Calculul cadrului transversal

Sectiunea transversalaa halei

Schem static a cadrului transversal

e=1000mm
e1=200mm
e2=e-e1=800mm

A. ncrcri permanente acoperi

ncrcare permanent ncrcri normate [kN/m2]

0.5
gr. proprie nvelitoare
0.2
gr. pane i contrav.
0.15
gr. ferme
tema
spaiu tehnic
tema
praf industrial
=
p [kN/m2]

B. ncrcri permanente cale de rulare

ncrcare permanent ncrcri normate [kN/m]
1.5
gr. grind de rulare
0.7
gr. in i prinderi
0.8
gr. grind de frnare
0.4
gr. contrav. oriz.
0.1
gr. balustrad
gr. grind secundar
4
spaiu tehnic
0.2
=
p [kN/m]

C. ncrcare dat de zpad

Z = sk x Saferent = sk x (D x t)/2

MZ

MZ

MZ = Z x e1

ncrcri verticale generate de podurile rulante

D. ncrcri verticale mari

E. ncrcri verticale mici

F. ncrcare orizontal () din frnarea

crucioarelor pe stlpul din axul A

Obs. Forta H se va aplica la nivelul sectiunii 2-2

G. ncrcare orizontal () din frnarea

crucioarelor pe stlpul din axul B

H. ncrcare orizontal () din frnarea

crucioarelor pe stlpul din axul A

I. ncrcare orizontal () din frnarea

crucioarelor pe stlpul din axul B

J. ncrcri date de vnt ()

NP-082-04 - Actiunea vantului

Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului.

cp,p = 0.8 (presiune)

cp,s = 0.5 (suctiune)
qref = 0.5 kN/m2

18

NP-082-04 - Actiunea vantului

Factorul de expunere

Factorul de rugozitate

Intensitatea turbulentei la inaltimea z

Factorul de rafala

19

NP-082-04 - Actiunea vantului

20

K. ncrcri date de vnt ()

CALCULUL STALPULUI

Lungimi de flambaj:
tronson superior: ls
lfz ls
lfy 3 ls
tronson inferior: li
lfz li
lfy 2.5 li
0

Obs. pentru un calcul mai exact se vor utiliza relatiile de calcul

din STAS 10108/0-78, punctul 6.4.4.

1. Dimensionarea sectiunii transversale pentru tronsonul superior

Tronsonul superior se va dimensiona la zveltete

Constructiv se alege:
grosimea inimii:
ti=8mm,
inaltimea inimii:
hi=800mm,
Se propun dimensiunile talpilor:
t={10, 12, 14...},
200mm b 300mm
Se verifica supletea talpii cu relatia:

b ti
2 14
t

Se calculeaza caracteristicile geometrice ale sectiunii (A, Iy-y, Iz-z, iy, iz), si se verifica zveltetea maxima.

max adm. unde adm. =120

Daca zveltetea nu este verificata, se va redimensiona marind dimensiunile talpilor

2. Dimensionarea sectiunii transversale pentru tronsonul inferior

ti={8, 9, 10mm}
hi={1100, 1200, 1600mm}
Se determina din gruparile de incarcari
solicitarile maxime NEd si My,Ed care
dimensioneaza sectiunea
Constructiv se alege:
grosimea inimii:
ti=8mm,
Inaltimea inimii:
hi=1200mm,
Se calculeaza coeficientii de pondere cu relatiile: b

N
hi ti R

6,5M y

r 4 3b b d

hi N

s 1 b b d

Se calculeaza coeficientul de distributie a materialului in sectiune:

Se propune t1 {10,12mm}

r r 2 12 s
6

Se propune o valoare pentru coeficientul de distributie a materialului in ramura 0.4 1 0.8

Obs: daca 1 este mai aproape de valoarea 0,4, atunci va rezulta b1 mare si b2 mic, daca 1 este mai
aproape de valoarea 0,8, atunci va rezulta b1 mic si b2 mare

