Sunteți pe pagina 1din 46

CONTROLUL MOTOR

USMF,,N.TESTEMITANU
Reabilitare Medicala, Medicina
Fizica si Terapie Manuala

Controlul motor
Este modalitatea in care se regleaza miscarea si se fac
ajustarile dinamice posturale.
Reprezinta de fapt controlul creerului asupra activitatii
specifice musculare voluntare (constiente).
Pentru formarea controlului motor sunt necesare 4 momente:
1. Motivatia
2. Ideea
3. Programarea
4. Executia (mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlata,
abilitatea)

CONTROLUL MOTOR

Controlul
muscular

Coordonarea

Echilibrul

Controlul muscular
Abilitatea de a activa un grup limitat de UM
ale unui singur muschi fara a intra in actiune si
alti muschi si fara a se produce o inhibitie a
celorlalti muschi.
Este act constient realizabil prin controlul
motoneuronilor medulari de catre centrii
superiori.
Forta
de contractie
Directia de miscare

Controlul
muscular
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Controlul muscular-antrenare
Necesita-concentrare

-cooperare din partea pacientului

-relaxare deplina a pacientului

-adoptarea unei posturi de echilibru

-absenta durerii
Antrenamentul se incepe de la unghiuri
articulare mici.

Controlul muscular-antrenare

METODELE FOLOSITE PENTRU


ANTRENARE

*STRETCH ING-

intindere rapida a
tendonului, asociat
cu electrostimulare.

STRETCH ING

STRETCHING

TEHNICI FNP-crearea unor supraimpulsuri pe


o cale interneuronala cu scopul de a atinge pragul
de stimulare

*EXCITATIA CUTANTA(metoda Rood)deasupra muschiului ce trebuie antrenat


este o metoda de facilitare care intareste
stretch reflexul promovind controlul
muschiului paretic
*Activarea imaginativa-concentrare asupra
unui singur muschi fara a realiza miscarea.

Controlul muscular-antrenare
*ANTRENAREA PERCEPTIEI

CONTRACTIEI
Constientizarea contractiei prin aplicarea
rezistentei la miscare, rezistenta ce creste
progresiv.
*ELECTROSTIMULARE
NEUROMUSCULARA-cuplarea stimularii
electrice neuromusculare cu contractii
voluntare. 3-5contractii/sedinta.

COORDONAREA
Activarea unor scheme de contractie ale unor

muschi cu forte apropiate si scopuri apropiate


insotite de inhibitia simultana a celorlalti
muschi.
Contractie agonisti
Relaxare
anatgonisti

Coordonarea

Contractie
stabilizatori a
sinergistilor

COORDONAREA
Obtinerea coordonarii presupune inhibitia

excitatiei, automat, realizata prin repetitii ca


urmare a formarii unor engrame la nivel
cortical, prin care se scot din activitate unitatile
motorii care nu participa la actul motor
comandat.
Astfel in jurul fiecarei excitatii se produce o
inhibitie, care se consolideaza ceea ce permite
cresterea intensitatii excitatiei, adica o crestere
a fortei si vitezei de executie.
Tulburarile de coordonare sunt intalnite mai
frecvent in leziunile de neuron motor central.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

COORDONAREA
PERTURBAREA COORODONARII-incoordonare
Factorii care determina:
*efortul muscular intens
*activitatea motorie de baza asociata cu activitati
secundare care ajung sa perturbe actul motor
principal
*incarcarea corpului
*starile de stress, suprasolicitare, anxietate
*durerea
*oboseala
*inactivitatea fizica
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

COORDONAREA
ASPECTELE CLINICE
Ataxia-pierderea stabilitatii posturale
Adiadocokinezia-imposibilitatea realizarii miscarilor rapide alternante(ex:
pronosupinatia rapida a minii )

Dismetria

(incapacitatea de a estima amplitudinea de miscare pentru


o anumita actiune)

Disinergia/Asinergia- decompunerea miscarilor prin ruperea


miscarilor voluntare ale unei actiuni in componentele sale

Tremor;TremuraturiNistagmus
Disartria- tulburari de vorbire
Miscari coreiforme, atetozice
Spasme
Balism/hemibalism- miscari bruste ale membrelor , ample
mai ales pe o parte a corpului(hemibalism)
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

COORDONAREA

ANTRENAREA SI REFACEREA

COORDONARII
*descompunerea actiunii=desintetizare!
executia miscarii
*cresterea numarului de repetitii 2-3-4repetitii
cu pauze
*executarea perfecta a miscarii urmata de
cresterea vitezei de executie
Antrenarea coordonarii se realizeaza cu
ajutorul tehnicilor de facilitare
neuroproprioceptiva-raspandirea excitatiei si
angajarea mai multor
neuroni motori.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

