Sunteți pe pagina 1din 28
Producerea radlajel X: &) de frénare b) caracteristice dvaguaes oe os aes ere wig Regimen heel DISTRIBUTIA PROCENTUALA A ECHIVALENTULUI DOZE] ANUALE PRIMITEDE UN INDIVID IN EUROPA DE EST ‘Omul a fost gi este supus in continu la radiatii. Mirimea expunerii depinde de locul geografic, condifille meteorologice, de materialul de constructie utilizat, de obiceiurile de via’, etc. ARADIERTA NATURAL A (70 & > oe = a} apd G23 mSvsen c Jodorspiare ImS~ ¥06 Texgunetea Ja, LOCURTDE MUNCA Gatoraronre ‘tnviigiandnt, Sadusirie, agricelara) er " GHGs: datovite function “mecnditii nommele JEFINE influcntatd de factorit geometrici, granulatie (aspecte ale emulsiei) gi granularit te Compulss dup iradieee), Contrastul radiografie reprezin film ¢ dat cu variajia in grosime a materi CR=D,~D= AD Contrastut inseamns diferent de inegrire, Dy densitate de inegtire a defeetulut D densitate de fnegrire unde piesa nu are defect Defeete sau diferente de arosimi este acelagt Iyer enja de densitate de inegrire care apare pe lui ide inegrire Peeve fond D> D gol : : hey ~ Contrastul va fi CR = Dy ~ D cu cat iferenya ‘este mai mare ou att Toten ag ee he Gontrastul este mai bun.’ eee ridicats. lianti) este taportul Absorbtia radiafiei in pies ‘Avem in vedere densitatea materialului gi grosimea lui (p,4) TREE ee area Te 0: . 5 . Aka unde peste cocficientyl de atenuare Jiniara al sursei; i AX scade 6 dati cu cresterea lui ys lucru care aro loc atunct find materiifele sunt mai dense, adied atunei cand densitatea lor este mai mare. i P=PAX nia mic, deci contrast bun. eee “'Radiografii mai de ealitate la materiale de densiiate mai mare. : * *'Grosimea materialului e=constant pentru . surse monoenergetice, fascicule paralele’ i inguste si grosimi mici de material, La grosimi mari 1 se va modifica. La fel * sin’ cazul fasciculclor divergente sila surse cu spectre complexe. (deci nu monoenergetice). ee 2, Sensibilitatea determinata cu ICI depinde de clatitatea oa care detaliile sale se vad pe film, ; bem ahl ashzacns home cnt, 3. CuICl se pot face unele aprecieri referitoare la forme gi natura defectelor care par in plese, trebuind ins 83 se face deosebire tntre unele si altele deoarece etalite din ICI reprezinid schimbiri brust ruste de,grosime si dau imagini " uniforme si bine conturate, pe film ds ge.defectele reprezinta schimbari treptate de-grosime si day i fineregulate,., .. , 4, Nu se fae aprecicri cu ICT asy delectelor, . Se aN se pot stabili legaturl inice i calille date de ICI st natura defectului gi rare calcite pe cat PEZANES EES Eset aah na 1 GI 1G) iC] Reprezints fidelitatea cu care este Feprodusd ¢ film structura intern’a—~ ~~ ee _taofvilulutexaminat Paeeee Na Q imagine radiogratica bund, do calitate, da Posibilitatea determinarii corecte a calith{ii piesei examinate, Este important a Avea o.calitate a imiaginii (CIR - calitatea imaginij radiografice) cat mai buna si pentru aceasta a Cunoaste factorii care o influcnteazs, , JR depinde de doua grupe de factori independenti gi anume: contrastul radiografic 91 definijia. CONTRASTUL RADIOGRAFIC Contrastul Contrastul »Granulatie g1 sublectutul || firmutul granularitate (piesei) - ; - imaginit q i ye pet pepinde ae ‘ipur ieee ddy filmului, * r ni ci ‘conditille de> ~* ip ecran** epi ia raat devebpare : calitatea radiaie! dipweas | | impale | Distania I) .condig de ccaltaled ratiajei, | | temperatura de | fim ‘developare de tadiatia developare) Contactut q Imprisaté side || densitatea de | | fimull pe piesd || ecranele Inegrire a Forma Lintensificatoare