BAC 2009SUBIECTUL III Varianta 51(30 de puncte)

Elaborai, n aproximativ dou pagini, un eseu despre evoluia statului romn, nsecolele al XIX-lea - al XX-lea, avnd n vedere:- precizarea unui
eveniment desfurat pe plan internaional care a influenat constituireastatului romn modern, n secolul al XIX-lea;- prezentarea unui eveniment
desfurat pe plan extern care a permis afirmarea Romniein relaiile internaionale ale secolului al XIX-lea i menionarea unei consecine, pentrustatul
romn, a acestui eveniment;- menionarea unui eveniment, din secolul al XX-lea, care a favorizat realizarea RomnieiMari I a dou aciuni prin care
romnii i-au ndeplinit obiectivul naional;- formularea unui punct de vedere referitor la evoluia statului romn, n secolele al XIX-lea i al XX-lea i
susinerea acestuia printr-un argument istoric. Not! Se puncteaz i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentrii,evidenierea relaiei
cauz-efect, susinerea unui punct de vedere cu argumente istorice(coerena i pertinena argumentrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric
relevant,respectiv, a conectorilor care exprim cauzalitatea i concluzia), respectarea succesiuniicronologice/ logice a faptelor istorice i
ncadrareaeseului n limita de spaiu precizat.Rezolvare
Secolul al XVIII-lea i prima jumtate al secolului al XIX-lea au marcat intrareasocietii romneti ntr-o nou faz a evoluiei sale istorice, identificat
prin apariiasemnelor modernizrii i afirmarea contiinei necesitii unitii politice naionale. Statulromn modern, nainte de a deveni o realitate
instituional, a existat ca proiect politic- proiect care a fost raportat ntotdeauna la realitile autohtone, pe deoparte i la raportulde forte dintre marile
puteri vecine, pe de alt parte.
Proiectul politic care a dus la modernizarea societii romneti i realizareaRomniei Mari este definitivat nsa de revoluia de la 1848. Pregtite de
reprezentaniiPartidei Naionale, programele politice elaborate n teritoriile romneti aveau n vedereun tip de guvernare bazat pe principiile
suveranitii poporului, separrii puterilor n stat, responsabilitii ministeriale, precum i drepturi i liberti ceteneti n sens modern.Dup 1848, ideea
de unire a cuprins ntreg poporul romn. Marile puteri, ntruniten Congresul de pace de la Paris - n anul 1856, ca urmare a Rzboiului Crimeii (18531856), au luat n discuie problema unirii principatelor i statutul juridic al acestora. nar, programul politic unionist a fost adoptat n rezoluiile Adunrilor
ad-hoc 1857.Dorinele romnilor (autonomia principatelor, unirea ntr-un singur stat sub numele deRomnia, prin strin, neutralitatea statului, adunare
legiuitoare reprezentativ) au fostsupuse ateniei reprezentanilor celor apte mari puteri garante, ntrunii n Conferina dela Paris din 1858. Aceasta
conferin s-a soldat cu o Convenie prin care Marile puteri seimplicau att n unirea principatelor ct i n modernizarea noului stat. Convenia de laParis
(1858) meninea suzeranitatea Porii i garania colectiv a Marilor Puteri, iar Principatele Unite ale Moldovei i Valahieiurmau s aib fiecare cte un
domnitor, unguvern i o adunare legislativ proprie. Se nfiinau dou instituii comune: ComisiaCentral de la Focani i nalta Curte de Justiie i
Casaie.Dubla alegere a lui AlexandruIoan Cuza la 5, respectiv 24 ian 1859, deschidea una dintre perioadele cele mai intense nreforme i nnoiri din
istoria modern a romnilor astfel statul s-a consolidat prin reformaagrar, reforma electoral, reforma nvmntului, Codul Civil, Codul Penal, Legi
deorganizare a armatei i a administraiei.O perioad deosebit de important pentru procesul de modernizare a statuluiromn este inaugurat de
Constituia din 1866 i aducerea pe tron a lui Carol deHohenzollern. ntr-un rstimp de 48 ani de domnie s-au nregistrat progrese noi: au aprut
partidele politice, statul i-a dobndit independena n 1878, a fost proclamat RegatulRomniei la 1881, s-a instalat rotativa guvernamental i s-au fcut
demersuri importanten direcia realizrii Romniei Mari.n plan internaional Statul Romn modern ncepe s joace un rol activ. ntre1875-1878 Criza
oriental nregistreaz un nou capitol. Sub pretextul protejrii frailor cretini, n 1876 Rusia inteniona s se amestece n rzboiul declanat de srbi
imuntenegreni mpotriva Imperiului Otoman. Romnia a ntrevzut n aceast situaieocazia de a obine independena printr-o alian cu Rusia.
