Tema 1: Conceptul de integrare economica

1.Termenul de integrare economic. Ideea unei Europe Unite.

Integrarea economic are mai multe definiii (Pelkmans, W. Wallace)
Pelkmans integrarea drept un proces de eliminare gradual a frontierelor de orice tip
ntre 2 sau mai multe state independente menit s permit statelor respective s funcionez ca o
unic entitate.
Wallace integrarea presupune crearea i meninerea unor modele intense i divesificate
de interaciune ntre uniti anterior autonome.
E. Dobrescu pune accent pe cele mai rezonabile definiii:
* Proces n cadrul creia actorii politici din diferite str-ri naionale sunt convini s-i
transf. loialitatea, speranele i activitile politice spre un nou centru al crei instituii posed
sau pretind jurisdicia asupra statelor naionale preexistente (Ernest, B. Haos)
* Punerea la un loc a mai multor operaii efectuate de aceeai firm (ingegrarea vertical)
sau de firme diferite ncorporate n aceeai unitate economic (integrarea orizontal) (Fr.
Peroux).
* Procesul prin care pn atunci noiuni doritoare i capabile s-i conduc intependent
politica intern i extern ncearc s ia mpreun nite decizii sau s delege procesul lurii
deciziilor unor organe centrale,
* Proces prin care actorii politici din mai multe state diferite sunt convini s-i modifice
speranele i activitile politice ctre un nou centru de putere (Lindberg).
Integrarea economic reprezint un nalt nivel al schimburilor economici.
Integrarea social proces de unificare la nivelul maselor, a grupurilor specifice, a
elitelor.
Integrarea politic o multitudine de fenomene, inclusiv decizii la nivel internaional,
atitudini similare la nivelul statelor membre.
INTEGRAREA ECONOMIC: presupune eliminarea bncilor economice dintre 2 sau
mai multe state, bariere care la rndul su pot fi definite ca reprez. Orice tip de obstacole cere
distorsioneaz mobilitatea factorilor de producie.
Experiena european demonstreaz c eforturile de eliminare a barierelor economice nu
elimin automat toate distorsiunile care se manifest la nivelul pieelor unice. Distors. sunt
determinate de diferenele n calitatea infrastructurii, a nivelului de dezvoltare sau de existena
aglomerrilor indurstriale care continu s se manifeste i dup eliminarea barierelor economice.
2. Stadiile integrrii economice:
1. Zona de liber schimb
Aceasta este o zona n interiorul careia taxele vamale si restrictiile cantitative pentru schimburi
(contingente) au fost suprimate .Produsele din zona pot circula liber si fara restrictii cantitative n
interiorul zonei fara sa suporte taxe vamale la trecerea frontierelor interne ale zonei.
Dezavantajul este ca ntr-o asemenea zona exista fenomenul deturnarii traficului de marfuri
pentru ca anumite produse originare din tari terte nu fac dect sa tranziteze prin tarile zonei care
practica slabe drepturi de vama, pentru a profita de regimul de taxare la frontiera cel mai
favorabil.1
Pentru a evita aceste deturnari de trafic a fost necesara trecerea la stadiul urmator al integrarii:
Uniunea vamala.
2. Uniunea vamala
Se vorbeste despre uniune vamala cnd statele n cauza au eliminat drepturile vamale si
contingentele nu numai ntre ele, dar au si creat un tarif vamal (sau tarif exterior) comun si o
politica comerciala comuna.
Tariful vamal comunitar se calculeaza stabilind media aritmetica a tarifelor aplicate n teritoriile
vamale pe care le cuprinde Comunitatea. Primul tarif vamal comun a fost stabilit n 1968 si este
revizuit periodic.
Pentru a garanta libera circulatie a produselor si factorilor de productie (capitaluri, muncitori)
numai trecerea la a treia etapa permite suprimarea obstacolelor n ceea ce priveste schimburile.

