EXAMEN OBIECTIV APARAT

CARDIOVASCULAR

INSPECTIA
PALPAREA
PERCUTIA
AUSCULTATIA CORDULUI
EXAMENUL VASELOR DE SANGEARTERE
-VENE

INSPECTIA
INSPECTIA GENERALA
-nanism

(boli cv congenitale)
-sd Marfan(prolaps VM,Iao,anevrisme aorta)
-obezitate de tip abdominal(factor de risc ateroscleroza,sd metabolic)
-scadere ponderala(casexie-insuficienta cardiaca severa)
-ortopnee
-semnul pernei/rugaciunii mahomedane
-facies mitral,Shattuck,pletoric
-faciesuri b endocrine(basedow,cushing,mixedem)-afectare cv secundara bolii
endocrine
-cianoza de tip cardiac
-icter(ciroza cardiaca)
-hiperpigmentare(hemocromatoza)
-hipocratism digital(boli cardiace congenitale cianogene,endocardita bacteriana)
-xantelasma,xantoame(depuneri colesterol pe fetele de extensie ale articulatiilor)
-edeme cardiace
-hippus pupilar(mioza in sistola,midriaza in diastola)-insuficienta aortica

Inspectia specifica
Inspectia regiunii cervicale anterioare
Inspectia zonei precordiale
INSPECTIA REGIUNII CERVICALE ANTERIOARE
-examenul vaselor mari ale gatului(arterele carotide,vv jugulare)
Vv jugulare:examinare cu trunchiul asezat la 45 grade
-turgescente=semn de presiune venoasa crescuta(insuficienta cardiaca
dreapta)sau compresie
-reflux hepatojugular
-pulsatiile sistolice ale venelor-dispar la presiunea usoara la baza
gatului(diferentiere de pulsatiile arterelor):semn de insuficienta tricuspidiana
Aa carotide:pulsatii sistolice(nu dispar la presiune)
-pulsatii ample puternice=dans arterial-insuficienta aortica(volum bataie mare)
INSPECTIA TORACELUI ANTERIOR
-la subponderali-soc apexian vizibil in mod N in spatiul V ic stang,pe l.m.c(cu
deplasare functie de forma toracelui,hipetrofie/cardiomegalie)

PALPAREA
-se aplica pe torace intreaga palma
acoperind spatiile 4-6 ic

 Palpare soc apexian

Palpare focare de
auscultatie(freamate)
Semn Harzer
Palpare aorta in furculita sternala

-1.palpare soc apexian (palpare regiunea

precordiala)in decubit dorsal si lateral stang
localizare
caracterizare:intensitate,suprafata,mobilitatea
N:spatiul V ic stang,l.m.c;
In cazul situarii in dreptul unei coaste-decubit lateral
stang;se tine cont de faptul ca in aceasta pozitie
socul apexian se deplaseaza lateral cu 1-2 cm
Se palpeaza pe suprafata mica(2 cm2)
Intensitatea depinde de grosimea peretelui
toracic,torace emfizematos..)

PALPAREA
-deplasarea socului apexian:
La nivelul hemitoracelui drept:dextrocardii
Fiziologic:la copii cu 1-2 spatii mai sus
Deplasare spre dreapta: retractii hemitorace drept(atelectaza,fibrotorax)

impingere prin revarsat

pleural/pneumotorax
stang masiv
Deplasare in sus: crestere volum/presiune
intraabdominala(ascita,sarcina,tumori
abdominale)
Deplasare spre stanga :fibroza/atelectaza stanga;revarsat
pleural/pneumotorax masiv drept
Deplasare in jos: astm,emfizem
Deplasare in jos si la stanga:hipertrofii sau dilatatii ale cavitatilor cardiace

PALPAREA
Intensitate soc apexian
Cresterea
intensitatii

-perete toracic subtire

- Sd
hiperkinetic(febra,hipert
iroidie)
-hipertrofie ventriculara

Scaderea
intensitatii:

- perete toracic gros

- pericardita lichidiana
- insuficienta cardiaca

PALPAREA
Socul in dom :soc amplu
(intensitate mare+ suprafata mare)
:caracteristic in IAo
Soc apexian bifid :cardiomiopatia
hipertrofica obstructiva obstructie in sistola in
tractul de ejectie al VS =initial diminuarea ejectiei si apoi revenire
cand scade presiunea intraventriculara