Refuzat iniial, alianaromno-rus s-a concretizat prin Convenia de la 4 aprilie 1877. Rusia ddea asigurri cu privire la respectarea integritii
Romniei, iar Romnia permitea armatei ruse s treac nBulgaria. nfrngerea forelor ruseti la Plevna a determinat solicitarea intervenieigrabnice a
Romniei n rzboi. Sacrificiile fcute de Romnia pe cmpul de lupt dinBulgaria aveau s fie rspltite prin recunoaterea independenei sale de
ctreTratatul de Pace de la Berlin, semnat la 1 iulie 1878. Un merit major al Congresului de la Berlin (pelng recunoaterea independenei) este de a fi
adus n componena statului RomnDobrogea, Delta Dunrii i Insula erpilor; n acest fel Romnia dobndea deschiderea laMarea Neagr i ansa de
a se dezvolta economic i politic pe un alt nivel.Primul Rzboi Mondial (1914-1918), pentru Romnia a avut caracterul unuirzboi de ntregire a
neamului. Dei a necesitat mari sacrificii, dezideratul naional s-amplinit prin actele de la 27 martie 1918 (cnd Sfatul rii de la Chiinu a decis
unireaBasarabiei cu Romnia) de la 28 noiembrie 1918 (cnd Congresul General al Bucovinei a hotrt unirea acestei provincii cu Romnia) i de la 1
decembrie 1918 cnd n cadrulMarii Adunri Naionale de la Alba Iulia romnii din Ardeal au adoptat Rezoluia deunire a Transilvaniei cu Romnia.Prin
actul de la 1 decembrie 1918 s-a desvrit astfel procesul de constituire aStatului Naional Unitar Romn. n istoria romnilor, anul 1918 reprezint
triumfulidealului naional.n secolul al XIX-lea i prima jumtate din al XX-lea spaiul romnesc a cunoscuto perioada de accelerat modernizare,
realizarea statului naional romn ieirea lui de subsuzeranitate otoman, ieirea de sub stpnire strin a Dobrogei, Basarabiei,
Bucovinei,Transilvaniei i Banatului, constituirea Statului Naional Unitar. Modernizarea societiiromneti a fost un proces ireversibil, evideniat prin
reforme de natur politic,economic i social. n perioada interbelic Romnia a ajuns, astfel, un exemplu privindsistemul politic democratic, echilibrul
promovat n relaiile internaionale i dezvoltarea economic accentuat.
O practic totalitar - ProletcultismulDin august 1944 Romnia a fost ocupat de Armata Roie,iar modelul stalinist impus prin for n viaa
economic,social i politic va fi implementat cu aceeai trie n cultur ,sub forma proletcultismului -care respingea ntreagamotenire cultural a
trecutului i i propunea s creeze o cultur pur proletar, dup modelul sovietic. Acest obiectiv nuse putea realiza fr distrugerea i rescrierea
valorilor tradiionale. Drept pentru care s-a trecut la o campanie agresiv de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, a cinematografiei i folclorului rus
creaie a maselor populare. S-au nfiinatn toate marile orae cluburi ale prieteniei romno-ruse, festivaluri periodice care s preamreasc
frietatea dintre celedou popoare. Trecutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui Mihail Roller din 1947 Istoria Romniei - ;ideea
naional i conceptul de patriotism au fost legate de lupta de clas i aspiraia maselor populare antrenate ntr-orevoluie continu, spre inta numit
progres. Legturile intelectualilor cu apusul au fost complet ntrerupte. AcademiaRomn a fost desfiinat in iunie 1948 i nlocuit cu una nou
supus partidului. Autorii i titlurile care promovau valoriletradiionale au fost pui sub cenzur ntocmindu-se un index al publicaiilor interzise ce
cuprindea peste 8000 de titluri. Aufost ncurajai toi acei scriitori i fali scriitori care erau dispui s preamreasc noul regim i s redea principiile de
viai modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare i rnimea cooperatoare. Elitele politice i culturale au fostmarginalizate i supuse
represiunii politice, prin mijloacele deinute de partidul unic. Regimul comunist nu avea nevoie deelite intelectuale, care puteau s combat prin
argumente politica oficial
Subiectul 4
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre institutia monarhiei in Romania, in perioada 1866-1940, avand in vedere:- mentionarea a trei
atributii ale monarhului, cuprinse in legea fundamentala a statului roman adoptata in anul 1866;- precizarea anului in care Parlamentul decide
proclamarea Regatului;- prezentarea a doua evenimente internationale, desfasurate intre anii 1877-1918, in care aufost implicati si reprezentantii
institutiei monarhice din Romania;mentionarea unei modificari produse in rolul institutiei monarhiei in cadrul statului roman, in anul 1938;- precizarea
unui fapt istoric desfasurat in Romania, in anii 1939-1940, in care este implicatreprezentantul institutiei monarhice.

Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii,evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.
Sistemul politic al Romniei moderne a avut la baza Constitutia din 1866, care a creat fundamentul democratic al vietii politice.Romnia a intrat n rndul
monarhiilor constitutionale, n cadrul carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru. Rolul principal l aveau partidele politice, care din 1895 au
venit la putere prin mecanismul alternantei la guvernare.Rolul monarhiei n isoria Romniei moderne a fost fundamental. Domnitorul, apoi regele si
exercita atributiile n limitele actului din 1866, care i oferea largi prerogative politice, legislative militare si executive.Desi sistemul de guvernare era
reprezentativ, n practica politica puterea executiva avea ntotdeauna un cuvnt de spus, deoarece domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare si putea
numi si revoca ministri.Simbolul monarhiei constitutionale romnesti a fost Carol I de Hohenzollern- Sigmaringen. A domnit aproape jumatate de secol,
timp n care s-au petrecut evenimente istorice majore n care s-a implicat din plin.Anii 1878-1881 au nsemnat consolidarea dinastiei: acordarea titlului
de Alteta regala( septembrie 1878), proclamarea Regatului-14 martie 1881 si ncoronarea lui Carol ca rege al Romniei, ncheierea pactului de
familie.Chemat pe tronul Romniei pentru a consolida pozitia tarii pe plan international, Carol I a desfasurat o intensa activitate n politica externa. nca
de la nceputul domniei, principele Carol s-a dedicat obtinerii independentei.Redeschiderea problemei orientale n 1875-1876, o data cu conflictul din
Balcani, a creat conditii favorabile pentru nlaturarea suzeranitatii otomane. Rascoala antiotiotomana din Bosnia si Hertegovina, apoi din Bulgaria,
urmata de izbucnirea ostilitatilor dintre Serbia si Muntenegru de o parte si Turcia de alta, au creat un cadru prielnic pentru interventia Rusiei, al carei tar,
Alexandru al II-lea, era hotart sa recupereze tot ce pierduse tara sa n urma tratatului de la Paris(1856).Guvernul rus privea cu ngrijorare desfasurarea
evenimentelor din Balcani. Desi se declara neutru, el era atras tot mai mult n conflictul din Balcani. La 15 ianuarie 1877, Rusia si Austro-Ungaria au
semnat o conventie secreta prin care aceasta din urma se angaja sa ramna neutra n cazul unui conflict ruso-turc . n schimb, Austro- Ungaria obtinea
dreptul de a ocupa cu trupele sale Bosnia si Hertegovina si de a la anexa.Dupa cum se stie n conjunctura problemei orientale, Romnia detinea o
pozitie cheie, prin asezarea sa geografica. ncheierea unei conventii cu Romnia era vitala pentru Rusia. Acest fapt se va petrece la 4 aprilie 1877. n
primul articol al Conventiei se preciza ca toate cheltuielile privind trecerea armatei ruse cad n sarcina guvernului imperial. Rusia se obliga sa respecte
drepturile politice ale statului romn si sa mentina integritatea teritoriala a Romniei. Guvernul romn punea la dispozitia armatei ruse caile ferate,
comunicatiile fluviale, posta, telegraful, resursele materiale ale tarii. n urma ncheierii acestei conventii, guvernul romn, prin masurile luate si
posibilitatile create armatei ruse, s-a angajat efectiv n evenimentele din Balcani, ajungnd n stare de razboi cu Imperiul otoman - 29 aprilie 1877. Astfel
Romnia a raspuns cu tunul la provocarile Turciei, n timp ce Parlamentul tarii hotara, la 9 mai 1877, ruperea oricaror legaturi cu Poarta si proclamarea
