ETICA SI PROFESIA DE ASISTENT MEDICAL

CISTELICAN SIMONA LILIANA

LAZAR ANDREA LAURA
Fundatia Ecologica "DIMITRIE CANTEMIR" Tg. Mures
Sc. Postliceala Sanitara anul II Coord.: Cioara Elisabeta

In ultimii ani a crescut interesul pentru problemele de etica in viata zilnica, acesta
ducand la introducerea in planurile de invatamant al scolilor sanitare a studiului etici,
adica a codului de principii morale care trebuie sa guverneze comportamentul asistentei
medicale fata de pacienti, de rudele acestuia, si fata de colegi.
Desi modalitatile de predare sunt variate si sunt multe feluri de abordare a
problemelor de etica, noi, ca viitori asistenti medicali, incercam sa va prezentam cateva
aspecte. Definitia ingrijirilor data de Asociatia Nurselor din America, in publicatia A Social
Policy Statement, este "diagnosticarea si tratamentul reactiei umane la actualele sau
potentialele probleme de sanatate".
Acesta definitie sustine pretentia prin care asistentele medicale trebuie sa fie
implicate direct in procesul de luare a deciziilor etice pentru ca aceste interese le
completeaza ingrijirile de sanatate
Etica si moralitata se afla de obicei intr-un context al unor credinte despre
"adevarat" si "fals", in comportamentul omenesc, avand sensuri diferite pentru actiuni
diferite. Etica este definita ca "teoria filozofica a moralei" sau "totaliatatea normelor de
coduita morala", iar moralitatea ca "forma a constiintei sociale care reflecta si fixeaza in
principii norme, reguli, cerinte de comportare privind raporturile dintre indivizi si dintre
individ si colectivitate. Intelesul acestor cuvinte difera. Etica se refera la un studiu filosofic
al moralitatii si se bazeaza pe teorii, reguli, principii ori coduri de comportament care sa
determine calea cea buna a actiunii. In contrast, moralitatea descrie o angajare
personala fata de valori si aceste valori sunt frecvent influentate de normele societatii si
asteptari. Cu toate acestea multi autori le folosesc ca sinonime. Sunt multe feluri de a
descrie o situatie morala. Cel mai cunoscut este dilema. O dilema morala este un conflict
intre doua sau mai multe principii morale. Alegerea unei actiuni in favoarea celeilalte
poate duce la un rezultat neplacut si persoana trebuie sa aleaga raul cel mai mic dintre
cele doua.
Teorile etice contin reguli si principii morale. Astfel, teoriile etice servesc ca
fundament pentru judecari normative sau actiunii. Sunt doua mari tipuri de teorii etice:
teoria teologica si teoria deontologica. Cuvantul teologic provine din cuvantul grec "telos"
care inseamna sfirsituri. La aceasta teorie i se mai spune foarte des consecventialism
deoarece persoana este ingrijorata predominant de consecinte. Cea mai faimoasa
formulare a consecventialismului se numeste teoria utilitara. Alegerea morala este
decizia care maximizeaza consecintele bune impotriva celor rele sau, cel putin, incearca
sa echilibreze consecintele rele. Cuvantul deontologie provine din grecescul "deon" care
inseamna datorie sau obligatie. Teoria deontologica poate fi apreciata cand este vazuta
in contrast cu teoria utilitara. Decat sa se concentreze pe consecintele faptei teoriile
deontologice precizeaza ca exista standarde morale, care exista independent de
rezultat. Aceste standarde morale se refera la diferite principii morale universale.
Justificarea unei actiuni morale este mai importanta decat consecinte specifice sau
rezultatul actiunii. Principiile etice si standardele morale, aplicate in munca asistentelor

