MANAGEMENTUL DIAGNOSTICELOR SI

PROCESELOR DE NURSING IN CARDIOLOGIE

(nevoia de a avea o buna circulatie)

Conf.univ.
DR. MINERVA GHINESCU

PROCESUL DE NURSING

........................................................

PROCESUL DE NURSING

PROCES COMPUS DIN DIVERSE ETAPE

LOGIC ORDONATE , CENTRAT PE REACTIILE
PARTICULARE ALE FIECARUI PACIENT SAU
GRUP , REACTII CARE APAR CA RASPUNS
LA O MODIFICARE REALA SAU POTENTIALA
DE SANATATE CU SCOPUL OBTINERII UNEI
MAI BUNE STARI A PACIENTULUI
( GRUPULUI )

PROCESUL DE INGRIJIRE- etape

PROCESUL DE INGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR
DIAGNOSTICUL DE INGRIJIRE

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
APLICAREA INGRIJIRILOR
EVALUAREA INGRIJIRILOR

DIAGNOSTICE SI PROCESE DE
NURSING IN CARDIOLOGIE LA
DOMICILIU
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

DEFICIT DE FLUIDE
EXCES DE FLUIDE
SCADEREA DEBITULUI CARDIAC
CIRCULATIE TISULARA INEFICIENTA
OBOSEALA
ANXIETATEA
ALTERAREA PROCESELOR MENTALE
ALTERAREA SOMNULUI

SCADEREA DEBITULUI
CARDIAC
DEFINITIE
POMPAREA INEFICIENTA
DE CATRE INIMA A UNEI
CANTITATI INSUFICIENTE
DE SANGE CARE NU VINE
IN INTAMPINAREA SI
SATISFACEREA NEVOILOR
METABOLICE ALE
ORGANISMULUI

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

CAUZE :
INFARCTUL DE MIOCARD
VALVULOPATII
HTA
CARDIOPATII CONGENITALE
CARDIOMIOPATII
BOLI PULMONARE
ARITMII CARDIACE
EFECTE ALE MEDICAMENTELOR
DESCRESTEREA VOLUMULUI
FLUIDELOR
DEZECHILIBRE ELECTROLITICE
VARSTNICI ( REDUCEREA
COMPLIANTEI VENTRICULARE )

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

CARACTERISTICI

VARIATII ALE PARAMETRILOR HEMODINAMICI

ARITMII , PULS NEREGULAT

DISPNEE , ORTOPNEE, TAHIPNEE, TUSE, RALURI UMEDE

, SPUTA AERATA
CRESTEREA GREUTATII, EDEME ,
SCADEREA DIUREZEI

ANXIETATE, NELINISTE

SINCOPE RESPIRATORII, AMETELI

SCADEREA PULSULUI PERIFERIC , TEGUMENTE RECI

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

PARAMETRII HEMODINAMICI
TA

RITMUL
CARDIAC

PRESIUNEA
VENOASA
CENTRALA

PRESIUNEA IN ARTERA
PULMONARA

PARAMETRII HEMODINAMICI

PO2

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

1.
2.
3.
4.
5.

FACTORI ASOCIATI
CRESTEREA SAU DESCRESTEREA TIMPULUI DE
UMPLERE VENTRICULARA(TAHICARDIE)
MODIFICARI ALE CONTRACTILITATII
MIOCARDULUI
ALTERAREA RITMULUI SI /SAU CONDUCERII
CARDIACE
SCADEREA OXIGENARII
AFECTAREA MUSCULATURII CARDIACE

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

1.
2.
3.
4.

5.

OBIECTIV DE INGRIJIRE :
MENTINEREA RITMULUI CARDIAC IN
LIMITE NORMALE
MENTINEREA TA IN LIMITE NORMALE
TEGUMENTE CALDE, USCATE
EXAMEN PULMONAR : AUSCULTATIE FARA
RALURI UMEDE; ZGOMOTE PULMONARE
NORMALE , CLARE
PULS PERIFERIC BINE BATUT

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

= EVALUARE INITIALA

ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
1.