independentei de stat.Participarea armatei romne la operatiunile militare s-a produs n urma unei telegrame a marelui duce Nicolae, care solicita
principelui Carol asistenta militara.Trupele romne au trecut Dunarea numai dupa ce, n urma unei ntrevederi ntre marele duce Nicolae, Alexandru al IIlea si Carol I, acestuia din urma i s-a ncredintat comanda trupelor de la Plevna.Supusa unui lung asediu, Plevna a capitulat n noiembrie 1877. Dupa
caderea Plevnei, armata romna a primit misiunea sa neutralizeze cetatile Vidin si Belogradcic.Operatiunile din jurul Vidinului si mai ales asaltul
redutelor de la Smardan constituie una din glorioasele fapte de arme romnesti din istoria razboiului de la 1877.La scurt timp dupa ce artileria romna a
nceput bombardarea Vidinului, au fost initiate negocierile ruso-turce, ncheiate prin Tratatul semnat la San-Stefano pe 19 februarie 1878. Acesta
recunostea independenta Romniei; totodata Dobrogea era cedata Rusiei, care si rezerva dreptul de a o schimba cu sudul Basarabiei.
Marile puteri au reactionat fata de cresterea exagerata a puterii Rusiei si, sub pretextul mentinerii echilibrului european, aceasta este nevoita sa accepte
desfasurarea unui nou congres de pace la Berlin (1iunie-1 iulie 1878). Tratatul de la Berlin, din 1 iulie 1878, mentinea cu privire la Romnia -clauzele
teritoriale stabilite la San-Stefano . Independenta Romniei era recunoscuta cu conditia modificarii Constitutiei n sensul acordarii de drepturi civile si
politice tuturor locuitorilor tarii, indeferent de credinta lor religioasa.
Obtinerea independentei a contribuit la cresterea prestigiului international al statului romn, a oferit posibilitatea afirmarii n relatiile internationale de pe
pozitia unui stat de sine statator .
Primul Razboi Mondial izbucnit n 1914 a implicat n desfasurarea lui resurse uriase si state numeroase. Dupa doi ani de neutralitate Romnia, condusa
din septembrie 1914 de Ferdinand I, semneaza o conventie politica si militara cu Antanta pe 4 august 1916.
n urma presiunilor Antantei, Romnia a intrat n razboi, pe 14 august 1916, ntr-un moment dificil, fara a dispune de o pregatire si de o tehnica militara
adecvata. Acesti factori, ca si disproportia fronturilor si nendeplinirea obligatiilor asumate de Antanta au cauzat nfrngerile din anul 1916. Guvernul,
autoritatile, armata si o parte a locuitorilor s-au retras n Moldova.
Refacuta si dotata cu armament modern, cu moralul ridicat armata romna reia razboiul obtinnd victoriile de la Marasti, Marasesti, Oituz. Succesul
obtinut nu a putut fi fructificat. Conjunctura externa nefavorabila determina ncheierea pacii odioase de la Buftea-Bucuresti-24 aprilie 1918.
Succesele Antantei determina reintrarea armatei romne n razboi-28 octombrie 1918. La 18 noiembrie Ferdinand I s-a ntors la Bucuresti n fruntea
trupelor sale.
ncercarile grele prin care a trecut tara n timpul ocupatiei precum si eroismul ostasilor romni n marile batalii din anul 1917 au dovedit durabilitatea
sentimentului national, acesta constituind factorul decisiv al victoriei finale. Curnd dupa aceea se nastea Romnia Mare.
Constitutia din 1923, cu un profund caracter democratic, a stat la baza regimului politic n Romnia interbelica. Principala problema n viata politica
romneasca n aceasta perioada a fost confruntarea dintre democratie si autoritarism. Institutia monarhica a fost elementul - cheie al sistemului politic
din Romnia interbelic. Viata politica s-a desfasurat pna n 1938 n cadrul unui sistem democratic si pluripartit, bazat pe principiul votului universal.
