Literatura insasi este un joc al timpului si al spatiului, al miscarii epice

semnificative, al epocilor si al modelor. Poezia e un joc de cuvinte care creeaza un

spatiu imaginar de o complexiatate fascinanta.
In primul rand, scriitorii au apelat la joc i l-au transpus n literatur,
conferindu-i sensuri noi, originale. Preluat ca atare ori doar ca pretext pentru textul
literar, jocul de copii devine un motiv nsemnat n poezie. Creaia poetic este un
ea insasi un joc care const n gsirea cuvintelor potrivite, a rimelor, n mprirea
metric a discursului, n construcia artistic a frazelor, dar si n ascunderea
nelesurilor.
In al doilea rand, limbajul jocului i limbajul poetic sunt simbolice,
expresive. Ambele se sustrag formelor cotidiene si se folosesc de puterea
cuvantului. Ele se pot cunoaste cu uurin, sau, dimpotriv, pot fi criptice,
necesitnd anumite coduri pentru a-i dezvlui sensurile pe deplin.
In al treilea rand, poezia i jocul aduc cu sine distragere, destindere i extaz,
avand n comun un limbaj simbolic expresiv cu putere de sugestie, diferit de
formele uzuale, toate acestea demonstrnd capacitatea comun a copiilor i a
poeilor de a transfigura i de a imita.
In creatiile lui Tudor Arghezi se identifica o alta fa a jocului, cel cu
implicaii filosofice i meditative, reperabil n poezia De-a v-ai ascuns..., unde
jocul i pierde din sensul original i devine, pe rnd, iniiere n moarte i meditaie
pe tema sorii schimbtoare. Jocul de copii este folosit de Arghezi ca pretext n
dezvluirea unei realiti crunte i inevitabile.
Creatia argheziana se deosebeste prin farmecul versurilor despre jocul de
copii, structurile ritmice si bogia imaginilor neobinuite. Jocul de copii
binecunoscut, de-a v-ai ascunsea, iniial mijloc de relaxare, capt n lirica
arghezian semnificaii grave, fiind motiv de meditaie existenial.

POEZIA PEDEAPSA
Eu consider ca Tudor Arghezi doreste sa evidentieze prin poezia sa imperfectiuna
omului, neluand in seama adevarul biblic, ci prezentand totul din propria sa viziune. El
prezinta greseala pe care o fac cei doi oameni, si anume prin incalcarea poruncii divine
de a nu degusta niciunul dintre roadele pomului cunoasterii.
Chiar daca cunosteau riscurile si porunca, cei doi au ales calea lor, dar s-au lasat si
influentati de sarpe asa ca au luat unul dintre fructe. Cum Dumnezeu stie tot ceea ce se
petrece, El isi da seama de ceea ce fac cei doi si pune in aplicare pedeapsa, adica aceea
de a-i exclude pe cei doi din Rai si de a-i trimite pe pamant.
In concluzie, consider ca cei doi nu au savarsit acea fapta intentionat, deoarece
cunosteau prea bine ceea ce le impuse-se Dumnezeu, ci totul a fost o greseala, actiunea
petrecandu-se foarte repede, probabil fara ca unul dintre ei sa aiba destul timp pentru a
remedia ceva.
Tudor Arghezi , vrea sa evidentieze mult mai mult decat o simpla povestire
pentru copii, ci mai mult, o viziune a portretului omului original cu tot cu
imperfectiunile sale , toate acestea fiind privite prin filtrul unei singure scene
semnificative si a unui simplu gest "mancatul rodului interzis". Prin intermediul operei
sale , cei mici sa reuseasca sa inteleaga mult mai usor scene biblice seminificative.
In concluzie consider ca poezia lui Arghezi are dublu rol , deoarece prin aceasta ,el
reuseste sa transmita atat un mesaj cititorilor dar si sa reuseasca sa se faca inteles celor
mici, poezia sa fiind accesibila cititorilor de toate varstele.
Poezia ,,Pedepsa''este a treia din volumul ,,Tablouri biblice''ciclul,,Versuri de
abecedar''si prezinta secventa biblica a alungarii lui Adam si Eva din Rai. In joaca lor
Adam si Eva ignora interdictia pusa de Dumnezeu, si, gratie omniprezentei lui , sunt
prinsi imediat asupre faptului , cand nici nu inghitisera o-mbucatura din rodul pomului.
Suparat ca un tata pe copii neascultatori, Dumnezeu ii pedepseste ,,din Raiul dulce si
din tihna buna/Domnul i-a dat afara, in furtuna ''. Precum doi copii rasfatati, ei nu-si
recunosc vina. De aceea, alungarea lor se datoreaza mai degraba minciunii decat
faptelor propriu-zise.
Elementele de originalitate specifice acestei poezii sunt transformarile aduse
povestii biblice , astfel creandu-se o ambianta jucausa , indepartandu-se de stilul grav in
care este redactata Biblia, pentru ca acesta era prea complicat si prea sobru pentru a
capta atentia unui copil.Astfel, autorul isi pune amprenta originalitatii sale asuprea
versurilor , departandu-se de la adevarul biblic in anumite aspecte , si inlocuindu-l cu
ceva mai captivant pentru cei mici.Intreaga poezie sta sub semnul jocului , prin
reducerea lumii inconjuratoare la o articulare de spatiu disponibil pentru joaca.