medicale sunt comune cu principiile morale ale valorilor universale. Acestea sunt:
autonomia care deriva din cuvintul grecesc "autos", adica, siguranta si "normos" care
inseamna lege, regula, adica lege sigura. In discursurile contemporane are intelesuri
largi, incluzand drepturile individuale, intimitatea si alegerile. Autonomia necesita
abilitatea de a alege singur fara constangeri externe. Datoria necesita abilitatea de a
face bine si de a stimula actele lor benevole cum ar fi: bunatatea, dragalasenia si
afectiunea. Confidentialitatea este un principiu care se refera la intimitate. Protejarea
informatiilor confidentiale referitor la boala, conditia pacientului sau protectia informatiilor
furnizate de catre pacient este o datorie etica a asistentilor mediali. Informatiile obtinute
individual nu vor fi deconspirate numai daca sunt in beneficiul persoanei sau trateaza
direct binele social. Efect dublu anumite actiuni pot produce deopotriva atat efecte
bune cat si rele. De exemplu, asistentele medicale sa intentioneze sincer sa faca bine si
nu rau, acesta putand sa apara dar nu intentionat sau, efectul binelui sa nu se realizeze
din greseala. Fidelitatea - datoria de a tine promisiunile, de a-si respecta toate sarcinile.
Dreptatea se refera la faptul ca fiecare persoana accepta egalitatea, in conformitate cu
nevoile, eforturile, contributiile sociale, meritele sau justificarile legale. Datoria se refera
la faptul de a nu face rau, de a nu incita si de a preveni raul. Paternalismul se refera la
intentia de a limita autonomia altcuiva, justificata prin faptul de a nu face mai mult rau.
Dorinta de a feri bolnavul de rau sau durere vine in conflict cu autonomia individuala sau
libertatea lui. Respectul pentru oameni - dreptul persoanei la autodeterminare sau
autonomie, capacitatea de "a decide" singur, trebuie respectate. Respectarea credintelor
religioase indiferent de religia careia apartine acea persoana. Adevarul - este obligatia de
a spune adevarul si a nu minti in cadrul ingrijirilor de sanatate. Asistentele medicale sunt
membrii valorosi ai echipei medicale, actiunile lor intensificind calitatea actului medical.
Ele trebuind sa recunoasca problemele etice si sa ajute pacientii in conformitate cu
interesele lor morale. V-ati intrebat vreodata cat de mult influenteaza contactul psihic al
pacientului cu asistenta medicala pe durata spitalizarii? Sau, v-ati pus vreodata
intrebarea de ce unele persoane se adapteza la regimul spitalicesc si altele nu? Probabil
ca v-ati intrebat ce obstacole intampina asistentele medicale in relatia cu pacientii, atata
timp cat bolnavii au devenit mai exigenti ei avand constiinta personalitatii lor, ei dorind sa
profite de binefacerile tehnicii moderne, pe care ei le cunosc prin internet, biblioteci,
reviste, etc. Informarea pacientului despre boala sa a fost identificata ca o situatie morala
in cadrul ingrijirilor medicale, de multe ori pacientii oferind informatii esentiale pentru
diagnostic. Adesea personalul medical si familia schimba doar cateva informatii in fata
pacientului, din teama pentru eventualele reactii negative, justificand deciziile lor prin
principiul paternitatii. Dar de multe ori pacientii sunt constienti de boala lor, pun intrebari
specifice si sunt pregatiti sa auda informatiile.
Trebuie luate in considerare cateva strategii ale asistentelor medicale in cazul
acestei probleme: sa nu minta pacientul, sa-i ofere toate informatiile legate de procedura
de ingrijire si diagnostic. sa comunice cu familia si medicul despre cerintele pacientului
pentru informare.
In cursul ingrijirilor, asistentele medicale, chiar daca sunt confruntate cu dileme
etice, in final trebuie sa fie convinse ca pacientii si-au inteles problema de sanatate si au
cunostinte despre ea precum si impactul bolii asupra lui si a familiei sale. Dilemele etice
ale asistentelor medicale sunt numeroase si diverse totusi, indiferent de cauza acestor
dileme, ar trebui sa fie constiente de fundamentul psihologic, de modul in care aplica
aceste concepte in practica profesionala pentru ca argumentele etice pot fi ganduri
inaltatore bazate pe intelegerea moralei filozofice.