Soc dublu :anevrism VS

PALPARE
2.Palpare freamate
-freamatul=echivalentul palpator al unui suflu
-palparea tuturor focarelor cardiace
-freamate sistolice:
La varf:insuficienta mitrala
Focar aorta:stenoza aortica
-freamate diastolice:
La varf:stenoza mitrala
-freamat continuu:
Sistolodiastolic:comunicari intre cordul stang si cel
drept(defect septal ventricular),
in focarul pulmonarei=persistenta canal arterial

PALPAREA
3.Semnul lui Harzer:palparea in
epigastru(subxifoidian) de sus in jos a socului
determinat de ventriculul drept hipertrofiat si
/sau dilatat
-diferentiere de pulsatiile aortei abdominale si de
pulsatiile sistolice ale ficatului in insuficienta
tricuspidiana
4.Palparea aortei in furculita sternala:cu
indexul si mediusul inapoia furculitei sternale
se poate percepe peretele aortic animat de
pulsatii-in dilatatiile crosei aortice

PERCUTIA
limitata in prezent
Aprecierea dilatatiei cordului
1.Determinare soc apexian
2.Delimitarea marginii superioare a matitatii hepatice prin percutie
3.Determinare prin percutie marginea dreapta a matitatii
cardiace(percutie in fiecare sp ic pana la marginea dreapta a
sternului)
4.stabilire unghi cardiohepatic(N 90 grade)
5.Marginea inferioara a matitatii cardiace(intre unghiul cardiohepatic
si varful cordului)
6.Determinarea varfului cordului:percutie radiara convergenta spre
socul apexian
-matitatea relativa:submatitate corespunzatoare proiectiei cordului
pe peretele toracic anterior
-matitate absoluta:proiectia portiunii din inima ce vine direct in raport
cu peretele toracic,nefiind acoperita de langhetele pulmonare
Marirea matitatii cardiace spre stanga:hipertrofie/dilatatie card
Marirea spre dreapta sternului(unghi ch obtuz):dilat cavitati
drepte,pericardita lichidiana
Socul apexian in interiorul matitatii cardiace:pericardita lichidiana

Auscultatia cordului
Stetoscopul:
-membrana rigida:vibreaza numai la frecvente inalte
-cupa mai mica fara membrana:auscultatia tuturor
zgomotelor
Auscultatia :
-toate cele 4 focare de auscultatie(focarele de proiectie a
orificiilor valvulare)
-in decubit dorsal,decubit lateral stang,sezand si usor aplecat
in fata
-in apnee post expir(accentuarea zgomotelor/suflurilor tinand
de cordul stang)
-in apnee postinspir:accentuarea suflurilor tinand de cordul
drept)-manevra Rivero Carvallo)

Auscultatia cordului
Focare de auscultatie:
-focarul mitral :la varful cordului(unde se palpeaza
socul apexian)
-focarul tricuspidian :la baza apendicelui xifoidian
-focarul aortic :spatiul II ic drept,parasternal
-focarul pulmonar :spatiul II ic stang parasternal
-focarul lui Erb :spatiul III ic stang parasternal(suflul de
insuficienta aortica)
Zonele de iradiere (transmitere preferentiala a suflului)
-focar mitral:axilar stang
-focar aorta:vasele gatului,focar Erb

Auscultatia
Zgomotele cardiace

-zgomotul 1:inchiderea valvelor

atrioventriculare
-zgomotul 2:inchiderea valvelor sigmoide
-inchiderea valvelor cordului drept si stang nu sunt
perfect sincrone:A-P-T-M

-cele 2 zgomote cardiace delimiteaza

sistola(pauza scurta)
diastola(pauza lunga)

Auscultatia
Sistola si diastola sunt impartite
arbitrar in 3 portiuni:
-protosistola(imediat dupa zg
1)/mezosistola/telesistola

-protodiastola/mezodiastola/telediastola
Localizarea zgomotelor
Durata suflurilor:protosistolic
holosistolic
Inregistrarea zg
cardiace:fonocardiograma

Auscultatia cordului normal

Zgomotul 1(Z1):
-inceputul sistolei ventriculare /inchiderea valvelor
atrioventriculare
-punerea in tensiune a aparatului valvular mitral odata
cu inchiderea valvei,decelerarea coloanei de sange si
contractia pilierilor
-segmentul audibil este dat de sumarea vibratiilor
mitrale si tricuspidiene
-are tonalitate joasa
-maxim de auscultatie in focarul mitral si tricuspidian
-zg 1 precede putin ascensiunea pulsului carotidian
este sincron cu socul apexian

Auscultatia cordului normal

Zgomotul 2(Z2):
-sfarsitul sistolei
-inchiderea valvelor sigmoide
-punerea in vibratie a sistemului vaselor mari prin
decelerarea brusca a coloanei de sange
-exista 2 componente:-inchiderea v aortice si
- inchiderea v pulmonare
-tonalitate inalta
-maxim de auscultatie (intensitate) la baza cordului
-cele 2 componente se pot ausculta in focarul pulmonar=
dedublarea fiziologica a zgomotului 2
-in inspir dedublarea se accentueaza:intarzierea inchiderii v
pulmonare in inspir-alungirea sistolei ventriculare drepte

Auscultatia cordului normal

Zgomotele 3 si 4(Z3)(Z4)
-zgomote fiziologice
-prezente in diastola
-la persoane tinere ,cu perete toracic subtire
-punerea in vibratie a peretilor ventriculari si aparatul mitral de
catre umplerea cu presiune a cavitatilor ventriculare
-Z3:in protodiastola,imediat dupa Z 2
corespunde umplerii rapide ventriculare
<25-30 ani
stari hiperkinetice
tonalitate joasa,intensitate mica,
-Z4:in presistola(nu se ausculta in cond normale,numai
inregistrare fono)
sincron cu sistola atriala

Modificari patologice ale Z1

si Z2
Modificari:intensitate,timbru,dedublare
1.Intensitate- crescuta/scazuta
-unul/ambele zgomote

Crestere intensitate zgomote cardiace

Cresterea
intensitatii ambelor
zgomote

1.perete toracic subtire

2.Sd.hiperkinetice(efort,tahicardie,hipe
r
tiroidie,febra,sarcina,
anxietate,anemie)

Cresterea
intensitatii Z1

Stenoza mitrala (inchiderea valvei se face la o

presiune mai mare,datorita obstacolului ,cu
cresterea presiunii intraatriale
-stenoza tricuspidiana (insotind stenoza
mitrala)
-boala Ebstein (afectiune congenitala cu
implantare v tricuspida joasa in VD)
-intermitent:zgomot de tun(in BAV gr III-cand
sistola ventriculara coincide cu sistola atriala
determinand inchiderea cu presiune crescuta a
valvelor atrioventriculare)

Cresterea
intensitatii Z2:

prin accentuarea componentei aortice/pulmonare

-accentuarea componentei aortice:
1.HTA(prin cresterea presiunii de inchidere a
valvelor)-uneori are un timbru
metalic,rasunator=clangor aortic

Scaderea intensitatii zgomote cardiace

Scaderea
intensitatii ambelor
zgomote cardiace

-obezitate
-hiperinflatie pulmonara
-musculatura dezvoltata
-pericardita lichidiana

Scaderea
intensitatii Z1:

in cazul diminuarii fortei de contractie

cardiace(soc cardiogen,miocardita ,IMA)

Scaderea
intensitatii Z2:

-scaderea mobilitatii valvelor sigmoide

(aortice/pulmonare) in SAo sau SP

Modificarile patologice ale

Z1 si Z2
Dedublarile zgomotelor cardiace:
= perceperea distincta a componentelor
zgomotelor cardiace(Z1-mitrala si tricuspida
Z2-aortica si pulmonara)

=perceperea a 2 zgomote apropiate

 dedublare fiziologica a Z1
:asincronism de inchidere intre v mitrala
si cea tricuspida
dedublarea patologica Z1:(asincronism
de contractie intre cei 2 ventriculi-cresterea de presiune in
VD si inchiderea v tricuspide sunt putin decalate fata de
cordul stang)

-bloc de ramura drept

-extrasistole ventriculare
-embolia pulmonara

Modificarile patologice ale

Z1 si Z2
Dedublarea Z2:-fiziologica
-patologica
1.Fiziologic la persoane tinere sau la cei cu
perete toracic subtire
- In focarele de la baza cordului,mai ales
focarul pulmonarei
- Se accentueaza in inspir:valva ao(A2)se
inchide inaintea pulmonarei(P2) datorita
alungirii sistolei VD
- Diminua in expir

Modificarile patologice ale Z1 si Z2

2.Dedublarea patologica a Z2:

a)variabila cu respiratia
b)Independenta de miscarea respiratorie (fixa)
2a)-in ordine fiziologica A2-P2
-in cazul alungirii sistolei VD(BRD,extrasistole ventriculare)
-hipertensiune pulmonara
-stenoza valvulara pulmonara
-paradoxala(P2-A2)
-componenta P2 precede componenta A2
-in inspir prelungirea sistolei VD va duce la scurtarea intervalului dedublarii
-in alungirea sistolei VS:BRS,pace maker in VD,SAo severa
2b)dedublare fixa
-in DSA (defect septal atrial)
-sangele trece din AS in AD ;in inspir cresterea intoarcerii venoase determina
reducerea trecerii sangelui spre AD iar in expir creste
-VD are in consecinta o sistola prelungita(debitul corespunzator circulatiei
sistemice + cel rezultat din trecerea din AS)-fara variatie respiratorie-exista
variatie inversa intre intoarcerea sistemica venoasa si circulatia sangelui
prin defect
-Z2 e alungit larg(sistola dreapta prelungita) si fix(absenta variatiei respiratorii
a volumului bataie)

Zgomote supraadaugate diastolice

1.Zgomote de umplere
ventriculara=ritm de galop
-sunt Z 3 si 4 aparute in conditii patologice
-au origine in VS sau VD
a)Galopul protodiastolic(=Z3)
b)Galop presistolic(=Z4)
c)Galop de sumatie(sumarea galop protodiastolic si
presistolic la frecvente crescute= se aud
impreuna)

Zgomote supraadaugate
diastolice
Galopul presistolic(Z4 patologic)

-prin punerea in tensiune a aparatului valvular atrioventricular

in timpul sistolei atriale
-exprima o scadere a compliantei ventriculare la sfarsitul
sistolei ,cand ventriculul e plin ,in prezenta unei sistole
atriale eficace
-zgomot de intensitate mica,frecventa joasa
-precede Z1
-pate fi palpat ca o vibratie ce precede socul apexian
-se ausculta la varful cordului (e produs in VS)
-conditii de aparitie:scaderea compliantei prin hipertrofie
ventriculara(HTA,CMH,SA),infiltrare miocardica(amiloidoza)
-disfunctie diastolica ventriculara(cu functie sistolica normala)

Zgomote supraadaugate diastolice

Galopul protodiastolic(Z3
patologic)
-prin umplerea rapida a VS in protodiastola
cu un volum excesiv de sange
In conditiile alterarii relaxarii ventriculare
Volum rezidual diastolic mare
-zgomot infundat ,frecventa joasa,intensitate mica
-la o mica distanta dupa Z2
-la varf fara iradiere (galop stang)
-parasternal stang in spatiul 4-5(galop drept)
-se poate palpa ca o vibratie surda dupa socul apexian
-semnificatie de insuficienta cardiaca sistolica

Galopul de sumatie:
-in conditiile FC>120/minut,prin scurtarea diastolei si
suprapunerea umplerii protodiastolice cu sistola atriala
-suprapunerea si sumarea celor 2 zgomote de umplere
-zgomot intens ,localizat la mijlocul diastolei
-semnificatie de insuficienta cardiaca

Zgomote supraadaugate diastolice

Clacmentul de
deschidere al
mitralei

in stenoza mitrala
-zgomot scurt,intens,mai apropiat de Z2 decat
galopul protodiastolic
-la o distanta variabila(cu cat stenoza e mai
stransa cu atat distanta e mai mica)
-se ausculta la apex
-e datorat punerii in tensiune a valvei mitrale
remaniate si oprite brusc in miscarea de
deschidere de fuziunea comisurilor valvulare
-se aude cand valva mitrala e inca supla,mobila
dar remaniata structural ,ingrosata si fibrozata cu
fuziune comisurala
-o valva calcificata,fixa nu mai produce clacment

Clacmentul de
deschidere a
tricuspidei

-mai rar decat CDM(ST e mai putin frecventa )-de

obicei coexista
-aceleasi caracteristici cu ale CDM
-se aude parasternal in focarul tricuspidian

Clacmentul
pericardic(izodias
tolic)

-zgomot pocnit,relativ intens

-se aude in protodiastola,pe toata aria cardiaca
-coincide momentului umplerii ventriculare
maxime
-apare in pericardita constrictiva(oprirea brusca a
umplerii prin rezistenta pericardului cu punerea in

Zgomote supraadaugate sistolice

Clicurile:
-zgomote scurte si pocnite
-in functie de momentul in care apar in sistola
protosistolice
mezotelesistolice

CLICURI

1.clicul de
ejectie
aortic:

-zgomot scurt,intens,de frecventa inalta

2.Clicul de
ejectie
pulmonar:

-aceleasi carctere ca si clicul aortic(protosistolic)

3.Clicuri
mezotelesi
stolice

zgomote pocnite ,tonalitate inalta

-maxim de auscultatie la varf
-in a 2-a jumatate a sistolei(inaintea Z2)
-apar in prolaps de valva mitrala
-iau nastere in aparatul mitral pus in tensiune in timpul
sistolei (valva mitrala cu material modificat structural

-se aude imediat dupa Z1(protosistolic)

-se ausculta la baza cordului,in focarul aortic,iradiaza
la varf
-nu se modifica cu respiratia
-ia nastere prin distensia brusca ,cu presiune a aortei
-apare in stenoza aortica valvulara si in anevrismul de
aorta ascendenta
-semnifica mobilitatea valvei- dispare cand valva se
calcifica
-nu iradiaza la varf
-diminua sau dispare in inspir(cresterea umplerii VD in inspir
determina o deschidere partiala a valvei pulmonare
cresterea presiunii in a pulmonara e mai putin brusca)
-apare in stenoza pulmonara valvulara si in dilatatia idiopatica
de artera pulmonara

Suflurile cardiace

Clasificare :
In functie de mecanismul de
producere

-Sufluri organice
-sufluri functionale-sufluri organofunctionale

 Suflurile organice:
-sunt produse de leziuni organice ale aparatului valvular(foite
valvulare ,inel valvular,pilieri,cordaje) congenitale/dobandite
Suflurile functionale:
-apar in conditii de hiperkinezie,cu turbulenta datorita cresterii
debitului cardiac prin structuri cardiace normale
-anemii,hipertiroidism,sarcina
-au intensitate mica,nu iradiaza
-variaza in timp
Suflurile organofunctionale:iau nastere in aparate
valvulare cu valve normale dar incapabile de a inchide
complet orificiul valvular

Suflurile
Carcterizare sufluri:
-localizare in ciclul cardiac
-localizare topografica(focar de maxima intensitate)
-iradiere
-intensitate
-timbru
-tonalitate
-modificare dupa diverse manevre:Valsalva,inspir,efort,ortostatism
-aspect fonocardiografic
In functie de localizarea in ciclul cardiac
-sufluri sistolice:holo-,proto-,protomezo-,mezotele-,telesistolice *
-sufluri diastolice
*proto=prima
*mezo=medie
*tele=ultima perioada

Suflurile

Intensitate:
-clasificare subiectiva
-depinde de experienta
-intensitatea unui suflu nu se coreleaza cu gravitatea leziunii
respective
-cuantificata in 6 grade
-gradul 1:se aude in conditii de liniste dupa auscultatia mai multor
cicluri cardiace
-gradul 2:cel mai slab suflu care se aude de la auscultatia primului
ciclu cardiac
-gradul 3:intermediare
-gradul 4:intermediare-insotit de freamat la palpare
-gradul 5 :cel mai intens care nu se aude de la distanta
-gradul 6:audibil de la distanta
- Incepand cu gradul 4 ,suflurile se insotesc de freamat la
palpare

Suflurile
Timbrul:
-rugoase
-suflante
-aspirative
-muzicale
-piolante
Tonalitate:
-inalta
-joasa

Suflurile
Fonocardiografia:
-inregistrarea zgomotelor cardiace
-permite caracterizarea grafica a suflurilor
-apar ca oscilatii de frecvente diferite,ce ocupa
intervale mari din ciclul cardiac
-sufluri rectangulare in banda:intensitate constanta
-sufluri rombice:intensitate progresiv crescendo pana
la maxim si apoi descrescendo
-sufluri crescendo:intensitate progresiv crescanda
-sufluri descrescendo:intensitatea diminua progresiv