3. Piata comuna
Se vorbeste de piata comuna cnd marfurile, persoanele, capitalurile, serviciile (transporturile,
bancile, asigurarile, bursele) circula libere pe piata respectiva - se evoca cele 4 libertati
fundamentale ale pietei comune). Piata comuna presupune aplicarea de reguli si legislatii
comune, n materie fiscala sau n domeniul concurentei de exemplu. Presupune de asemenea
existenta unor politici sectoriale comune, de exemplu n materie agricola sau n domeniul
transporturilor. Notiunea de piata comuna a fost recunoscuta n jurisprudenta C.J.C.E. - decizia
Schul din 5 mai 1982 prevede ca: notiunea de piata comuna vizeaza eliminarea tuturor barierelor
pentru schimburile intra comunitare n vederea fuziunii pietelor nationale ntr-o piata unica
realiznd conditii ct se poate de apropiate de cele ale unei veritabile piete interioare.
4. Uniunea Economica si Monetara
Sistem Monetar European (S.M.E.) a fost creat n 1979 la initiativa presedintelui Valery Giscard
DEstaing si a cancelarului german Helmuth Schmidt.
Tratatul de la Maastricht prevede instaurarea unei U.E.M. cu crearea unei monede unice gerata
de o B.C.E., cel mai trziu la 1 ianuarie 1999. Dupa o perioada tranzitorie n care moneda unica
circula oarecum n paralel cu monedele statelor membre, Euro va nlatura definitiv monedele
nationale n 2002.
U.E.M. este constituita astfel nct sa asigure avantaje U.E.:
- ea permite reducerea riscurilor datorate multiplicitatii devizelor si limiteaza dependenta
Europei fata de dolar;
- trebuie sa permita eliminarea costurilor legate de gestionarea riscului de schimb, sa simplifice
gestiunea ntreprinderilor, sa favorizeze circulatia libera a cetatenilor n U.E. (acestia putnd
utiliza o moneda unica pe ntregul teritoriu al U.E.);
- va permite cresterea performantelor economice ale U.E. gratie unei convergente a politicilor
economice a membrilor sai.
5. Uniunea politica (ultimul grad al integrarii)
Primele patru faze ale integrarii europene privesc n mod esential domeniul economic. Ultimul
stadiu al integrarii este Uniunea politica, aceasta putnd lua mai ales forma unei federatii (cu un
guvern federal, cu o Camera a statelor, cu o Camera a popoarelor si o Curte Suprema dupa
modelul german).
Din 1969 statele membre ale Comunitatilor Europene au mers mai departe n tentativa lor de a
crea o Uniune politica, pentru ca au dat unui Comitet prezidat de Christian Fouchet misiunea de
a elabora un proiect de statut n acest sens. Acest Comitet a prezentat pe 2 noiembrie 1961 un
statut al Uniunii politice.
Dupa toate aceste ncercari, Tratatul de la Maastricht (1992) va crea o Uniune Europeana care
este n acelasi timp o U.E.M. si o Uniune politica. Aceasta Uniune politica se fundamenteaza
astazi pe trei elemente principale:
- cetatenia europeana
- politica externa si de securitate comuna (P.E.S.C.)
- justitia si afacerile interne (J.A.I.)
3.Internationalizarea businessului. Businesul international este un termen folosit pentru a
descrie n mod colectiv toate tranzaciile comerciale (private i guvernamentale, vnzri,
investiii, logistic, i de transport), care au loc ntre dou sau mai multe regiuni, ri i naiuni
dincolo de boundery lor politice. De obicei, companiile private se angajeaz astfel de tranzacii
pentru profit; guvernele le ntreprind pentru profit i pentru motive politice. Aceasta se refer la
toate activitile economice care implic tranzacii transfrontaliere de bunuri, servicii, resurse
ntre dou sau mai multe naiuni. Tranzacie a resurselor economice includ capitalul, abiliti,

oameni etc. pentru producerea internaional de bunuri fizice i servicii, cum ar fi finane, bnci,
asigurri, construcii etc.
Intensificarea globalizrii constituie trstura fundamental a economiei mondiale la nceputul
secolului XXI. Ea se caracterizeaz prin accentuarea tendinei de reducere i eliminare a
barierelor dintre economiile naionale, precum i amplificarea legturilor dintre aceste economii.
Dei este unul dintre cei mai utilizai termeni n literatura de specialitate, nu se poate spune c
exist o definiie general acceptat.
Una dintre cele mai cunoscute este definiia Bncii Mondiale:
Globalizarea se refer la faptul observabil c n ultimii ani o parte din ce n ce mai mare a
activitii economice la nivel mondial se deruleaz ntre persoane i firme din ri diferite.
Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n economia
mondial, care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi culturale.
Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i interdependen ei dintre
state. n context economic, este des ntlnit referirea, aproape exclusiv, la efectele comer ului
i, n particular, la liberalizarea comerului sau la liberul schimb.
O Zona Libera este formata din diferite tari care se decid sa elimine barierele spre comertul
intern, dar mentinand fiecare tarifele variate in fata tertilor. Problema care deriva din aceasta este
necesitatea de a mentine controale frontaliere pentru produsele care provin din tarile Zonei
Libere, dar care au fost produse total sau partial in afara.
Uniunea Vamala se produce cand o Zona Libera de Comert stabileste un tarif exterior comun.
Uniunea vamala cere eforturi mai mari de negociere si acord intern, acum ca fiecare tara apartine
uniunii isi va vedea modificata structura productiva intr-un grad mai mare sau mai mic drept
consecinta a deciziilor comune. Controalele frontaliere dispar pentru produse, dar raman
barierele ce impiedica circulatia factorilor.
Piata Comuna presupune eliminarea barierelor in circulatia factorilor productivi, adica
muncitori si capital. Libera circulatie a muncitorilor consta in permiterea in conditii egale a
angajarii mainii de lucru ce vine din tarile participante si in care se recunosc reciproc titlurile
profesionale si exista o anumita armonizare a criteriilor educative. Libera circulatie a
capitalurilor ar putea ramane fara puteri prin stabilirea impozitelor diferentiale pentru care se
cere un anumit grad de armonizare fiscala.
Uniunea Economica presupune un grad in plus in armonizarea politicilor fiscale si monetare.
Se produce aici o mai mare cedare de putere, deoarece in momentul dotarii unui sistem monetar
unic, fiecare tara se supune la o disciplina monetara pentru a mentine tipurile de schimb intre
limite autorizate.
Integrarea Economica, in sfarsit, implica aparitia unei autoritati supranationale ce va adopta
deciziile de politica fiscala si monetara. Orice decizie particulara dirijata in sensul dezvoltarii
unei ramuri productive sau corectarii unui dezechilibru regional ar trebui sa fie autorizata de
respectiva autoritate.