filmului gi de wl 1 : Serane intensit | | Miscare \ -- —-prevazute, chine deta alegerea solutlel constructive [a profectarea sugsel, Pe Cerinte de performanta impuse surselor inchise de~ radiatié Aipprit de cerinte: e, bare se refera Ja adeovarea pekformantelor Ja.aplicatiile prevazute, si au fost confor ese Nore Fundeméntale de Securit Radiologica , + Cetinia de baza din definitia surset bychise: "a inpedica ‘oftlactul cu materialul radioactiv si dispersia acestiia in, conditile de utilizace pentru care & fost eohiveputa sursa” =< ; > Cerinta, sg indeplineste prin asiguratea Teta ‘si ctanseltati surged in conditiile de utilizare securitatea in, utiizarg, ith eueaie cu scopul de aplicare propus si cu + Docuinente de referiata aplicabile: Pope eres + Standardul SR ISO 2919:1996 “SURSE INCHISE DB RADIATIL NUCLEARE, Clasificare”, sae Mloculeste STAS 10811/2-83; A fost prehiat din Standardul ISO 2919:1980 = Standardul ISO» 1677:1977 -“SURSE ‘>, RADIOACTIVE" INCHISE” Generalital, fara corespondent romanesc “A <4) Slandardul SR ISO 9978:1996 “SURSE INCHISE DE RADIATH NUCLEARE Metode de 7 riffcare’ a etanseitali,” care inloguicste STAS 10811/3-84; 4 fost proluat dit Standardul ISO = 9978:1992, avand ca precursor ISO/TR 4826:1979 =} Standatdul ISO 843, care preveile teste speciale la tomperaturl ridicato 32.05 Cerintele SR 1802919: fe + Standardul se cefera la clasificares st fa testele de tip care se efectueaza, asupra prototipul ‘ZETQ, © ‘i 2 Clasiffearea nce umitatoatea notare: Casa este definita de a fitera,C, sau B,-urmata de ened cifte Ue a a ‘avfertoare ymei limite maxime, dicata de: Gia te te: A-mare, Bemedie (BT sf B2), C-mlca -Forina chinies, 's solubil aVsau reactiv; insofubil si/saw'nereactiv 44° « seek > Bxem| le ut, suc metal, last Bi de radiotoxioitate, valance point litera @-este: TOTB G ): Surséle care au atribuita litera EF sunt supuse ‘ahor teste speciale. 7 ner ~ Senunificatia Selon, conform Tabelului 2 dinSR ISO . 7 + 6(C), XE) - Primg elfra:.- testele de temperatura, eu grade de severitate: 1(fata test), “A doua cifta- test de presiune externa, prade de severitale .1(fara test), 1-incercare la soc , grade de severitate:, verses (fare 680) -test de vibratii, cu grade de seyerit A(fara tes cifra-test de perforare ( cu un corp ascutit) A (fara te: i do 'severitate, cifra ~aleasa, depinde de + apical care esté folosita sursa Sursele etalon cu activitatea mai mica decat 1 MBq au clasificarea CIMIAL = * ‘Surselé pentru fora} petrolier au clasificarea : * 6565225" Erxplicatig estes sursele etalon de activitate joasa sunt folosite cu grija, in conditii de laborator fn timp ce sursele folosite in foraj sunt supuse la temperaturl inalte si la presiuni ridi¢ate; pot fi lovite;. mu sunt supuse fa vibratil si nu este pericol mare de perforere : Deasemenea, exista distineti¢ intre sursele folosite in incinte prote sursa neprotejata are clasa C43515, iar sursa protejata are" clasa C4313, * A Sursele de sctivitate foarte mare de Co-60, pentru iradiatoare, cu activilati de 18,5 TBq ~ 1300 ‘TBq(35000 Ci) au clasele:B64435, £63446;E65545 = . Citta 6 pentcu temperatura se rofera la valoarea de 800 grade, Pentru anurniteaplicatit, in special cand teste pericol de incendiu, se aplica SR 843, incercare la temperatura de 1200 grade : Seagal tuturor solictacilor este: Mentinerea etanseitatit sursei in.conditi de utiizare: normale si Sree de urgenta. Testul edificator este Verificare etanseitatit dupa supunerea sursclor Ia alte teste he ‘ i si neprotejate xa gamagtafc, Simbol Go Nuimae atonate:2 Masa at 6) Vth 0,313... ~10 " : eee “1478 0;01%" roducere Soest pweciden ppOme a : pee activarea ‘ou neutroni a componentelor ree hucteart in cantitafi mici prin fisiunea nugleats Rear cen "Coo," mi feutaluc roving Sai es ten Grosimea de injumetagire pentru rast gam Coeficient liniar de atenuare, pein tadiapic gam = Constanta P=0,351. Sv mn’? 