Sunteți pe pagina 1din 38

STERILIZAREA

SI
DEZINFECTIA

Sterilizarea distrugerea sau

indepartarea tuturor
microorganismelor, inclusiv a sporilor.

Dezinfectia distrugerea formelor

vegetative ale microorganismelor, dar


nu in mod necesar si a sporilor.

STERILIZAREA
Agenti fizici:
- Caldura
- Frigul
- Uscarea
- Radiatiile
- Ultrasunetele
- Presiunea mecanica
- Presiunea osmotica

DEZINFECTIA / ANTISEPSIA
Agenti chimici:
- Substante chimice elementare
- Compusi anorganici
- Compusi organici

STERILIZAREA PRIN
CALDURA
Punctul termic mortal cea mai

scazuta temperatura care distruge in


10 minute toate bacteriile unei specii
in conditii standard (1 2 ml.
suspensie bacteriana in concentratie
de 50.000 UFC/ml., in tampon fosfat,
pH = 7

STERILIZAREA PRIN
CALDURA
Timpul termic mortal cel mai scurt
interval de timp necesar pentru ca
toate bacteriile unei populatii
microbiene sa fie distruse la o
temperatura data

STERILIZAREA PRIN
CALDURA
Caldura umeda:
-

Autoclavarea
Fierberea
Tindalizarea
Pasteurizarea

Caldura uscata:
-

Cuptoare speciale cu aer cald (pupinele sau etuve)


Aducerea la incandescenta
Flambarea
Incinerarea

STERILIZAREA PRIN CALDURA UMEDA


AUTOCLAVAREA

Caldura umeda distruge bacteriile mai

repede decat caldura uscata la aceeasi


temperatura deoarece este mai
penetranta.
Sterilizarea prin caldura umeda
utilizeaza vaporii de apa sub presiune in
autoclav.
121 C 15 min.
134 C 3 min.

STERILIZAREA PRIN CALDURA


UMEDA
AUTOCLAVAREA

Bacteriile in forma vegetativa sunt

distruse la temperaturi cu 10 15 C
mai mari decat temperatura lor maxima
de dezvoltare.
Majoritatea bacteriilor in forma vegetativa
mor in timp de 10 minute la 50 60 C.

STERILIZAREA PRIN CALDURA


UMEDA
AUTOCLAVAREA

Majoritatea sporilor bacterieni sunt distrusi

in 10 minute la 100 C.
Sporii de Clostridium botulinum pot rezista 8 ore la
100C.
Cel mai rezistent sporul de Bacillus
stearotermophilus, acesta necesita pentru
distrugere 15 18 minute la 121C si 40 minute la
115C.
Sporii de B. stearotermophilus indicator in
aprecierea eficientei sterilizarii prin caldura
umeda.

STERILIZAREA PRIN CALDURA


UMEDA

Ce se poate steriliza prin


autoclavare?

- Instrumentar medical
- Material moale (pansamente, campuri
-

operatorii, halate etc.)


Solutii perfuzabile
Materiale de laborator (medii de cultura,
tampoane pentru recoltari prelevate,
materiale infecte).

STERILIZAREA PRIN CALDURA


UMEDA
FIERBEREA

Prin fierbere timp de 30 minute se


distrug bacteriile in forma
vegetativa, virusurile si fungii, dar
rezista unii spori bacterieni.

STERILIZAREA PRIN CALDURA


UMEDA
TINDALIZAREA

Sterilizare fractionata prin mentinerea

substantelor la temperaturi de maximum


100 C timp de 30 60 minute succesiv timp de
mai multe zile (3 8).
In intervalele dintre incalziri recipientele se
mentin la temperatura camerei, timp in care
eventualii spori prezenti in preparat vor trece in
forma vegetativa si astfel vor fi distrusi la
incalzirea ulterioara.