Integrarea economica europeana este fundamentata pe diferite obiective politice mai mult sau
mai putin explicite care s-au substituit de-a lungul timpului: impiedicand reluarea confruntarilor
razboinice asupra terenului european, favorizand reconstructia distrugerilor din cel de-al doilea
razboi mondial, aparandu-se de agresivitatea economica americana, constituindu-se ca o a treia
putere economica mondiala.
Importanta integrarii europene
1.Deschiderea contractelor publice, prin intermediul imbunatatirii directivelor asupra contractelor de
munca si administratorilor, accentuandu-i transparenta si controlul si amplificandu-l la nivelul unor
importante sectoare excluse pana atunci, cum ar fi transporturile, energia si telecomunicatiile.
2. Presiunea disparitatilor fiscale, prin intermediul aproximarii dispozitiilor nationale in materie de
fiscalitate indirecta, impozit asupra valorii adaugate (TVA) si impozite asupra consumurilor specifice
3. Liberalizarea pietelor de capitaluri si a serviciilor financiare
4.Normalizarea, prin intermediul recunoasterii textelor si certificatelor nationale si, in general, prin
intermediul recunoasterii principiului de echivalenta al normelor nationale, impreuna cu determinate
mijloace de armonizare in materie de securitate si zgomot.
5. Presiunea obstacolelor tehnice (exercitiul liber al activitatilor profesionale si echivalenta
formalitatilor) si fizice (controale la frontiera) asupra liberei circulatii a persoanelor. Astfel, de exemplu,
Directiva adoptata in noiembrie 1997 asupra profesiunii de avocat faciliteaza exercitiul acestei profesiuni
in cadrul Uniunii Europene.
6. Crearea unui cadru favorabil cooperarii industriale prin intermediul armonizarii dreptului societatilor si
aproximarea legislatiilor in materie de proprietate intelectuala si industriala (marci si patente).
7. Liberalizarea serviciilor (telecomunicatii, energie, etc.), ce reprezinta mai mult de 70% din PIB-ul UE.
1.Aprofundarea procesului de reformare a sistemului naional al justiiei, prin elaborarea unei strategii
complexe de reformare pe termen scurt, mediu i lung, precum i a unui program de finanare.
2.Elaborarea

unei

strategii

de

informare

comunicare

domeniul

integrrii

europene.

3.Instituirea unui dialog durabil cu societatea civil n procesul de realizare a reformelor.

4.Asigurarea

libertii

de

exprimare

mass-media.

5.Stabilirea relaiilor de cooperare bilaterale cu statele membre ale UE n vederea implementrii

reformelor
n
domeniul
afacerilor
interne.
6.mbuntirea managementului frontierelor cu sprijinul Misiunii UE de Asisten la frontiera MoldoUcrainean
(EUBAM),
inclusiv
pe
segmentul
transnistrean.
7.Semnarea

acordurilor

de

facilitare

regimului

de

vize

readmisiei

cu

UE

8.Obinerea Preferinelor Comerciale Autonome prin semnarea unui acord n acest sens cu ntre Republica
Moldova
i
Comunitatea
European.
9.Iniierea negocierilor asupra unui nou cord ntre Republica Moldova i Comunitatea European, care va
oferi o perspectiv clar de aderare la Uniunea European.