EVALUAREA STARII DE
SPIRIT A PACIENTULUI :
FAZELE INCIPIENTE ALE
BOLII:
NELINISTEA
STADII AVANSATE :
ANXIETATE SEVERA SI
CONFUZIE

ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
2. EVALUAREA RITMULUI CARDIAC :
TAHICARDIE SINUSALA SI CRESTEREA TA
FAZELE PRECOCE
SCADEREA RITMULUI CARDIAC PANA LA
PRABUSIRE DETERIORAREA STARII
PACIENTULUI
PACIENTII VARSTNICI RASPUNS
PARADOXAL : SCADEREA DEBITULUI
CARDIAC MASCATA
PULS NEREGULAT PACIENTII CU IMA

ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
3. EVALUAREA CULORII SI
TEMPERATURII TEGUMENTELOR :
tegumentele reci si umede apar secundar
ca un mecanism compensatoriu declansat
de sistemul nervos simpatic si datorita
scaderii debitului cardiac

ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
4. EVALUAREA PULSULUI PERIFERIC :
pulsul este slab, proportional cu reducerea
debitului cardiac

ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
5. EVALUAREA ECHILIBRULUI
FLUIDELOR SI CRESTERII IN
GREUTATE :
a. retinerea de sodiu si apa
b. Variatia greutatii corporale este un
indicator sensibil al retentiei de lichide si
saruri decat balanta ingestiei si eliminarii
lichidelor

ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
6.
a.
b.
c.

EVALUAREA
ZGOMOTELOR
PULMONARE :
Dispneea paroxistica
nocturna
Ortopneea
Raluri umede raluri
subcrepitante =
acumularea de lichid la
nivel alveolar
consecinta afectarii
functiei de pompa a VS

ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
7.

a.
b.

EVALUAREA
INFORMATIILOR OFERITE
DE MONITORIZAREA
CONTINUA ( ofera informatii
privind diagnosticul diferential
intre scaderea debitului
cardiac secundar retentiei de
lichide sau deficit volemic :
TA
Presiunea pulmonara arteriala
si capilara

ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
8. MONITORIZAREA
CONTINUA A
SATURATIEI DE
OXIGEN IN SANGE
schimbarile valorilor
saturatiei in sangele
venos mixt constituie unul
dintre cele mai precoce
ale scaderii debitului
cardiac

ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
9. MONITORIZAREA ECG
10. EVALUAREA
RASPUNSULUI
PACIENTULUI LA
CRESTEREA ACTIVITATII
FIZICE : activitatea fizica
creste solicitarea inimii ,
oboseala si dispneea de efort
sunt probleme comune
asociate debitului cardiac
scazut

ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR = EVALUARE INITIALA
11. EVALUAREA DIUREZEI
aparitia oliguriei poate fi
un semn al afectarii
functiei renale ; diureza
poate fi controlata prin
medicatie diuretica
12. EVALUAREA DURERII
PRECORDIALE :
dezechilibru intre
necesarul de O2 si
aportul de O2

INTERVENTII TERAPEUTICE
1.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
PRESCRISE urmarind raspunsul
pacientului si efectele adverse ,
toxicitatea
TRATAMENT SPECIFIC : terapia
digitalica, diuretice, vasodilatatoare,
antiaritmice

INTERVENTII TERAPEUTICE
2. MENTINEREA ECHILIBRULUI
VOLEMIC
3. MENTINEREA PARAMETRILOR
HEMODINAMICI
4. RESTRICTIE DE LICHIDE SI SARE
( pentru pacientii cu volum crescut de
lichide extracelulare )

INTERVENTII TERAPEUTICE
5. MENTINEREA OXIGENARII
ADECVATE PRIN MASURI
SPECIFICE :
Pozitionarea pacientului
semisezand ( reduce preumplerea
si umplerea ventriculara ) alternand
cu pozitia culcat ( creste
intoarcerea venoasa si stimuleaza
diureza )
Administrarea de O2 umidifiat si in
cantitate prescrisa

INTERVENTII TERAPEUTICE
6. MENTINEREA REPAOSULUI EMOTIONAL SI
FIZIC :
Reducerea activitatii ;descresterea necesarului si
cererii de O2
Oferirea unui mediu linistit , fara zgomot , relaxant
; stresul emotional solicita inima mai mult
Organizarea ingrijirilor medicale si de nursing
Monitorizarea activitatii fizice progresive in limita
permisivitatii

INTERVENTII TERAPEUTICE
7. ADMINISTRAREA DE PURGATIVE ( efortul de
defecatie poate afecta debitul cardiac )
8. MONITORIZAREA CALITATII SI DURATEI
SOMNULUI , administrarea de sedative ; odihna
este importanta pentru mentinerea energiei
9. MEDICATIA ANTIARITMICA tahicardia si
bradicardia pot reduce debitul cardiac si pot
provoca necrozarea tesutului miocardic
10. SUPRAVEGHEREA TERAPIILOR INVAZIVE
:balon de contrapulsatie intraortica ,pacemaker

EDUCATIA PACINETULUI /
CONTINUITATEA INGRIJIRILOR
1.

2.

3.

4.

EXPLICAREA SIMPTOMELOR SI INTERVENTIILOR

IN SCADEREA DEBITULUI CARDIAC IN FUNCTIE
DE FACTORII ETIOLOGICI
EXPLICAREA ADMINISTRARII MEDICAMENTELOR
PRESCRISE , SCOPULUI ACESTORA , DOZEI SI
POSIBILELOR EFECTE ADVERSE
EXPLICAREA PROGRAMULUI DE ACTIVITATE
FIZICA PROGRESIVA SI RECUNOASTEREA
SEMNELOR DE SUPRASOLICITARE
EXPLICAREA RESTRICTIILOR CU PRIVIRE LA
LICHIDE SI SARE

OBOSEALA
DEFINITIE
Sentiment coplesitor de epuizare insotit de
descresterea capacitatii pentru munca
fizica si mentala la nivelul obisnuit
Plangere subiectiva a pacientilor cu boli
acute si cronice

OBOSEALA BOLI ACUTE

MASURA PROTECTIVA A ORGANISMULUI
EX : BOLI VIRALE : GRIPA, HEPATITE ACUTE
SIMPTOM PROFUND CARE AFECTEAZA
CAPACITATEA PACIENTILOR DE A A SE
INGRIJI SINGURI SI ABILITATEA DE A SI
INDEPLINI RESPONSABILITATILE ZILNICE
EX: POLIARTRITA REUMATOIDA , LUPUSUL
ERITEMETOS SISTEMIC , MIASTENIA GRAVIS

OBOSEALA BOLI ACUTE

PACIENTII NU POT FACE FATA
INTREGULUI PROGRAM DE LUCRU SI
NU POT AVEA PERFORMANTE LA
LOCUL DE M UNCA
DESCRESTEREA PARTICIPARII
PACIENTULUI LA VIATA SOCIALA

OBOSEALA CRONICA

GREU DE EXPLICAT DIN PARTEA

PACIENTULUI : DESCRIEREA UNEI STARI
PRELUNGITE DE OBOSEALA , DEBILITANTA
ASOCIATA CU PROBLEME NEUROLOGICE,
DURERE GENERALA, DIFUZA, PROBLEME
GASTRO-INTESTINALE, DURERI
MUSCULARE ETC. ( raspuns anormal la factorii
crescuti de stress fiziologici si psihologici )

Caracteristici definitorii
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1.
2.

3.
4.
5.

INABILITATEA DE A-SI RECAPATA ENERGIA

CHEAR SI DUPA ORE DE SOMN
LIPSA DE ENERGIE SAU INCAPACITATEA
DE A FACE FATA UNUI NIVEL NORMAL DE
ACTIVITATE FIZICA
SPORIREA NEVOII DE REPAUS DE ODIHNA
EPUZARE
LETARGIE, APATIE, NEPASARE

Caracteristici definitorii
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1.
2.
3.
4.
5.
6.

DESCRIEREA UNUI SENTIMENT DE CONSTANTA

SI COPLESITOARE LIPSA DE ENERGIE
INCAPACITATEA MENTINERII RUTINEI ZILNICE ,
UZUALE
CRESTEREA DISCONFORTULUI FIZIC
DEPUNEREA DE EFORT PENTRU A INDEPLINI
RESPONSABILITATILE ZILNICE
ATENTIE DEFICITARA
SENTIMENTE DE VINOVATIEI DATORITA
INCAPACITATII DE A-SI INDEPLINI
RESPONSABILITATILE OBISNUITE

FACTORI ASOCIATI

1.
2.
3.
4.
5.

FACTORI PSIHOLOGICI
Rutina cotidiana , plictiseala, viata monotona
Stres
Anxietate
Depresie
Mediu inconjurator: umiditate, zgomot ,
temperaturi nepotrivite

FACTORI ASOCIATI

1.

1.
2.
3.
4.
5.

FACTORI SITUATIONALI :
Evenimente negative aparute in decursul vietii
FACTORI FIZIOLOGICI
Privare de somn
Graviditate
Conditie fizica precara
Boala, anemie, malnutritie
Cresterea activitatii fizice

APRECIEREA sau CULEGEREA

DATELOR
1. EVALUAREA CARACTERISTICILOR
OBOSELII :
Gradul de severitate
Schimbari in timp ale gradului de
severitate
Factori agravanti
Factori amelioratori

1. EVALUAREA
CARACTERISTICILOR OBOSELII

SCALA DE LA 1-10 : poate ajuta pacientul sa exprime concret si

exact gradul de oboseala pe care il simte la un moment dat
SCALA ; poate ajuta AMSS sa compare schimbarile survenite in
starea de oboseala descrisa de pacient ; e importand sa se cunosca
daca nivelul de oboseala al pacientului ramane constant sau variaza
in timp .

2. Evaluarea cauzelor
ETIOLOGIA
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

BOLI RECENTE
STRES EMOTIONAL
DEPRESIE
EFECTE SECUNDARE ALE MEDICAMENTELOR
ANEMIE
TULBURARI DE SOMN
NUTRITIE INADECVATA
CRESTEREA RESPONSABILITATILOR FAMILIALE SI
SOCIALE ( SERVICI )

APRECIEREA sau CULEGEREA

DATELOR
3. IDENTIFICAREA FACTORILOR ASOCIATI
OBOSELII ( identifica posibilele cauze si ajuta la
stabilirea unui plan adecvat de nursing )
4. EVALUAREA CAPACITATII PACIENTULUI DE A
INDEPLINI ACTIVITATILE ZILNICE DE BAZA,
CELE FAMILIALE SI CELE SOCIALE ;
OBOSEALA POATE LIMITA ABILITATILE
PACIENTULUI DE AUTOINGRIJIRE , DE
INDEPLINIRE A ROLULUI IN FAMILIE SI
SOCIETATE

APRECIEREA sau CULEGEREA

DATELOR
5. EVALUAREA RASPUNSULUI
EMOTIONAL PE CARE PACIENTUL IL
ARE FATA DE OBOSEALA ;
RASPUNSURI FRECVENTE :
ANXIETATEA SI DEPRESIA
ANXIETATEA SI DEPRESIA POT
ACCENTUA OBOSEALA PACIENTULUI
(cerc vicios )

APRECIEREA sau CULEGEREA

DATELOR
6. EVALUAREA CUNOSTINTELOR PACIENTULUI
FATA DE MEDICATIA PRESCRISA ,
POSIBILELE EFECTE ADVERSE SI DE
INTERACTIUNILE CARE POT INTERVENI IN
COROBORARE CU ALTE MEDICAMENTE
EX : BETA BLOCANTI, BLOCANTI DE CALCIU,
TRANCHILIZANTE , RELAXANTE
MUSCULARE, SEDATIVE, CONSUM DE
ALCOOL

APRECIEREA sau CULEGEREA

DATELOR
7.EVALUAREA BALANTEI NUTRITIONALE,
CALORICE A PACIENTULUI
EX : MALNUTRITIE PROTEI-CALORICA,
HIPOVITAMINOZE,
DEFICIT DE FIER

APRECIEREA sau CULEGEREA

DATELOR
8. EVALUAREA CARACTERISTICILOR SOMNULUI :
CALITATE
DURATA
TIMPUL NECESAR PANA ADOARME
STAREA PERCEPUTA IMEDIAT DUPA TREZIRE
EX : SCHIMBARILE IN MODUL OBISNUIT DE ODIHNA
ALE PACIENTULUI POT GENERA OBOSEALA

APRECIEREA sau CULEGEREA

DATELOR
9.EVALUAREA NIVELULUI OBISNUIT DE
ACTIVITATE FIZICA A PACIENTULUI
EX : CRESTEREA SAU DESCRESTEREA
ACTIVITATII FIZICE POT GENERA
STAREA DE OBOSEALA

APRECIEREA sau CULEGEREA

DATELOR
10. EVALUAREA REZULTATELOR DE
LABORATOR :
GLICEMIA
HEMOGLOBINA/HEMATOCRIT
UREE
SATURATIA DE OXIGEN IN REPAOS
/EFORT

Obiective de ingrijire
PACIENTUL SA DISPUNA DE ENERGIE
SUFICIENTA PENTRU A-SI INDEPLINI
ACTIVITATILE NECESARE SI DORITE
TOLERANTA LA ACTIVITATE
REZISTENTA FIZICA
CONSERVAREA ENERGIEI

INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
1. INCURAJAREA PACIENTULUI SA TINA UN
JURNAL ZILNIC TIMP DE O SAPTAMANA
REFERITOR LA APARITIA OBOSELII ;
RECUNOASTEREA LEGATURII INTRE
ANUMITE ACTIVITATI SI APARITIA OBOSELII
POATE AJUTA PACIENTUL SA IDENTIFICE
ACELE ACTIVITATI CARE NECESITA UN
CONSUM EXAGERAT DE ENERGIE ; CU
AJUTORUL JURNALULUI SE POATE STABILI
ULTIMA DATA CAND PACIENTUL A SIMTIT
OBOSEALA SI IN CE IMPREJURARI

INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
2. AJUTAREA PACIENTULUI IN DEZVOLTAREA
UNUI ORAR AL ACTIVITATILOR ZILNICE SI
AL PERIOADELOR DE ODIHNA
- UN PROGRAM SA ALTERNEZE ACTIVITATEA
CU ODIHNA POATE AJUTA PACIENTUL SA-SI
INDEPLINEASCA ACTIVITATILE NECESARE SI
DORITE FARA A ACCENTUA GRADUL DE
OBOSEALA EXISTENT

INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
3. AJUTAREA PACIENTULUI SA-SI
ALCATUIASCA O ORDINE A PRIORITATILOR
PENTRU ACTIVITATILE DORITE SI
RESPONSABILITATILE SALE
- ALCATUIREA PRIORITATILOR ESTE O
MODALITATE DE CONSERVARE A ENERGIEI
CARE II PERMITE PACIENTULUI SA
FOLOSEASCA ENERGIA NECESARA LA
INDEPLINIREA ACTIVITATILOR IMPORTANTE

INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
4. ATINGEREA SI INDEPLINIREA
TELURILOR PROPUSE DE PACIENT
IMBUNATATESC STAREA EMOTIONALA
A CESTUIA SI CRESC MOTIVATIA DE A
PERSEVERA IN LUPTA CU OBOSEALA

INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
5. MONITORIZAREA APORTULUI
NUTRITIONAL PENTRU A OFERI
SURSE ADECVATE DE ENERGIE
PENTRU CERERILE METABOLICE
APORT ADECVAT DE : CARBOHIDRATI,
PROTEINE , VITAMINE, MINERALE

INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
6. INCURAJAREA PACIENTULUI SA
IDENTIFICE ALTE SARCINI SI
RESPONSABILITATI IN INDEPLINIREA
CARORA POATE DELEGA PE
ALTCINEVA ; IN ACEST FEL PACIENTUL
ISI CONSERVA ENERGIA

INTERVENTII TERAPEUTICE/
AUTONOME
7. REDUCEREA STIMULILOR DIN
MEDIUL INCONJURATOR , IN SPECIAL
IN TIMPUL SOMNULUI SI ODIHNEI
EX: LUMINA PUTERNICA, ZGOMOTUL,
VIZITELE, POT INTRERUPE SOMNUL
PACIENTULUI SI ACCENTUA STAREA
DE OBOSEALA

EDUCATIA PACIENTULUI
1.

2.

3.
4.

5.

INVATAREA TEHNICILOR DE ORGANIZARE A SARCINILOR ,

RESPONSABILITATILOR SI STRATEGIILOR DE FOLOSIRE
EFICIENTA A TIMPULUI
ASISTAREA PACIENTULUI LA CRESTEREA NIVELULUI
EXERCITIILOR SI ACTIVITATII FIZICE ; EXERCITIILE POT
REDUCE OBOSEALA SI POT CRESTE REZISTENTA FATA DE
ACTIVITATILE FIZICE
MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ENERGIE IN TIMPUL
EFORTULUI
AJUTAREA PACIENTULUI SA EXERSEZE TEHNICI DE
RELAXARE INAITE DE A ADORMI SI EFECTUAREA
SOMNULUI NEINTRERUPT
INCURAJAREA PACIENTULUI SA VORBEASCA DESPRE
SENTIMENTELE PROVOCATE DE IMPACTUL ACESTEI STARI
ASUPRA FAMILIEI

CIRCULATIE TISULARA
INEFICIENTA

DEFINITIE

APORT NUTRITIONAL TISULAR DEFICITAR

DATORITA AFECTARII CIRCULATIEI LA NIVELUL
CAPILARELOR
REDUCEREA CIRCULATIEI SANGUINE ARTERIALE
AFECTEAZA APORTUL NUTRITIONAL SI DE OXIGEN
LA NIVEL CELULAR
DESCRESTEREA CIRCULATIERI TISULARE POATE FI
:
TRANZITORIE , DE SCURTA DURATA -efecte minime
ACUTA SI PRELUNGITA efecte devastatoare
CRONICA afectarea organelor implicate sau decesul
pacientului

Aprecierea culegerea datelor

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1.

PERIFERIC :
Puls periferic slab sau absent
Edeme
Parestezii si durerea extremitatilor
Extremitati reci
Tegumente umede si reci
Pete marmorate
Diferente de tensiune la nivelul extremitatilor stanga si
dreapta
Umplere capilara incetinita

Aprecierea culegerea datelor

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
2. CARDIO-PULMONAR :
Tahicardie
Aritmii
Hipotensiune
Tahipnee
Schimburi anormale de gaze arteriale
Angina pectorala (durere precordiala anginoasa)

Aprecierea culegerea datelor

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
3. CEREBRAL :
Neliniste
Confuzie
Letargie
Accese de activitate
Descresterea scorului pe scara Glasgow
Schimbarea pupilelor
Scaderea reactiei la lumina

Aprecierea culegerea datelor

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
4. RENAL :
Aterarea tensiunii arteriale
Hematurie
Scaderea diurezei ( < 30 ml / ora )
Cresterea ureei / creatininei

Aprecierea culegerea datelor

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
5. GASTRO-INTESTINAL :
Descresterea sau absenta zgomotelor
intestinala
Greata
Distensie abdominala/ durere

Factori cauzali - Etiologie

PERIFERIC :
Embolie periferica

Tromboembolie

Spasme arteriale/ vasoconstrictie

Cateter arterial
2. CARDIO-PULMONAR :

Embolie pulmonara

Anemie severa

Ischemie miocardica

Hipovolemie
1.

Factori cauzali - Etiologie

3. CEREBRAL :
Cresterea presiunii intracranieine
Vasoconstrictie
Hemoragie / sangerarea intracraniana
Edem cerebral
4. RENAL :
Hipovolemie
Hemoliza
5. GASTROINTESTINAL :
Hipovolemie
Ocluzie

APRECIERE/ EVALUAREA
PACIENTULUI

EVALUAREA SI OBSERVAREA CARACTERISTICILOR

DEFINITORII DESCRESTERII CIRCULATIEI TISULARE
LA DIFERITE NIVELE
EVALUAREA POSIBILILOR FACTORI ASOCIATI
DEPISTAREA PRECOCE A CAUZELOR POATE
PERMITE EFECTUAREA UNUI TRATAMENT PROMPT,
EFICACE
MONITORIZAREA : INR, AP, APTT daca pacientul este
sub tratament anticoagulant ( este ! Ca factorii de
coagulare sa aiba valori normale )
MONITORIZAREA CARACTERISTICILOR PULSULUI
CENTRAL SI PERIFERIC ; PIERDEREA PULSULUI
PERIFERIC TREBUIE ANUNTATA SI TRATATA IMEDIAT

OBIECTIVE DE INGRIJIRE
1.

