Germania in revolutie, 1848-1849Revoluiile din 1848 din Germania au cutat unificarea

i o singur constituie german. Revoluionarii au presat diversele guverne, mai ales n

Renania, s formeze o adunare parlamentar care s aib responsibilitatea ntocmirii de
constituii. n cele din urm, muli revoluionari de stnga sperau c aceast constitu ie va
stabili votul universal pentru brbai, un parlament naional permanent i o Germanie
unificat, posibil sub conducerea regelui Prusiei, care prea cel mai logic candidat: Prusia
era cel mai mare i cel mai puternic stat. n general, revoluionarii de dreapta cereau doar
o lrgire a dreptului de vot din statele lor i, poate, o form de unificare slab. Presiunea
lor a avut ca rezultat mai multe alegeri, bazate pe diverse sisteme de vot, care a dat unor
grupuri electorale, mai ales celor mai bogai i proprietarilor de pmnturi mai mari
puteri reprezentative.
n aprilie 1849, Parlamentul de la Frankfurt a oferit titlul de Kaiser (mprat) regelui
Prusiei, Frederic Wilhelm al IV-lea. El a refuzat din mai multe motive. Public, el a
rspuns c nu poate accepta o coroan fr consimmntul statelor, prin care se referea la
principi. n secret, el se temea de opoziia celorlali principi germani i de intervenia
militar a Austriei i Rusiei; lui nici nu-i plcea ideea de a accepta o coroan din partea
unui parlament ales de popor: dup cum se exprima el nsui, nu putea accepta o coroan
de lut. n ciuda cerinelor ce perpetuau multe dintre problemele de suveranitate i
participare politic pe care liberalii doreau s le depeasc, Parlamentul de la Frankfurt a
reuit s scrie o constituie i s ajung la un acord pentru soluia kleindeutsch.
Parlamentul de la Frankfurt a sfrit cu un eec parial: dei liberalii nu au reuit
unificarea pe care o doreau, ei au reuit totui s rezolve multe probleme constituionale
i s promoveze reforme n colaborare cu principii germani

Sursa:Wikipedia