Sistemul democratic a avut totusi unele carente , fapt ce a declansat deseori crize politice majore. Una din aceste crize avea sa-i permita regelui Carol al
II-lea instaurarea unui regim autoritar ncepand cu anul 1938.
Constitutia din februarie 1938 a stat la baza acestui regim. Noua lege fundamentala acorda prioritate puterii executive (Regelui) n detrimentul celei
legislative (Parlamentul). Guvernul era numit de Rege si raspundea doar n fata lui. Parlamentul a fost lipsit de principalele sale atributii.
Izbucnirea celui de- Al Doilea Razboi Mondial a dus la gravele pierderi teritoriale din vara anului 1940. Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta, nordvestul Transilvaniei si Cadrilaterul erau smulse din trupul tarii. Pierderile teritoriale din vara anului 1940 au accentuat criza regimului instaurat de Carol al
II-lea. Pe 4 septembrie Carol al II-lea l numeste pe generalul Ion Antonescu prim-ministru iar pe 5 septembrie l investeste cu puteri depline. Pe 6
septembrie 1940 Carol al II-lea abdica si paraseste tara.
Asadar n perioada 1866-1938 institutia monarhiei a jucat un rol esential n Romnia. n functie de personalitatea si ambitiile monarhilor care s-au
succedat pe tron, statul romn a evoluat consolidndu-se sau dimpotriva a fost marcat de evenimente negative ce i-au schimbat radical destinul.

Subiectul 4Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre ara Romaneasca in secolele al XIV-lea - al XVI-lea, avand in vedere:- mentionarea
unui factor intern si a unui factor extern care au favorizat intemeierea ariiRomanesti;- prezentarea unei actiuni politico-militare la care a participat
Basarab, in anul 1330;- prezentarea institutiei politice centrale a arii Romanesti si numirea a doi reprezentanti aiacesteia, in secolul al XV-lea;mentionarea unei actiuni politico-diplomatice si a unei actiuni militare intreprinse de ara Romaneasca, in secolul al XVI-lea.Nota! Se puncteaza si
utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii,evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor
istoricesi incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.
Formarea statelor medievale romnesti este rezultatul evolutiei societatii romnesti din primele secole ale mileniului I. La baza alcatuiri primelor structuri
politice romnesti au stat obstile teritoriale. Acestea se vor grupa n uniuni de obsti denumite de N. Iorga romanii populare . Ele vor constitui nucleul
viitoarelor formatiuni politice mentionate n izvoarele externe si interne sub numele de tari romnesti .
n general, obstile sunt dependente de un centru de putere strain direct sau indirect prin intermediul unei capetenii militare, voievod sau
duce.ntemeierea statelor medievale romnesti a fost favorizata de factori interni si externi.Pe plan intern, cresterea demografica substantiala, viata
economica prospera si accentuarea diferentierii sociale, au contribuit la acest proces.
Conjunctura externa favorabila a fost situatia creata dupa marea invazie a cumanilor si tatarilor din 1241-1242. Aparitia unui nou centru de putere,
Hanatul Hoardei de Aur a stopat expansiunea Ungariei la sud si est de Carpati. Stingerea dinastiei Arpadienilor si criza dinastica din Ungaria au nlesnit
evolutia catre o structura politica statala n acest spatiu.
Formarea statelor medievale romnesti s-a realizat n doua mari etape: unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala si crearea institutiilor
interne necesare afirmarii statale.Izvoarele istorice mentioneaza ca ntemeietor al arii Romnesti pe Basarab I. Acesta unifica formatiunile politice de la
sud de Carpati. n 1324 un document maghiar l mentioneaza pe Basarab ca vasal al regelui Ungariei pentru Banatul de Severin - voievodul nostru
transalpin . Regele Ungariei recunoaste unitatea statului condus de acesta.
Nemultumiti de conditiile acordului, nobilii maghiari l conving pe rege sa suprime statul lui Basarab. Este organizata campania din toamna anului 1330.
Batalia se da la Posada si este consemnata n Cronica pictata de la Viena. Victoria obtinuta de Basarab semnifica obtinerea independentei arii
Romnesti fata de Ungaria.