Se propune t1 si se calculeaza b1nec

Se propune t2 t1 si se calculeaza

t h

i i (b1 b) (b1 se rotunjeste superior la multiplu de 10mm)

1 1 2 t1
ti hi 2 t1 b1
nec

b2

4 t2

(b2 se rotunjeste superior la multiplu de 10mm)

Pentru rigidizarile longitudinale, se propun dimensiunile tr si br astfel incat br 14

tr

3. Verificarea sectiunii transversale propuse pentru cele doua tronsoane de stalp

Se determina din gruparile de incarcari solicitarile
maxime N si My :
Gruparea de incarcari 1
Nmax + My
Gruparea de incarcari 2
N + Mymax
Se calculeaza caracteristicile geometrice pentru
sectiunile transversale ale celor doua tronsoane:
A ; Iyy ; iy ; iz ; Wy

N Ed Efortul axial de compresiune la care se verifica bara

M Ed Momentul incovoietor maxim inregistrat la unul din
capetele barei in raport cu axa y-y

N Rk , M Rk Eforturi capabile ale sectiunii la solicitari simple

Verificarea de zveltete: max adm
Verificarea de rezistenta:

N Rk A f y

N Ed M Rd

1
N Rd M Ed

M Rk Wy f y

Verificarea de stabilitate:

N Ed
M Ed
k yy
1.0
y N Rk
LT M Rk

M1

M1

N Ed
M Ed
k zy
1.0
z N Rk
LT M Rk

M1

M1

y , z , LT

-Coeficienti de flambaj prin incovoiere in raport

cu axa y, axa z respectiv prin incovoiere rasucire

z z 2

1
_

LT LT 2
2
LT

2
z

y y2 y 2

LT


_
_ 2
y 0,5 1 y y 0,2 y

_
_
z 0,5 1 z z 0,2 z 2

_
_ 2
LT 0,5 1 LT LT 0,2 LT

y , z , LT

- factori de imperfectiune pentru flambaj

y 0,34
z 0,49
LT 0,49

-curba C de flambaj, daca h 2b (h 2b1)

LT 0,76

-curba D de flambaj, daca h > 2b (h > 2b1)

y y
1

-curba B de flambaj
-curba C de flambaj

z
1

LT

LT
1

E
fy

y , z , LT

-coeficienti de zveltete relativa

y , z , LT

-coeficienti de zveltete la flambaj prin incovoiere respectiv la flambaj prin incovoiere - rasucire

l f ,y
iy

iy

Iy

l f ,z
iz

iz

Iz
A

- unde lfy si lfz = lungimi de flambaj

0 , 25

LT

Wy

l f , z
Iz Iw

l 2f , z G I r
0,5

c1 1 2
E Iw

E = 2,1 105 N/mm2 (modulul de elasticitate longitudinal al otelului)

G = 0,81 105 N/mm2 (modulul de elasticitate transversal al otelului)

0 , 25

Iw = momentul de inertie sectorial

h
Iw Iz
2

pentru tronsonul superior de stalp

2

h
h
I w I z 4 I y 2 2 pentru tronsonul inferior de stalp
2
2
b23 t 2
I y2
Ir = momentul de inertie la rasucire simpla
12
1
h hw t f
I r bi ti3
3
h2 b1 t2

c1 = coeficient de corectie in functie de forma diagramei de moment incovoietor in lungul tronsonului

c1 1,88 1,44 0,52 2 2,70

M
1,0 2 1,0
M1

M 2 M1

kyy ,kyy = coeficienti de interactiune ce tin seama de efectele de ordinul 2 si de influenta

formei diagramei de moment in lungul barei

_
N Ed
k yy Cmy 1 0,6 y

N
y Rk

M1

C 1 0,6 N Ed
my

N
y Rk

M1

N Ed
0,05 z
k zy 1

CmLT 0,25 N Rk
z

M1

N Ed
0,05
1

CmLT 0,25 N Rk
z

M1

Cmy ,CmLT = coeficienti de corectie functie de forma diagramei de moment incovoietor