1A meen pty Proprieti{i radiobiotogice Utilizare Este utilizat in indystrie pentru defectoscopie gi in medicind pentru tratamentul cancerului , putin intrebuinjat ca metal (anticatod la tuburi Rx), folosit sub forma de compusi. * velifieaves dispozitivelor de transfer a Pe rigursei ‘verifier funofionale, » 0 psn sutesgs 4 gee se ssid ntril verificarea méntajelor se procedeazd astfel:isa vty + oy rlesetaxo pentra:instalajié de tip POS'T FIX se yerificd: prinderea i in siguranfi a containerului, de lucru cu acces limitat, Inisutdtorl .dozimetrice de radioprotectie “ide acoes, i iy ageapy fos rey stl de gamagrafle se verificfunefionarea insalaiciuilizand o pee “poas falsd : se monteaz & instalafia , se fae yerificticl functionale, far dupa area containerului se fac masuriri ale debitulul. echiyalentului de doz la un metry fap, ee de capul de iradiero gi la nivelut srrcrataral fird eorane, uglier de protectie, Toate instalatiile supuse procesulul.de vereare feparafle, testare tn cadrul Uaborgtoratul(autorizat) ebulo tntcun wu cei ual LIGBEERE vsnivy ota A ere rare Roate defeotiunile siregiaje camera a . Nimiig in exploatare fn vederca urmArisi paramettloe| lueoannie fd portal oo oeeaee it ie ‘: Instalati¢ de gamagy ne Gunes Cre INSTALATIL DE GAMMAGRAFIE INDUSTRIALA Fecha sheet WE aT Luoriile de verificare , reparare gi interventii la instalafii clr surse inchise presupun ‘existenta unui laborator autorizat si dotat corespunzator,t#ont 48 Qe asteh Operatiile efectuate se fac In sistem de asigurarea calita ? moagedeUn Unhoraine (rehete ls Ba j an ‘ pegs leds > personal operator califical si autorizat ni tru o| le de MRIV 5 o bya dins erent ds back rely ee zt Bpent peat sdispozitive de, 3 de) aljbt ea unnicat sui ad Syeb © pentru interventii ete? Fs + © sifbatag s0.4 mijloage de, radioprotectic' do: 7 + luton digital gt prag de avertizare, debitmetre, contamingn Eee ‘Actele care insofesc iistalatia cu surse in Wainy, seertificat de calitate gi garan} otijutueytai cetificat de calitate si garantie a instalapiet 1+ » gople dupa autorizatia de seouritate radiologica = proceduri de lucru a instalatiei ‘ : Justala(iile nucleare trebuie.inscriptionate cu doug tipuri de mareari : . .. = Maro&ri permanento ; semnul de avertizare pentru periciol de radiaiil gt . J > RADIOACTIV : BR 2 TEL SBB ES 2 . ihe > marci temy ~ so aplic& la flecaro verificate. (radionuclizit activitatea gl 8 sefiile surselor, a ne ificarea s¢ face mndigurdnd debitul la o di 3 + Valoarea coefidicntul van hint peat 10-20 m incadreze in valoacea maxinnd a aparatulul, © = < Sistemele de protectie fizied trebu = containercle trebuie prevazute cu sisteme de. +: dispozitivele de inchidere tcebule previzute pentru pozitiile inchisdeschis. . + sistomul de acces la portsursé trebuie ‘prevazut oui >-—--Verificarea parametrilor constructivi presupuites, + verlficarca capsulot gursel Coan rer etal ehilogi( masyrtnd doula isan - icarea containerului tehniglogic rain ul ta odistanya, corespunzitoare , valoarea ae al de variatie obfinut pene tat misurtitori trebuie si se incadreze tn valoarea maximd a aparatuluny SiarehRVay Jrevn unitatea de timp. eo iy dd? ou vonatiedEsyeW, unde Wy inscant energia particule, “3° 1 pen Caurmare, imaginea