Urmasii lui Basarab au consolidat statul nou constituit crend institutiile interne.Institutia centrala, domnia, avea caracter electiv - ereditar. Domnul era
ales de marea boierime din rndul familiei domnitoare, cea a Basarabilor. Domnia a aparut n mediul romnesc si s-a justificat prin originea sa
divina.Titulatura domnului reflecta puterea acestuia, ntreaga autoritate de care se bucura. Domnul si-a asumat titlul de mare voievod (comandant
suprem al armatei), care exprima functia primordiala, militara a conducatorului dar si ntietatea sa n raport cu ceilalti voievozi. Originea divina a puterii
domnesti se reflecta n introducerea particulei Io dar si a titlului de domn (stapn). Tot n acest spirit seful statului era uns si ncoronat de mitropolit.
Formula singur stapnitor sau autocrator reprezinta o afirmare de suveranitate externa dar si interna.Atributiile domniei vizeaza toate domeniile
importante : de politica interna si externa, militare(comandant suprem al armatei), administrative(conduce ntreaga administratie), funciare( este stapnul
ntregii tari), are drept de a bate moneda, instituie sistemul de impozite si este instanta suprema de judecata.nca de la constituire domnii arii
Romnesti si-au manifestat atributiile de politica interna si externa n sensul pastrarii autoritatii lor dar si a neatrnarii tarii pe care o conduceau.
n secolul al XV-lea aceasta institutie a avut reprezentanti de seama prin domniile lui Mircea cel Batrn (1386-1418) si Vlad epes(1448 ; 1456-1462 ;
1476).
Mircea cel Batrn a fost cel dinti domn romn care a promovat o politica de cruciada. L-a nvins pe Baiazid la Rovine si a participat la Cruciada de la
Nicopole. Perioada de apogeu a domniei lui Mircea a nceput dupa 1400. La nceputul secolului al XV-lea el va relua politica blocului romnesc
profitnd de starea de criza a Imperiului Otoman dupa 1402. Va rennoi aliantele cu puterile crestine : Polonia si Ungaria si se va implica n luptele
pentru putere din Imperiul Otoman.
La jumatatea secolului al XV-lea steagul luptei antiotomane a fost preluat de Vlad epes- domn al arii Romnesti. Acesta refuza plata tributului si dupa
ce ncheie o alianta cu Matei Corvin, se confrunta cu Mahomed al II-lea obtinnd o stralucita biruinta n lupta de lnga Trgoviste- 16/17 iunie 1462.
Victoria obtinuta nu a putut fi fructificata marea boierime l-a tradat iar ajutorul promis de Matei Corvin nu a mai venit.
Obligatiile tot mai apasatoare pe care ara Romneasca le avea fata de Poarta, stirbirea autonomiei si pericolul transformarii acesteia n pasalac l-au
determinat pe Mihai Viteazul sa reia lupta antiotomana si sa nfaptuiasca n cele din urma unirea celor trei tari romne. Din proprie initiativa el va adera
la Liga Sfnta , alianta antiotomana constituita la initiativa Papei.
n iarna anului 1594-1595 Mihai initiaza rascoala antiotomana la Bucuresti, ucignd creditorii levantini si mica ostire otomana din capitala.
Pe 20 mai 1595 Mihai Viteazul ncheie la Alba-Iulia, un tratat cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. Prin acesta Mihai devine membru n alianta
antiotomana si loctiitorul lui Sigismund. Puterea reala revine nsa sfatului domnesc.
n august 1595, Mihai obtine o stralucita victorie la Calugareni iar n octombrie 1595 reuseste cu sprijinul lui Sigismun sa-i alunge pe otomani dincolo de
Dunare.
Prin campaniile din 1599-1600 arile Romne si Transilvania sunt reunite ntr-un sistem politic coordonat de Mihai Viteazul. Prima unire politica a
romnilor desi de scurta durata a ramas ulterior un simbol n constiinta nationala.
Asadar de-a lungul secolelor XIV-XVI, ara Romneasca a fost condusa de domni care prin fapta si personalitatea lor si-au pus amprenta pe evolutia
statului pe care l-au condus dar si pe situatia politica a partii de rasarit a continentului european. n secolele urmatoare dominatia otomana se va
accentua iar mijloacele militare, folosite cu precadere de domnii romni pentru pastrarea independentei, vor fi nlocuite de mijloacele diplomatice