COORDONAREA

Alte metode de antrenament:


mobilizari articulare si poliarticulare-exercitii

Frenkel Metoda se bazeaz pe o serie de tehnici i exercitii cu control


vizual, aplicnd legea progresiunii performantei i preciziei. Este
specific tratamentului pacientilor cu afectiuni ale cerebelului,
respectiv ataxicilor. Jacob Frenkel a observat c propriceptia
pierdut poate fi n mare msur nlocuit prin conectare vizual
i feedback vizual.
Legea progresiunii, n cadrul metodei, sufer dou abateri:
pacientul execut mai nti micarea amplu i rapid, ceea ce este
mai uor de efectuat, trecnd treptat la micri de amplitudine mai
mic, mai precise, executate ntr-un ritm mai lent, coordonat.
Pe parcursul recuperrii se trece la creterea treptat a
complexittii i dificulttii, nu i n intensitate. Exercitiile se
execut individual, n mod obligatoriu, de dou sau mai multe ori
Project RO/04/B/P/PP 17 5006
pe zi.

Exercitiilor arat astfel:


Exercitii din decubit (cu capul mai ridicat, pe un sptar sau
pern, astfel nct s poat urmri executia) pentru MI i MS.
Exercitiile sunt asimetrice.
Exercitiile din pozitia aezat se desfoar astfel:
la nceput, membrele superioare, sprijinite cu minile;
dup aceea, fr sprijin;
n final, executia se desfoar cu ochii legati;
Exercitii n ortostatism. n aceast pozitie se execut
reeducarea mersului care se realizeaz pe diagrame (ltime 22
cm, i este mprtit longitudinal, n pai de cte 68 cm).
Fiecare pas este mprtit n mod vizibil n jumtti i sferturi,
desenate pe podea sau o plan de lemn.

Reeducarea ncepe cu mersul lateral care este considerat mai


uor (ontogenetic el apare mai repede), pacientul fiind ajutat
de balansul corpului. Se ncepe cu jumtate de pas, micnd
un picior apoi aducndu-l pe cellalt lng primul. Se trece la
sferturi de pas i numai dup aceea la pasul ntreg. La fel se
procedeaz i la educarea mersului nainte i napoi.

ntr-un stadiu mai avansat pacientul este nvtat s urce i s


coboare scri i s execute ntoarceri. ntoarcerile se nvat
tot dup o diagram n form de cerc desenat pe podea.
Pacientul nvat s se ntoarc mutnd picior lng picior cte
un sfert din rotatia ntreag, astfel nct el s poat executa o
ntoarcere de 180 din doi pai.

*Legile F. Kottke pentru reeducarea

coordonarii:
*exercitii zilnice
*evitarea contractiilor musculare
suplimentare
*intarirea perceptiei senzoriale
*forta

ECHILIBRUL
Abilitatea de a mentine sau a mobiliza corpul

fara a cadea, cu mentinerea liniei gravitationale


a corpului in interiorul poligonului de
sustinere.
ECHILIBRUL DIFERIT DE STABILITATE
Stabilitatea-proprietatea de a recastiga
echilibrul fara sa cada atunci cand acesta este
perturbat.
Stabilitatea se realizeaza atat timp cat sistemul
musculoscheletal se poate acomoda cu
perturbarile de echilibru si readuce corpul in
pozitie de echilibru.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

ECHILIBRUL
Componentele senzoriale ale echilibrului
Aferenta
vizuala

Aferenta
vestibulara

Aferenta
somatosenzorial
-proprioceptiva

Perceptia centrala a informatiei


senzitivo-senzoriale de la cele trei
sisteme de receptie
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

ECHILIBRUL
Reflexele
vestibulare
Raspunsuri
posturale
anticipatorii

Raspunsuri
posturale
automate
Miscari posturale
volitionale

Componentele motorii ale


echilibrului
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Componentele motorii ale


echilibrului
1.Reflexele vestibulare-au rol de orientare

egocentric, geocentric, exocentric.


2.Raspunsuri
posturale
automate-permit
refacerea stabilitatii prin raspunsuri posturale
declansate in conditiile existentei tendintei de
iesire a centrului de greutate. In afara poligonului
de sprijin.
Cuprind:*strategia gleznelor
*strategia soldurilor
*strategia suspensiei
*strategia pasilor
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Componentele motorii ale


echilibrului
3.Raspunsuri posturale anticipatorii-preced
perturbarea echilibrului si constau in masuri
de contracarare.

4.Miscari posturale volitionale-sunt miscari in


care in mod voit de muta linia gravitationala a
corpului spre limita stabilitatii .