fasolculului de radial Ia lesitea din pest co prea int. ‘un anumit fel cu imaginea in grosime a piesei, In accasta situatic, fascieult os imaginea radiant a plesei. Dact ar fl vizibild, accasté Imagine s-ar putea Manes ca 4 ‘varlafio a intensitafii fasciculului respectiv. i Ss ' Z } iografic se wi candi doch cesta coresp ae ie de examinare cu radfati pometranter , Ve “LOND ct Sursenchisederadiatit-—-—Se fotprete peru contol ~- aspectulul, «Met gamma 2,CND cu generatori de radiatii X ab ol: 3..CND cu acceler ia aa oe prin TV R: te “s. CND Prin neutronografie 6, CND radiometric’ 5. CND cu betatronul » Grosimea limi turit fl macroscopice inteme a rer malertalelor gi picsolor penteu a animes recital ial marterialelor metalige , Este cea mai "‘utilizata metoda datorita flexibilitatii si sensibilitatti echipamentulul =" Se foloseste pentru diferite materjale(mase plastice, aliaje usoare, otel), limita depinds de tipul generatorulul (tenslunea max.de accolerare) = se aplicd Ja plese cu rosie foarte mare’ =s0.aplica [a materiale eu densitate mal mich prose lux contin cur ar fi anvelope, [evi iusto. BEG. . lick ou succes la matelaleto co con| taal drogen Arner Tenn, * Se folosese la dive wo in sols ~avioane; duce la riscurl mal mart, - Sursele de. wate Sunt aproapo limitate ‘numai la Callforniu, care sunt foarte scumpe, Domeniul nu este & prea extins, + are in vedere agezarea pieselor in fafa sursci de radiafii i m&surarea intensita{ii fascicolului la jegirea acestula din piesa ou ajutorul unor detestor{ de radiafil aumite radiometre, po principiul debiimeteului, Sensibilitatea nu este foarte bund gi intervin aspecte privind colimarea surselor, adied limitarea fascicolelor strict la zona controlata. - generator X de inaltS energie care se Ppreteazi la piese cu grosimi. mari. S-au examinat giosimi de tabli-in jur de‘210 min. Sensibilitatea gi productivitatea metodei sunt reduse, CPSCDN . eB “422. Detectort cu semiconductori s * nee ah 88 Se bazeaza pe diferenta do conduotie in materiale semiconductoare determinata de sn incident’, Raniearduaiorl folosifi la detectie sunt : Si (grosimi tipice 300 jm), As (rosimi do 200 pm), 4 pee ereeyyed detector estos p'an’, pin’ -, *” "2.3, Detestori.de seintilatic (Nal, plastic) » . ‘Scintilagiile sunt transformate de radiafla tonizant& tn semnal electric care este amplificat ou un fotomultiplicator shanalizabin vic v siciteney ‘Materialul sointilator trebule sf satisfac’ unnitoarele cerinje : ~” shalbi ¢ eficlenti de ees aad de enctatio ‘in tadiatie suns cas i ie de fluorescent pentru a ie tansmisia 7, + shemig tatr-un interval spectral eare 84 se suprapund cu eispunsyl spectral al” 7 Polosatodutul ee = inn de fotonl emis ~ proportional cu energla absorbi Col anal utilizat 2 Nat (TI) ery 24, Detectori calorimetrici ‘Metoda calorimetric’ se bazeazA pe ritdsurarea energici radiafillor staotivitagll wii proparatglar dupa efectul caloric, care se obtina la absorbjia’ radiaticl de citre gubstangs, .galln agest scop, se folosese calorimetre speciale in interlorul;ctrora se ageazisul ‘adioaotivs, Deoarece th aggat caz Intreaga energle de.radiajic. se transforma 8 sn oo ip, Cunosednd vido Roale,determina onorele de tadiatte em tn unitatea de ences pelle ae \ina, ee Ee foi Wes synigwa 25 Detector! de REE (Fe20 pamiagaetica electronica) «ie s+ 3 eee dois seulocrdla utten ecl r marl (peste | Gy), in iradierea «oy jatghnologick: Metoda consta.tn nvisurares cantitajtl de ei formati-prin iradiere In miaterialul dozimetric (alanina), Rad sunt stabili, lar cantitatea,Jor estes: siensPROpOEHonal’ cu doza de iradiere.,,.... obs oadebed x 8 . “2.6, Detectori aie it ru dozimetrie individual —#:ssto $ Hee Dozitnetrele individuale sunt aparato simple gi leftine, cate los de eo persoanele care lucreazi cu surse de radiafii (reactoare nucleare, instal li de accelétare), Categorii de dozimetre individuale : camerole de acuntulare cailoloine e gasetele fotografice (fotodozimetrele), -deteotorll termioluminescenfl, ah Camera de acumulare folosité ca. tru are nevole de yn incBseditor gl un 7 - instrument de cltire, Stilodozimetrele ajung la o sensibilitate de 1-2 mR gi pot masura 200 mR sau 20 mR pe cali. Ba necesita si o instalajie auxiliars, care sé tncarce camera Anatnte de intrebuinfare, 1a un potential bine precizat. Dupa absorbtia dozel se citeste potenjiatul + scaldual, lar diferenga se echivaleazd pe baza unei elaloniri ‘cl sarcin’ colectat (cu doz. _ alssorbith), Se poate face a doua citire la aceeasi instalafie, Dimensiunile obisnulte sunt : diametgul 1-3 om, lungimea 10-20 om,! fie Nae i” Gasetele fotografice (fotodozimetrele) sunt filme fotografice de dimensiuni mici (10-15 om”), Prin iradiere.se produc in emulsia fotograficl urme ale radiafiilor ionizante, care devin urnte negre prin developare. ana ~" Rotodozimetrele ca gi stiladozimetrele, nu au o preoizie mare, Ele au domeniul de misurare mare, de la 30 mR pan la sute sau chiar sn de roentgen. y si Jnnera Deteotor} ‘TL se bazeaza po fenomenul de tepnioluiminescenta, care (i... * Shvegnst a populaea prin iradiere cu radii jonizante a unot centre active si depopularea ie or ulterioard prin tnealzire, Astfel, criergia acumulaté tn eristal este oliberata sub forma de radiafii luminoase. a 4 Materialele cu aceast proprictate se numesc Dozimetrele TL se compun se, dit dozimetrul propriu-zis (un foafor ou aquenulare) ¥un gparat de cite, “"Exemple de fosfori : Lif, CaF:, CaSOy. pete 4 CRSCDN 5 Diiametrele lor vasiazl, de Ia cGjiva milimetri pand la }0 em, iar lungimile- de la 1 em ul. dintre lungime gi diner este de 5:1, iar, presiunea de umplere de 100 8 ror aw I HE eggs ataibes . TAMER reed eet tah! u ae .Contoarele GeigerMuller unt tumploto fie ou gaze inenet argon gt vapori sans ‘ : “fle os aoe inert haloge ni, Pentru tnregistratea ‘radiafillor conor meaule gh BS eR IIe TOO SI EREE ‘if “tae oS grosses ‘Lonlit : a 7 entru detectarea” radiafiilor a si B-moi (de mica energie) siint, hese capete la catod ou o'fereastra subgire ‘be mica sau alumi Nee AER aes 3 movemt), lar anodul are‘ bilé micd din stcls Pehirradiailé «lf de cnergti i 8 Utilizeaza ferestte din aluminiu de'10 mg/cin’y Pe ‘alpe a i Fs ‘Renu tabilit@}ii in functionaro,’ SA a ican leprae ep i Contoarele pentru radiatil is sh pentru radlatile Gosmice ‘au in'geneyal o forma le x al sunt’ ecole din sticks gan rasta « Sunt ae iene hivad|. - Peritru iregistrarea radiafilo, : ‘Ag; Pb). Pentru detectarea radiaiil ebuinfeaza contoare cu fereastra subjire sau de berili, umplute cu argon sub presiune.” eA) SoHE F ry * Contoarele Geiger-Muller se folosese gi in multe aplicajii medicale“\celé de" ‘i#}i'dimensiuni mici. De asemeniea, s¢ folosesc contoare Geiger-Maller'si pentru detectia neutronilor termici (umplere cu BF) §i'rapizi (umplere cu (materiale | hidrogenat ‘metan). 