STERILIZAREA PRIN CALDURA


UMEDA
PASTEURIZAREA

Prin incalziri la 62 - 85C pe perioade de timp

variabile este o metoda de conservare a unor


produse alimentare.
Sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor si
fungii, dar rezista sporii si enterovirusurile.
In functie de temperatura se disting 3 tipuri de
pasteurizare:
- Inalta: 8 15 sec. la 85C
- Mijlocie: 40 45 sec. la 71 74 C
- Joasa: 30 min. la 62 - 65C

STERILIZAREA PRIN CALDURA


USCATA
CUPTOARE CU AER CALD (ETUVE)

Formele vegetative ale bacteriilor

sunt distruse prin caldura uscata in


10 minute la 60 80 C.
Sporii cei mai rezistenti de B.
stearotermophilus in 20 minute la 180 C.
1 ora 180 C

STERILIZAREA PRIN CALDURA


USCATA
CUPTOARE CU AER CALD (ETUVE)

Ce se poate steriliza prin caldura


uscata?

- Sticlarie de laborator
- Obiecte de portelan
- Unele instrumente medicale
- Substante sub forma de pulbere
- Solutii neapoase

STERILIZAREA PRIN CALDURA


USCATA
ADUCEREA LA INCANDESCENTA

Se sterilizeaza ansa bacteriologica si


spatula pentru folosire unica.

Nu se indica utilizarea acestei

metode pentru instrumente medicale


(foarfeci, pense, ace), deoarece se
pot degrada.

STERILIZAREA PRIN CALDURA


USCATA
FLAMBAREA

Trecerea prin flacara timp de cateva

secunde a obiectului de sterilizat


(gura eprubetelor, flacoanelor, partea
efilata a pipetelor Pasteur etc.).

STERILIZAREA PRIN CALDURA


USCATA
INCINERAREA

Se foloseste pentru materialele

infectate care nu se recupereaza:


- Siringi de unica folosinta
- Pansamente
- Animale de experiente
- Deseuri biologice rezultate din laboratoarele
-

de microbiologie
etc.

STERILIZAREA PRIN CALDURA


USCATA

Mecanismul distrugerii bacteriilor


prin caldura uscata consta in:

- accelerarea fenomenului de oxido reducere


- asfixie
- coagulare
- carbonizare.

FRIGUL
Bacteriile suporta, in general, mai

bine temperaturile scazute decat pe


cele ridicate.
La temperaturi sub cea minima de
crestere metabolismul si inmultirea
bacteriilor inceteaza, majoritatea
trecand in stare de latenta.

FRIGUL
REFRIGERAREA
La +4 - +10 C majoritatea bacteriilor
rezista luni si ani de zile cu conditia
eviatarii uscarii.
Unele bacterii care se intalnesc numai la
om (meningococii, gonococii) nu sunt
rezistente si mor repede la temperaturi
sub cea optima.

FRIGUL
CONGELAREA
In general, la 0C efectul temperaturii
este bactericid.
Moartea bacteriilor se produce prin
inghetarea apei de solvire cu formarea de
pungi cu solutii hiperconcentrate care au
efect toxic si/sau producerea de cristale
de gheata.

FRIGUL
CONGELAREA
La temperaturi mult sub 0C, de -30C
pana la - 70C nu se constata un efect
bactericid deoarece la aceste temperaturi
nu se formeaza pungi cu slotii
hiperconcentrate sau cristale de gheata.
Efectul bactericid este mai puternic
prin repetarea operatiunilor de
inghetare si dezghetare.

USCAREA
Actiunea uscarii difera in functie de

forma de viata a bacteriilor.


Formele vegetative sunt mai
sensibile, fiind distruse prin
concentrarea sarurilor si denaturarea
fizico chimica a proteinelor.

USCAREA
Pentru formele vegetative rezistenta la

uscare depinde de continutul in lipide al


invelisurilor celulare: cu cat cantitatea de
lipide este mai mare, cu atat pierderea de
apa se produce mai incet.
Ex: - micobacteriile care au in compozitia lor 40%
lipide rezista timp de 6 8 luni in praf,
- bacilii Gram (-) cu 20% lipide rezista doar 1 2
saptamani
- pneumococul moare in cateva ore in conditii de
uscaciune
- gonococul se distruge imediat.