TESTAREA ECHILIBRULUI
Echilibrul static-ortostatism static:
*testul Romberg simplu-ochii inchisi 20-

30secunde
*testul branciului-Romberg+balans
*testul unipodal-cronometrarea timpului
Se urmaresc eventualele dezechilibre care duc la
sprijin pe MI opus, MS de aceeasi parte,
atingerea solului.

TESTAREA ECHILIBRULUI
Echilibrul activ
*evaluarea mersului
*aprecierea pastrarii echilibrului la flexia
trunchiului din ortostatism cu sprijin
prin intermediul MS.

TESTAREA ECHILIBRULUI
BILANTURI FUNCTIONALE
*Scala echilibrului Berg-14actiuni, cotate 0-4
*Scala abilitatilor de miscare-10teste, cotate 0-2
*Testul "ridica-te si mergi -la hemiplegici,
cronometrare.
*Scala evaluarii mersului-aprecierea MS
*Testul de echilibru Tinetti si testul mersului
Tinetti-analiza componentelor mersului
(lungime pas, inaltime pas, continuitate),traseu,
pozitia segmentelor MI.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

RUPEREA ECHILIBRULUI

In boli neurologice periferice sau centrale


Boli ale aparatului locomotor
Tulburari senzoriale
Evaluarea clinica in perturbarile
echilibrului cuprinde pe langa testele
mentionate, aprecierea mecanismului de
producere a perturbarii, testarea
functionala in scopul estimarii gravitatii.

RUPEREA ECHILIBRULUI
PRINCIPIILE RECUPERARII

ECHILIBRULUI
*antrenarea unuia din sistemele care intervin
in echilibru prin suprimarea celorlalte sisteme
*antrenament pe suprafete stabile/instabile
*utilizarea MS ca elemente de stabilizare
*castigarea abilitatii functionale motorii

Recuperarea echilibrului
1.Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale
*antrenarea informatiei somatosenzitiveprin suspendarea vazului
*antrenarea informatiilor vizuale
*antrenarea informatiilor vestibulare-pe
suprafete instabile

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
2. Controlul centrului de greutate
Are in vedere mentinerea pozitiei liniei de

gravitatie a corpului, asigurarea rotatiei in


jurul acestei linii, iesirea in afara acestei linii
fara pierderea echilibrului.
*echilibrul in pozitie sezand
*echilibrul la transfer sezand-ortostatism
*echilibrul in ortostatism
*echilibrul in mers
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
Antrenarea

echilibrului parcurge
mai multe nivele:
Nivelul 1-acorda atentie modului in
care se produce contactul dintre
bolta plantara si suprafata de spriji,
formarea arcului plantar. Formarea
unui arc plantar care sa permita
stabilitate se face cu ajutorul
degetelor care pot avea un contact
mai important cu solul de genul
apucarii suprafetei de sprijin.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
Odata obtinut acest arc plantar

pot
incepe
exercitiile
de
echilibru din pozitie sezand,
apoi ortostatism, de la planseta
stabila la planseta instabila.

!pastrarea arcului plantar in


timpul exercitiilor

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului

Formarea arcului plantar

"Prehensiunea "degetelor

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
Din aceasta pozitie se pot executa pasi
inainte/inapoi 6-12repetitii odata pe zi.
Nivelul 2-utilizarea plansetelor
stabile ci incercari de plans in toate
planurile, bi sau unipodal. Durata 530minute/zi.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Dezechilibre in planul sagital,


Oblic, frontal,unipodal.
Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
Nivelul 3- utilizarea unor plansete instabile de
tipul unor sandale cu rotile sau plansete
rotunde instabile
Sandale cu rotile

Antrenarea pe
plansete instabile
parcurge
urmatoarele
etape.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
1.Sprijin unipodal,alternativ, ochii
deschisi, alternativ. Daca este
posibil apoi ochii inschisi. Daca
nu este posibil atunci se incearca
sprijin bipodal cu ochii inchisi.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
MI departate, ochii deschisi, se poate
incerca progresiv marirea distantei
dintre MI cu inchiderea ochilor.
Apoi sprijin unipodal cu ochii
deschisi, cu ochii inchisi.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului

Utilizarea
unei
plansete
cu
instabilitate
ridicata
si
efectuarea acelorasi exercitii.

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Project RO/04/B/P/PP 17 5006

Recuperarea echilibrului
Reguli:
Durata unui exercitiu minim
1-2secunde
mai putin de 10secunde.
b.Atingerea pragului de 10secunde
impune cresterea gradului de
instabilitate a platformei.
c.Se recomanda 3seturi
d. Se asociaza cu utilizarea sandalelor
cu rotile 2-3minute; 30secunde de
stretching triceps sural;
Project RO/04/B/P/PP 17 5006