388926 Contoral peoporfional este un} Sanuce a ep aS i Agana hea radiagilloriy si X, be depsebesc de cele ny. ‘Putcre do patrundere gi interactioneaza altfel chouees oe fa. camerci de on a oe sun Be rite pat nie eee seit ada X 5 poe "Cetera pnt ceils 3 ae ih fn izate, importante aid ab sii controlabila in Bet “impul funcional ae ‘ “> Curentul de ionizare este rece cu lonizarea, _ “inoldente, Contorul proportional’ Sane i . ma a ee $6) ‘eal Sain } 0910.2 mm. ( po : fi vse’). nn rial 2b, oy eee) tlt WR) Sedeicb a se es alain Zi care veh Be . de ‘radiajo, dintr-un, ~ emeamblu do radii (radiafia o, dintr-un ansamblu de radiatii 6, B i), ta detgctarea neutronilor, dar:si la determinarea energici partioulelor. (amplitudinea. impulauritor este ) ptoporfionals ‘cu numarul de joni prodush ce depinde de energia particulei), .. a “+s Contoarele proporfionale se foloseso frecvent in tegim de impulsurt pent masurarea itadiafiilor [h, fiind un detector rapid ou viteza dé numfirare de peste, 10° pulsuris. 5. Pentru surse exterioare de radiajil X sau B (sunt usor.absorbite de perefi), contoarele gatrebule sialbS.un Perete subfire (din atumindy) prin. care. rund Fadiatiile ve vor detectate. 7 * ‘Domeniile de utlizare ale contoarelor proportionale sunt ; ¥ . efectuarea de spectrografii cu radiagii X; - misuratea unior activititi foarte mici (pentru surse de radiafil f); stabilirea distribujiei energetice a neulronilor rapizi prin detecfia protonilor de recal, in urma cioeniclors ‘1 ‘Contoarcle Geiger-Muller sunt constituite din 2 electrozi, din care until este cilladte ‘~catodul~din metal, sticla metalizatd sau grafitata, iar celalalt » anodul- dintr-un fir metalic + Subfire, din wolfram, cu diametru de 0,1-0,2 mm. ie - DBYECTIA SI MASURARE Ral ONIZANTE: Pine woccn o cee ge ea ca dace (ectarea radiagiilor nughes pe interactia lor ou st tanja gi de aceea } “clasiflearea dispoaitivelor se face dupa modul in care subslanla deteptorulul interactioneazA a. P Poy wo bal i "Detectoarcle do radiatil s¢' seri do fien¢ i Se eal is bg th (Fjmpresionarea emnuliilorfotografice dalort ionizi pparifia.prin ionizars.9.unot centre s emiisia de lumina a atoy rimetrice j ofetele termice ale id ‘formarea de bule la trecerea.particule}o Fin, Alulde supraincalzit a disogierea chimicd indus’ de mt ¥ mae cree i 7 ileta cer ttoY acite ssa uancage asificarea detectoarclor se leare Delete og Me ‘ create to ul essle i Snare a seit reel e unui al teilea eleotrod Ine surental att ee tee un ollindru-catoduly gi pris izolatoare de *, SEE fiilor @, B, ¥, X sf tieutront, sr, azot sau argon I Die parazit de scurgere intre electrozi pelnelpa mettia cllindrick camera de ionjzate este, constit ‘izolapi unl de altul, : Sip de iegrare (ani) 9 urmene dup <.-°4 sa este de 50 ani pentru adulti si de In incorpora’ pind varsta de 70 de ani ,pentru copii aoe 7" [ty- este momentul incorpor Doza efective sieyert (Sy)_|_a-timpul pe care se face integrarea (in ani ) angajats : _, | Sievert x om | S;= EH, ‘Svxom s! Bea = doza medie / organ pentru grupal i ooo red | 10000 rad | 0Gy 1006) erscpw | Pentru transferul en 1. _ | Expunere | E UR= ues /1,292 mg a temperatura si presiune 2. Doza “1Gy= 2001" 5"7> + *| miirime misurabila - :-. absorbiti dmad = 0,01 Gy: >: | Pt. Radioprotectic se weg 1Gy=10R = foloseste valoarea mediatit 1R= 0,0088Gy-0, 88 | pe esuorgen de masa mr: Di= AE/my IN RADIOPROTECTIE 1. |Doza rem 1Sv=100rem "| Factorul de ponderare Wa. > | echivalents {Lem =0,01 Sy=10mSv" "| a fost stabilit functie de” oN tipul si energia pentru a exprim: biologica relatiy “termici inducerea efectelor la doze mici rem 1 Sv=1007em 1rem=0,01 Sv >= 10 mSvees, Daci nu se specifica Factoral de ponderare Nw tisulara (Wr) exprima contributia relativa a .