Suflurile sistolice
Sufluri sistolice-ejectionale
-de regurgitatie
1.Sufluri sistolice ejectionale
-turbulenta in timpul ejectiei ventriculare
-incep la un scurt timp dupa Z1
-mezotelesistolice
-aspect rombic(maxim in mezosistola)
-Z2 nu e inglobat in suflu

Sufluri sistolice
a)Suflul de stenoza aortica
-suflu sistolic
-timbru aspru,razuitor
-maxim de auscultatie in focarul aortei
-iradiere pe vasele mari de la baza gatului
-iradiere uneori spre apex
-intensitatea nu e corelata cu severitatea
stenozei(stenoze f stranse-debit cardiac scazutsuflu intensitate redusa)
-in stenozele valvulare e precedat de clic ejectional

Sufluri sistolice
b)Stenozele aortice supra- si
subvalvulare
-sufluri ejectionale cu maxim de intensitate parasternal
-nu se insotesc de clicuri ejectionale
-in CMHO-intensitatea suflului creste dupa manevra
Valsalva,trecere in ortostatism

c)Stenoza pulmonara
-suflu identic cu cel din stenoza aortica
-nu iradiaza mai sus de manubriu
-precedat de clic ejectional

Sufluri sistolice
d)Ateroscleroza aortei:
-suflu de aterom aortic
-suflu scurt
-audibil bazal(focar aorta)
-iradiat spre varful inimii(in esarfa)

e)Cresterea debitului cardiac (sd

hiperkinetice)
-suflu sistolic functional
-mai putin aspru
-fara iradiere
-neinsotite de freamat

Sufluri sistolice
2.Sufluri sistolice de regurgitatie
-apar in cazul inchiderii incomplete a valvelor
atrioventriculare cu regurgitarea sangelui din
ventricul in atru in timpul sistolei(IM;IT)
-ocupa toata sistola(holosistolice)
-acopera Z1 si Z2
-aceeasi intensitate pe toata durata(in banda)
-caracter suflant(tasnitura de aburi)

Sufluri sistolice
a)Suflul de insuficienta mitrala
-intensitate maxima in focarul mitral
-holosistolic
-iradiere spre axila
-suflant(jet de vapori)
-tonalitate inalta
b)Insuficienta tricuspidiana
-acelasi timbru si tonalitate
-maxim de auscultatie in focarul tricuspidei
-accentuat in inspir profund
c)Prolaps valva mitrala-insotit de insuficienta mitrala(foitele
valvulare nu sunt mentinute coaptate pe toata durata sistolei
-este mezotelesistolic
-precedat de clic

Sufluri sistolice
3.Alte sufluri sistolice:
a)Defect septal interventricular(congenital/dobandit-post
IMA)
-se realizeaza un sunt stanga-dreapta(sunt inversat cand
apare HTP)
-suflu aspru,ejectional
-incepe imediat dupa Z1
-se prelungeste dupa Z2
-maxim de auscultatie in spatiul 4 ic parasternal stang
-iradiere in spita de roata
-intensitatea este invers proportionala cu marimea
defectului

Sufluri diastolice
Apar in- stenozele valvelor atrioventriculare (turbulente prin
obstructie la curgerea normala a sangelui)
-regurgitarea sangelui din vasele mari in ventriculi
1.Stenozele valvelor atrioventriculare
-exista gradient de presiune intre atrii si ventriculi
-umplere in protodiastola si in telediastola
-in fibrilatie atriala cand lipseste sistola atriala dispare
componenta telediastolica
-intensitate mica
-nu iradiaza
-frecvanta joasa
-timbru specific(rostogolire-uruitura)
-precedate de clacmentul de deschidere al valvei

Sufluri diastolice
a)Stenoza mitrala
-rar congenitala/frecvent postreumatismala
-intensitate mica
-frecventa joasa
-timbru uruitura
-localizata apical(in focar mitral)
-nu iradiaza
-se aude mai bine in decubit lateral stang,dupa efort
-frecventa joasa face posibila palparea apical(freamat catar apical
diastolic)
-durata se coreleaza cu severitatea stenozei:stenoze largi=uruitura
protosistolica;stenoza severa cu gradient mentinut pe toata durata
diastolei=uruitura pe toata durata diastolei
-in stenoze foarte stranse prin volum bataie scazut-uruitura nu se
aude(stenoza muta)