PACIENTUL SA BENEFICIEZE DE O
CIRCULATIE ADECVATA LA NIVELUL
ORGANELOR VITALE EVIDENTIATA PRIN :
PULS PERIFERIC BINE BATUT
SCHIMB NORMAL DE GAZE ARTERIALE
STARE DE CONSTIINTA NORMALA
ABSENTA DURERII IN PIEPT
ECHILIBRU HIDRO-ELECTROLITIC

INTERVENTII TERAPEUTICE /
AUTONOME
1.

2.

3.

4.

MENTINEREA UNUI DEBIT CARDIAC NORMAL ;

ASIGURAM ASTFEL O CIRCULATIE ADECVATA LA
NIVELUL ORGANELOR VITALE
APLICAM METODE DE FACILITARE A CIRCULATIEI
PERIFERICE : RIDICAREA MEMBRULUI AFECTAT ,
TRATAMENTE ANTIEMBOLICE
EFECTUAREA INVESTIGATIILOR NECESARE
PENTRU STABILIEREA CU ACURATETE A UNUI
DIAGNOSTIC : DOPPLER, ANGIOGRAFIE
ANTICIPAREA NEVOII DE EMBOLECTOMIE ,
HEPARINIZARE , TERAPIE VASODILATATOARE ,
TERAPIE TROMBOEMBOLITICA

INTERVENTII AUTONOME
SPECIFICE
A.

PERIFERIC
Mentinerea bratului cu cateter arterial nemiscat pentru
a preveni traumatismul arterei
Efectuarea de exercitii cu piciorul neafectat pentru a
preveni staza venoasa
Initierea sau continuarea tratamentului cu
anticoagulante : HEPARINA iv , subcutan sau sub
forma de medicatie orala
Inlaturarea cateterului arterial imedit ce nu mai este
necesar
Daca se suspecteaza aparitia sindromului de
compartiment pacientul trebuie pregatit pentru
interventia chirurgicala ( fasciotomia )

INTERVENTII AUTONOME
SPECIFICE
A.

PERIFERIC
Administrarea de O2 daca este nevoie
Pozitionarea pacientului pentru a avea o ventilatie pulmonara si
circulatie optime
Evaluarea si monitorizarea alterarii schimburilor gazoase :
Hipoxie
Acidoza metabolica
Hipercapnie
Pregatirea tratamentului pentru tratarea acidozei
Instituirea sau administrarea anticoagulantelor pentru prevenirea
aparitiei trombozei
Monitorizarea continua cu pulsoximetru si reglarea cantitatii de
O2 administrate

INTERVENTII AUTONOME
SPECIFICE
2. CARDIOVASCULAR
Administrarea de nitroglicerina sublingual daca pacientul are angor (
imbunatateste circulatia miocardului )
3. CEREBRAL
Verificarea functionalitatii cateterului de masurare a presiunii
intracraniene daca exista
Daca presiunea este crescuta se ridica capul pacientului la un unghi
de 30-45 grade
Evitarea manevrelor care pot creste presiunea intracraniana : tuse,
pozitionarea cu gatul in flexie
Administrarea de anticonvulsive daca este nevoie pentru a preveni
aparitia crizelor convulsive datorita edemului sau ischemiei
cerebrale
Reorientarea pacientului daca este nevoie ; descresterea circulatiei
cerebrale sau edemul cerebral afecteaza nivelul de cunostinta al
pacientului

EDUCATIA PACIENTULUI /
CONTINUITATEA INGRIJIRILOR
1.
2.

3.

EXPLICAREA PROCEDURILOR SI
DISPOZITIVELOR MEDICALE
INSTRUIREA PACIENTULUI SA ANUNTE
IMEDIAT NURSA DACA SIMPTOMELE
/SEMNELE DE AFECTARE A CIRCULATIEI
PERSISTA, CRESC SAU SCAD IN
INTENSITATE
OFERIREA INFORMATIILOR NECESARE
MENTINERII UNEI CIRCULATII NORMALE SI
EVITAREA POSIBILELOR CAUZE CARE O
POT AFECTA