-} organolui/tesutului T Ja detrimentul de sinttate Doza echivalenta, uniform ' fica eal ZW 1 Q : ws Sop hop damm ap mnpeasoiar uy pzeasSarupzep 38 are agjonu ap jugumu- Np epun “PNP =V : ‘dum op vareyrun , 8a geee@ouuizep 28 area ‘aagoeoper| yy ap orgoru gnzodos |" f-.°, : fa ane A Werpei ap vsins nayweg ¥ PRTOqENIS 1sS0jo3 B-s sopaTEFE enrol es Ore i: axesapoaoe © niga te aonaay yop 9 =p (90 any eoyde ferujod ap efuaseytc, vounyst3y, c a I ap porseut gjenyuaooid rayrzoduroa o rs a, efron, aistaud aa waaa uy ueittin’ nda ov aue810 aquod Bununod 9159 ougUT nseeoy unug]=p wenouad oruaynd anerpes no yeIpest WBA azu9 |nds09 uy ougpe aqenyEs uMyNSO} 1S suddio najued grratmod ayso aansgut wiseoay (ag) Haaars “@ da juvajauad ‘enprpay 3zop ap nyuayearqogy TeNprAlpur varEz110) MOP ur mempes ap dureo = reruy eqeuonoamprm o1so eyuonty rep wepundxo injndtuaeo aye no aonwapr jums watjadsoua 1 vrojarydion enngmnsy (AS) uosais | ound un-ney Ezop ap USEATT ig 22 areo ‘onerper ap ndure up [suonaayp myuydyar 9p ‘tod ut pear yndures 1s wo sosoqu op jnumyor ‘uy mmapurimeid pores seayaoe ne woryesroua $8 axjarydiue agnqunsip 1s vyuonyy mea w year Indus mp yeatsap duivo = jopuedxe dug) aipiduago eRSHID TS Ty platiogox ap id soypaumdsos09 (as) Hosa | gre orm “onepur ap naga au jound un-xjur, PE O BE TIUOT Bras | - TSW einsearT ‘nodpKo %Z9L 2 UIP WaEUOSqu = “ Cette, mh Influenta sci enc asupia.contastulut este in sensul direct adiea, UCB este contrastul, foarte Inport at 8¢ foloseased surse oy ifice mart devareeo og 9 pedue dimensh din energie se ‘ahura substan| Si pata if in mMpton $i tee} s i | electron atomic (dé cel care até enéreia de legdturd cea mai apropiata ¢ fotonului. Eléctronul expuleat din atom 1as& pe patura de pe cate provine 6. Pan Tigres on Iodeenre crete rpecty A ELECTRONILOR' P1039" : Seater ta de a a a le i Ba nowlele incre alfa, saw din parttenle inet ale ByoBTeY lonieante sn -radiaille rd sare nd ton espe ¢ HL As sata eg ae DE BIZICA ATOMICA SI NUCLEARA” oye SCURTISTORIO:” : ‘i 7 LEGISLATIENUCLEARA’« et LEGBA 111/10, QGTOMBRIB 1996 . He © @epubligata in Monitorul Ofteial al Roraniel nK.78 din 18 februaric 1998 modificata gi comptetatd cu Legea nr.193/2003) ou aeoene O if este de slgurana a att vase Im seopurl “ain pee ae aa | ts pase, = jana poole Kis.gobs, punorea tn v if lerven| aocident HUG! RO inde -cedtuoriase «A, control x) prodhuselar st serveiloy desinats itor nucleate, Insirucfiani si ™ otfeg alle serviclt severe mt) Lenones soaps ee e. Activititile si sats Coen a aire) deameey ! * wp epee velox pereatore ie i zante , & unl de eonitol dozimettio via -sistemelor de detoctie a radiapl | Ta. ait? litera b) , wecesied autora perald de comisie it sonformitate ew NSR = ‘ ee le vat previ ya utiliza fr activitajile previzute ral TE CREPENATERT ES pontrwa tate ou HF 01.01.2035 »* Pentru eliberarea vil de eerie autora olan et er contul-comisiietartele pontr-autorizave yLPE to conformiate cy Regulamentul de taxe si tarife ( art.d ali.6), RN Radiatille te s¢ clasificd in atil corpusculare braun ae protoni, deuteron, toni ssn ami) eo ats 2930 107 ms (= Way) ome geN, Sof permaiivitatea, genneabilitates ) au Wa a a 10, pin 1o%p,am 10° pit blonaee de nip a ‘as Sov, ee intra feh 0} te. ye) ie roan sitososesen cpsene eel res nea crea ee Neue a tela a ee aaiesteen te scare eis}bo laid verzule sl unt folostte pent zee K azole ol ae, devin bune eonditettoare de elec safortul dy bneapene bi ware oun nljzae radiate %., pentrs dtappostie sa ce seat raliochiniog spines ot alter mints mated vie prezinta w eadiowensibilitate diferentiatd ia raport ow seruetara lor, ow eadul ini $i ou vitezs gi ritual procesnlol ds multiptioare. f