cei doi
ventriculi )

BAV gr.II de grad inalt


Criterii de diagnostic EKG :
de obicei ritmul undelor P este constant
intervalul PR pentru bataia condusa este constant (
normal sau prelungit )
RR sunt multipli ai intervalelor PP, constant daca
nu se schimba raportul conducerii si nu apar batai
de scapare
PP regulate in in absenta aritmiei sinusale
respiratorii si ventriculofazice
complexe QRS - inguste ( tip A - exceptional )
- largi ( tip B majoritar )

BAV gr.II de grad inalt


CLINIC :
- identic cu BAV complet cu exceptia
uneori a variabilitatii ritmului cardiac
atunci cand se modifica raportul de
conducere sau sunt prezente scapari
jonctionale sau ventriculare
frecvente.

BAV gr. III


Criterii de diagnostic EKG :
Disociatie atrioventriculara:
absenta oricarei relatii temporale constante
intre unda P si complexul QRS
PR extrem de variabil
PP regulat ( in absenta aritmiei sinusale
ventriculofazice sau a blocului sinoatrial )
RR regulat ( in absenta competitiei intre mai
multi pace-makeri ventriculari, fenomenului de
incalzire, blocului de iesire, extrasistolelor
ventriculare )

BAV gr. III

BAV gr. III


Criterii de diagnostic EKG :

QRS - ingust ( tip A sediul blocului in amonte de

bifurcatia fasciculului Hiss )


- larg ( tip B sediul blocului distal de bifurcatia
fasciculului Hiss )
ritmul atrial determinat de pacingul atrial : sinusal
sau ectopic
ritmul ventricular determinat de un pace-maker
situat imediat sub nivelul blocului
rezulta disociatia atrioventriculara completa
frecventa ventriculara depinde de localizarea pacemakerului subsidiar, fiind cu atat mai lenta cu cat
este mai jos situat, in general fiind intre 30 si 50 btm

BAV gr. III


CLINIC
bradicardie regulata
variatie de intensitate a zgomotului I
zgomotul de tun ( zgomot I de intensitate crescuta
cand se stabileste o secventa atrioventriculara
optimala )
lovitura de tun ( perceputa la nivel jugular cand
apare contractia concomitenta atriala si ventriculara )
suflu sistolic in focarul mitralei ( lipsa de coaptare a
foitelor mitrale din cauza asincronismului de
contractie atrioventriculara )
suflu sistolic de tip ejectional in focarul aortei ( volum
bataie crescut secundar bradicardiei )
cresterea presiunii arteriale sistolice

BLOCURILE
ATRIOVENTRICULARE

S-ar putea să vă placă și