Luna

Incet, cerul se scufunda in ploaia de stele,

Lucind ca ochii unei randunele;
Nevinovat, ne adanceste in noapte
Si ne mangaie cu dulci soapte.

In curand se lasa o liniste deplina;

Bratele tacerii alinta satul in tihna.
Iar pe cer trece asa mandra, stralucitoare
Luna gratioasa ca o floare.

Incerc din rasputeri sa ajung la ea

Insa lumea nu ma lasa, caci e cruda si rea
Inteleg ca e trista de veacuri
Si nimeni nu poate gasi leacuri.