RADIOACTIVITATEA MEDIULUL Redignevitatce mediului este determinata de radioaotivitatea naturala si modificdrile datorate ‘aon aekvitayy umane. ‘A, Susele naturale de iradiere se impart in + a) surse de fradiero aflate in afara organismului uman : de origine extrateresta (radiatia cosmiica) si de origine terestra (radiatii emise de radionuclizii din scoarta terestra, aer, materiale de constructie, apa) ¢)surse de iradiere din interiorul organismului, reprezentate de radionuclizi ajunsi in organism prin inbalare, ingerare si piele, ___1: Radiatia cosmica eee - Radi ica primara produce, la interactia cu atmosfera, o radiatie cosmica secundara si un numar mare de radionuclizi cosmogenic. Cei mai importanti radionucliai din punet de vedere al iradierii populatiei sunt : H-3, Be-7, C-14 si Na-22. Radiatia cosmica depinde de altimudine ( dependenta de latitudine este mica), Pentru Romania, expunerea este de * 31 nGy/h pentru componenta direct ionizanta. Valoarea medic pentru intreaga lume este de 300 uSv/n, Aceastd, componenta produce o iradiere suplimentara pentru echipaje i calatori la zborurile de cursa lung’, (debitul dozei lp ouprins intre 9 pSv/h si 40 yxSv/h, in fumotie de de altimdinea ), 2 Radlenctstston de origin torestrat waturala ry formarea Pandata existau mal multe substanfe radioactive decat tn prezent, radionuclizii ‘naturali de astazi erau prezenti tn cantitéti maf nari, {ar in afara lor, existau gi altii , Radionuclizii naturali care mai exist sunt e¢i caro au un timp de injumatatire , comparabil ou varsta Pamdntului. Unii intro acestia: U- 238 , The 232, U-238 se dezintegreaza in elemente radioactive gi au ca descendenti ‘n mediu serii de radionuolizi ou viaf% mai scurta, Radionuclizi! naturali sunt raspandiji fn toate tipurile de roci gi de soluri, precum in apole de. suprafafa si subterane. In fara noastrd, concentrafii iniportnté se gasesc in. donale' uranitere sila teritorile linitrofe ( Gritles , Suceava Crucea, Bihor). Iradlerea externa gammoa datoratd fadionueliiloc dit so jindnd seama de faptil a afara loouingel numal 20% din timpul vietii, este dé 0,1 mSV pe an. Din sol radionuclizii th apele de supra ii in nape fubterane, precum gi in vegstatic , patrunzénd in lanturile trofice gl apot in. oth. eee radionab a naturale a vegetafiei se face in scopul folosirii acestor valori ca parametrii de intraro in modelele de esimare a dozei de ingerare. In Romania se eféctueazi sistematlo misurdri ale concentratiei radionuclizilor din vegetatia spontand gi din boabe de griu. 2.5. Radioactivitatea naturala a alimentelor Ingestia anuala de U-238 este de cca 5 Bg, de Ra- 226 este de cca 15 Bg, de Th-232 do cca 2 Bq gi de Ra-i - de cea 15 Ba. turald. a omului ag Radda permanent de substanfe dintre organsmul uman si mediu face ca radionuclizi natural prezenti fn unele produse alimentare, apa si aer si fie decelafi si in om , ca urmare a inhalarii gi ingestiel, ‘Radionuclizii naturali pot fi determinafi direct prin méisurarea lor in fesuturi sau in tot corpul si indirect prin evaluarea in functie de continutul lor in alimente sau aer. Estimarea directa a radionuclizlor din organismul uman se poate face numai pentru emifitori gamma, cu ajatorul instalapilor de masurare specifice( antropogamametre ), Evaluarea incarcarii umane cu radionuclizi, pentru o perioada de timp, datorata ingeraii gi inhalarii unor radionuclizi, se face cu ajutorul coeficientilor de retentie, existenfi fn literatura de specialitate, daca se cunoaste confinutul radionuclizilor respectivi in produsele consumate $i in aei 6