in lungul tronsonului de stalp verificat

Cmy CmLT 0,6 0,4 0,4

4. Verificarea sectiunii transversale in dreptul golului de trecere

Se propun dimensiunile tablei de rigidizare a golului astfel incat aria

acesteia sa compenseze aria inimii inlaturate (de exemplu 8x200mm)
Se determina centrul de greutate al unei ramuri si se calculeaza
caracteristicile geometrice ale unei ramuri:
- aria unei ramuri = Ar
- momentul de inertie al unei ramuri = I1-1
- modulul de rezistenta al unei ramuri = W1,r
(h1 = distanta dintre centrele de greutate ale ramurilor)
Verificarea de rezistenta se face cu relatia: N M M ,T
unde: N

N
2 Ar

M
hl Ar

M ,T

M T T hgol

Wl ,r 4 Wl ,r

fy

M0

5. Dimensionarea bazei stalpului

Dimensionarea suruburilor de ancoraj

Se determina din gruparile de incarcari solicitarile
maxime N si My :
Gruparea de incarcari 1
Nmin + My
Gruparea de incarcari 2
N + Mymax

N bcaz. x

1
nb, r

M N

2
h

nb,r = numarul de suruburi pe o ramura

Nb max{ Nbcaz.1; Nbcaz.2 ; Nbcaz.3.....}

Efortul capabil la tractiune al unui surub de ancoraj se calculeaza cu relatia:

s
t , Rd

k 2 f ub As

k2 0,9

M2

As

d o2

M 2 1,25

Grupa de caracteristici mecanice

4.6

5.6

5.8

6.8

8.8

fub [N/mm2]

400

500

500

600

800

Suruburile de ancoraj pot avea urmatoarele diametre: M48, M56, M64, M72, M76, M80, M85, M90

Nb
1
N ts, Rd

Dimensionarea inaltimii traversei

Efortul axial maxim inregistrat intr-o ramura se calculeaza cu relatia:

htnec

Nr

fy

4 as

3 w M 0

2 as

Nr

M N

h
2

Se propune grosimea cordonului de sudura as 0.7tmin (grosime minima recomandata as=7mm) si

se determina inaltimea traversei ht.
Obs. Inaltimea minima a traversei va fi cel putin ht 5d (d=diametrul surubului de ancoraj, astfel
incat sa asigure o zona de deformatie libera a suruburilor de ancoraj), dar nu mai putin de 300mm.

Dimensionarea placii de baza a stalpului

Momentul incovoietor maxim inregistrat pe placa 1 se
determina folosind relatia:
M 1 b a 2 1mm
b/a

b/a

1.0
0.048
1.6
0.086

1.1
0.055
1.7
0.091

1.2
0.063
1.8
0.094

1.3
0.069
1.9
0.098

1.4
0.075
2.0
0.1

1.5
0.081
>2.0
0.125

Momentul incovoietor maxim inregistrat pe placa 2 se

determina folosind relatia:

b1
0.5 M 2 b a 2 1mm
a
b
daca 1 0.5 M 2 0,5 b (b1 ) 2 1mm
a
daca

b/a

b/a

0.5
0.060
1.2
0.120

0.6
0.074
1.4
0.126

0.7
0.088
1.6
0.128

0.8
0.097
1.8
0.130

0.9
0.107
2.0
0.132

1.0
0.112
>2.0
0.133

Momentul incovoietor maxim inregistrat pe placa 3 se

determina folosind relatia:
M 3 0,5 b a 2 1mm

M = max (M1; M2; M3)

Wnec

Wnec

2
t nec
1mm
6 Wnec
t nec
6
1mm

Se determin grosimea necesar a plcii de baz: t {20;22;25;30;35;40} mm

6. Plansa desenata

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48