Sufluri diastolice
Stenoza mitrala
-auscultatie:
Z1 accentuat(tum)
Z2(ta)
Clacment de deschidere al mitralei(ta)
Uruitura diastolica(rruf)
Suflu presistolic(rruf)
-onomatopeea lui Duroziez:rruftum ta- ta

Sufluri diastolice
b)Stenoza tricuspidiana
-aceleasi caractere ca uruitura din stenoza mitrala
-se aude in focarul Erb si tricuspidian
-se accentueaza in inspir
-diferentiere dificila de uruitura de SM(leziunile se asociaza
intotdeauna)
c)Suflul Austin Flint
-suflu protodiastolic
-tonalitate joasa
-intensitate mica
-timbru de uruitura
-audibil la apex
-in insuficienta aortica-jetul regurgitat impinge valva mitrala
-nu se insoteste de accentuarea Z1,clacment ,suflu
presistolic,freamat)

Sufluri diastolice
d)Suflul Carey-Coombs:
-in cardita reumatismala
-audibil la apex
-caracter mai suflant
-suflu diastolic mitral functional ce se remite
e)Sufluri functionale-cresterile mari de
debit prin orificiile atrioventriculare de
dimensiuni normale(IM si IT severe)se pot
insoti de sufluri diastolice

Sufluri diastolice
Regurgitatiile valvelor (aortica si pulmonara)
-sufluri diastolice
-descrescendo
-maxim de intensitate in protodiastola
-scad odata cu diminuarea gradientului de presiune intre
camerele intre care apare jetul regurgitant
-intensitatea mica
-frecventa inalta
-timbru dulce aspirativ
-se aude mai bine in apnee postexpir,in pozitie sezand aplecat
in fata
-nu se insotesc de freamat
-incep imediat dupa Z2

Sufluri diastolice
Insuficienta aortica:
-parasternal drept/stang spatiile 2-3 ic
-poate iradia spre regiunea apicala
-creste in intensitate cand creste presiunea arteriala
sistemica(efort)
-scade in intensitate cand apare insuficienta ventriculara stanga
-se insoteste de semne periferice(puls amplu,depresibil,semnul
ciocanului de apa,puls capilar,semnul de Musset,suflu Duroziez)
Insuficienta pulmonara:
- Se ausculta in spatiile 2-3 parasternal stang si nu iradiaza
Suflul Graham-Steel
-suflu de insuficienta pulmonara functionala in cazul
HTAP(dilatatia inelului valvei pulmonare)

Sufluri continue
Apar in sistola si se continua peste Z2 in
diastola
Semnifica o comunicare intre cavitatile
intre care gradientul de presiune este
mentinut in cea mai mare parte a ciclului
cardiac(fereastra aortopulmonara,canal
arterial,fistula coronariana arteriovenoasa
sau arterioarteriala)
Intense,aspre ,se insotesc de freamat

Frecatura pericardica
-zgomot supraadaugat
-in pericardita uscata,fibrinoasa sau in pericardite cu
lichid in cantitate mica
-inglobeaza,cuprinde zgomotele cardiace,
-zgomot aspru(fosnet foaie de matase)
-intensitate variabila
-se aude mai bine cand se apasa usor cu stetoscopul pe
torace
-maxim de auscultatie endoapexian
-fugace(pericardita in IMA)sau persistenta(uremie)
-se ausculta mai bine in apnee(se diferentiaza si de
frecaturile pleurale)

Examenul vaselor de
Examenul arterelor: sange

1.Arterele membrelor superioare:

-a.radiala:in santul radial
-a.brahiala:la plica cotului,pe fata mediana a bratului
2.Arterele membrelor inferioare:
-a pedioasa:primul spatiu interosos al metatars
-a tibiala posterioara:retromaleolar intern
-a.poplitee:spatiul popliteu
-a femurala:triunghiul lui Scarpa
3.Cefalic:
-a carotida:marginea anterioara a m sternocleidomastoidian
-a temporala:regiunea temporala