USCAREA
Pentru conservarea bacteriilor in

laborator se intrebuinteaza liofilizarea,


metoda de uscare in stare de congelare
sub vid.

Prin liofilizare bacteriile pot supravietui


timp indelungat chiar pastrate la
temperatura camerei.

RADIATIILE
U.V. LUMINA SOLARA
Lumina solara, datorita continutului in U.V.

are efect bactericid, efect influentat de


permeabilitatea atmosferei.
Lumina solara constituie factorul principal
de reducere a florei microbiene a aerului,
de pe suprafata solului si in apele limpezi,
putin adanci.
Timpul de distrugere este variabil in functie
de specia bacteriana: 1h pentru E.coli, 2 3
h pentru Salmonella typhi si 5 7 ore
pentru Mycobacterium tuberculosis.

RADIATIILE
U.V.
U.V. (240 280 nm.) distrug bacteriile pe de
o parte direct prin absorbtia lor de catre
acizii nucleici si proteinele bacteriene,
absorbtie urmata de rupturi ale legaturilor
chimice cu formarea de noi legaturi intre
pirimidine si pe de alta parte indirect prin
modificari ale mediului producerea de
ozon in aer si peroxizi in ape, compusi care
nu au actiune antibacteriana.

RADIATIILE
U.V.
In practica U.V. se folosesc pentru

decontaminarea suprafetelor si a aerului in


incaperi de policlinica si spital, in Sali de
operatie si laboratoare.
Fotoreactivarea fenomenul prin care
bacteriile au fost distruse prin U.V. sunt
reactivate prin expunere la lumina
puternica, cu lungimea de unda de 400 nm.
In aceste conditii se activeaza o enzima
care desface dimerii pirimidinici formati sub
actiunea U.V.

RADIATIILE
RADIATIILE IONIZANTE
Radiatiiile X si gamma au efect

bactericid prin ionizare cu formare de


radicali de oxigen bactericizi.
Radiatiile ionizante se folosesc
indeosebi pentru sterilizarea
produselor termolabile (ex.
instrumentar medical din material
plastic de unica folosinta).

ULTRASUNETELE
Efectul bactericid se exercita datorita
fenomenului de cavitatie prin
activarea gazelor dizolvate in
citoplasma, urmata de ruperea
peretelui celular.
In medicina ultrasunetele se folosesc
la sterilizarea unor instrumente
medicale.

PRESIUNEA MECANICA
Majoritatea bacteriilor in forma

vegetativa rezista bine la 3.000 atm.,


pierderea viabilitatii producandu-se
dupa 14 ore la 6.000 atm.
Sporii bacterieni sunt mult mai
rezistenti, necesitand pentru
inactivare 12.000 20.000 atm.

PRESIUNEA OSMOTICA
La o presiune osmotica mai mare, in mediu

hipertonic se produce uscarea osmotica a


bacteriilor prin trecerea in stare de latenta sau
moartea lor. Apa iese din celula, citoplasma se
retracta impreuna cu membrana
citoplasmatica care se desprinde de peretele
bacterian.
Hiperosmolaritatea se foloseste in conservarea
alimentelor prin concentratii mari de sare sau
de zahar.

PRESIUNEA OSMOTICA
In medii hipotone celula bacteriana

se hidrateaza , devine turgescenta,


se rup invelisurile obtinandu-se
moartea celulei.

DEZINFECTANTE
Substante chimice elementare:
- O2, H2,
- metale grele: Ag., Hg., Cu.

Compusi anorganici:
- acizi: acid boric, acid salicilic, H2SO4, HCl.
- baze: NaOH
- saruri: AgNO3, clorura de Hg., permanganat
de potasiu, bicromat de potasiu, sulfat de
cupru

DEZINFECTANTE
Compusi organici:
- Detergenti anionici si cationici
- Fenoli, alcooli, eteri
- Aldehide
- Coloranti

TEMA PENTRU STUDENTI


Continuati prezentarea Power Point cu

detalii despre dezinfectante si


antiseptice
Clasificarea lor
Mecanisme de actiune
Cateva notiuni despre fiecare dintre ele
Trimiteti pe mail la adresa: