Mara este considerat de catre George Calinescu aproape ca o

capodopera. Dupa moartea sotului sau Barzovanu, care cat a trait a

fost mai mult carpaci decat cizmar, Mara a ramasa singura continua
sa isi petreaca viata in Lipova alaturi de cei 2 copii: Persida si Trica
saracutii de ei.
Mara nu este saraca: are 3 ciorapi cu bani stransi din precupetie,
tinuti la capul patului.
Persida este dusa la Manastirea Radna si lasata in grija Maicii
Aegidia sa o creasca si educe ca mai tarziu sa fie petita de un preot, iar
Trica este dat ucenic la Bogeoaca, starostele cojocarilor din Lipova.
Persida este admirata si de teologul roman Codreanu candidat la
preotie si de Natl, fiul macelarului Hubarmant.
Tatal lui Codreanu a cerut marea cu sarea. Persida se va
casatori cu Natl, casatorie oficiata de Codreanu ajuns preot. Parintii
sunt potrivnici casatoriei celor 2 si acestia pleaca la Viena. Reintorsi la
Lipova, deschid un birt condus de Persida( certat cu parintii, Natl
trandaveste si isi bate nevasta). Nasterea copilului imblanzeste parintii
iar la scurta vreme, Bambi, fiul nelegitim al lui Hubar, isi omoara tatal.
Trica, ucenic si calfa la Bogeoaca, nu vrea sa devina ginerele
acestuia si nu cade in mreajele sotiei cojocarului. Intrucat Mara nu
doreste sa plateasca serviciul militar, Trica pleaca pe frontul din Italia
unde este ranit. La intoarcere, Bogeoaca il numeste maestru cojocar in
aceasi zi in care Natl devine maestrul macelar.
Mediul in care actioneaza eroii lui Slavici se situeaza in lumea
targurilor transilvanene, Lipova, Radna, legate intre ele de podul de pe
Mures arendat de Mara.
Slavici este un artist a scrierilor cu o remarcabila stiinta a
detaliului( targul de toamna de la Arad, cap 10)
In centrul actiunii sta Mara, figura femeii energice si
interprinzatoare pentru copii ei.
Perseverenta si iscusinta sunt legate de contextul social in care
traieste eroina, in care banul e mare putere el deschide toate usile si
strica toate legile. Principiul dupa care se conduce Mara este formulat
in cuvintele adresate fiului ei: Eu nu pot, eu am ceea ce inseamna : eu
pot fiindca am.
Setea de a agonisi bani o impinge pe Mara la acte uneori
discutabile din punct de vedere etic dar eroina nu ajunge la o

descompunere morala ca Ghita, eroul din nuvela Moara cu noroc ; de

exemplu cand vine la Pesida ce urma sa nasca, Mara fuge acasa pentru
ca uitase usile deschide si trainita din perete (unde avea ciorapii) nu
era acoperita. La botezul copilului Persidei, ofera din zestrea fetei 8.000
de florin pe care considera ca e bine sa ii pastreze totr ea pentru
administrare.
Banii nu distrug sentimentul matern: duiosia si intelegerea fata de
Persida si Trica sunt prezente pe tot parcursul romanului. Cand Trica
ajunge maestru cojocar , la petrecerea organizata cu acest prilej, Mara
umbla mandra si usoara, oarecum pe zburate si vorbea rar si apasat ca
o imparateasa.
La botez Hubar cere ca cel mic sa fie botezat la catolici si Mara
cedeaza argumentand oameni suntem toti trezind recunostinta
Persidei pentru toleranta de care da dovada Mara.
Proportia de zgarcenie si afectiune materna, de hotarare
barbateasca si de sentiment e facuta cu o arta deosebita. G.
Toparceanu.