Examenul vaselor de sange

Inspectie:
-pulsatii ale arterelor mari superficiale
-de mica amplitudine
-usor palpabile
-dans arterial:vizibil la nivelul a carotide-tensiune
diferentiala mare ,prin :cresterea tensiunii arteriale sistolice
:crestere volum
bataie:insuficienta aortica,bradicardie severa
:crestere rigiditate
arteriala(ateroscleroza)
-traseu cu pulsatii ample ale arterelor brahiale ,sau la artera
temporala in ateroscleroza
-uneori anevrisme de aorta abdominale

Examenul vaselor de sange

Palparea:
-structuri elastice,compresibile cu dificultate sau nu in
functie de tensiunea arteriala
-artere indurate,greu compresibile-in ateroscleroza
-palpare dilatatii pulsatile(anevrisme)
-palpare tril arterial:echivalent freamat cardiac
-palpare puls arterial:prin comprimare pe plan dur osos
cu degetele 2-4
-examinare simetric dinspre partea distala spre cea
proximala
-frecventa,regularitate,amplitudinea,viteza de
ascensiune

Examenul vaselor de sange

Tipuri de puls:
-puls amplu: sd hiperkinetice(febra,hipertiroidism,anemie)
-puls celer et altus(Corrigan):ascensiune rapida si ampla a undei
pulsatile in insuficienta aortica
-puls parvus et tardus :viteza de ascensiune si amplitudinea
undei pulsatile mult reduse in stenoza aortica
-puls bisferiens :cu 2unde apropiate in sistola(inainte de incizura
dicrota) in CMHO si IAo severa
-puls dicrot :2 unde mai indepartate in siatola(dupa incizura
dicrota):in hipotensiune arteriala,soc,tamponada cardiaca
-puls alternant :pulsatie ampla urmata de o pulsatie mica la
distante egale-in insuficienta cardiaca congestiva
-puls paradoxal(Kussmaul):scaderea presiunii
arteriale/amplitudinii pulsului cu peste 10 mmHg in
inspir:tamponada cardiaca,TEP masiv

Examenul vaselor sanguine

Auscultatia
-in mod normal ,curgerea sangelui fiind laminara,nu se
ausculta sufluri
-prezenta unor obstructii determina curgere turbulenta
cu sufluri audibile
-de obicei la stenoze > 50% din lumen
-la stenoze >90%-flux redus-nu se mai ausculta sufluri
-deasupra stenozei-tril vascular
-sufluri vasculare la nivelul anevrismelor
-auscultatia aa renale in epigastru si zona lombara
superioara

Examenul arterelor
Masurarea tensiunii arteriale
-auscultator
-TA maxima se poate determina si palpator(valori cu ~ 10 mmHg mai mici
decat prin metoda auscultatorie)
-pacientul in pozitie culcat /sezand cu bratul la nivelul inimii
-manseta (13-15 cm latime) aplicata pe 1/3 medie a bratului ,2-3cm
deasupra plicii cotului
-se ridica presiunea in manseta deasupra TA sistolice
-se ausculta cu stetoscopul a brahiala la plica cotului in timp ce se scade
progresiv presiunea in manseta
-aparitia zgomotelor Korotkow=TA sistolica
-diminuarea/disparitia zgomotelor-=TA diastolica-gaura auscultatorie-la hipertensivi
-stenoze a subclavie-diferente de TA intre cele 2 brate(masurare bilateral)
-in ortostatism TA se poate reduce cu 10 mmHg;scaderea cu >20
mmHg=hipotensiune ortostatica

Examenul vaselor sanguine

Examenul venelor:
-jugulara externa mai superficiala este mai usor de identificat
-pulsatiile venoase sunt mai bine vizibile decat palpabile
-dimensiunile si pulsatiile venoase se modifica cu pozitia(vv se dilata
in clinostatism si se colabeaza in pozitie sezanda)
-pulsatiile v jugulare interne dispar daca se apasa usor m SCM
deasupra insertiilor sale inferioare prin obliterarea venei
-turgescenta jugularelor:(importanta pt aprecierea presiunilor din AD)
-examen cu trunchiul la 45 grade:distensia si pulsatiile nu trebuie sa
se extinda >1-2 cm deasupra manubriului sternal
-jugulare turgescente=cresterea presiunii venoase=insuficienta
cardiaca dreapta
-jugulare turgescente cu pulsatii ample sistolice=insuficienta
tricuspidiana