Sunteți pe pagina 1din 15

GRIPA DIN 1918

Gripa din 1918 (sau gripa spaniola) a fost cea mai


devastatoare epidemie din istoria umanitatii, lasnd n
urma sa mai multe victime dect toate valurile de ciuma
din perioada medievala.

Spre deosebire de celelalte tulpini virale de gripa, care au


secerat n special vietile batrnilor, ale copiilor si ale
persoanelor cu sanatatea precara, cumplita gripa spaniola de
la nceputul secolului trecut si-a luat tributul de vieti
omenesti din rndul adultilor tineri si sanatosi

Unde a aparut?

Cunoscuta si sub denumirile generice de Gripa Spaniola, Spanish Lady, Febra de trei Zile, Bronsita Purulenta,
Sandfly Fever si Blitz Katarrh, focarul initial al pandemiei ramane pana in prezent cu neputinta de a fi precizat
cu exactitate. Cumplita epidemie si-a primit numele cel mai cunoscut dupa perceptia publica a severitatii
virusului pe teritoriul spaniol.
Unii istorici sustin ca virusul ar fi venit din China, altii ca ar fi aparut n decursul lunii ianuarie 1918 n Haskel
County, un obscur orasel din Kansas.
Cel mai bine documentat caz ramne, totusi, cel din Fort Riley, tot n statul Kansas: pe data de 4 martie 1918,
bucatarul de campanie Albert Glitchel avea sa fie rapus de virusul de cosmar. Avea sa fie prima victima a
gripei spaniole documentata n analele istoriei medicinei. Aveau sa urmeze alti 522 dintre camarazii sai,
secerati de virus n zilele urmatoare.

Cum s-a raspandit?

Gripa Spaniola a patruns in Europa prin Franta, prin intermediul trupelor americane
care au adus in mod involuntar cu ele si virusul gripei. Cu o viteza neanticipata nici de
catre cei mai pesimisti medici, virusul s-a raspndit n aproape fiecare tara europeana.
Extrem de contagioasa, gripa spaniola a atins cu o viteza record Rusia, China, India,
Japonia, Africa si chiar ndepartatele Insule Tahiti si Samoa, unde, n doar doua luni, a
ucis circa 20% din bastinasi.

Cum se manifesta boala?

Victimele virusului gripei spaniole din anul 1918 aveau sa sufere teribil. La doar cteva ore de
la declansarea primelor simtome specifice, caracterizate prin stare de slabiciune extrema,
oboseala generalizata, febra si dureri de cap, culoarea pielii victimelor capata o ciudata
culoare albastrie. Cteodata, neobisnuita culoare albastra a pielii devenea att de pronuntata,
nct medicilor le era imposibil sa determine culoarea initiala a pielii pacientului. Gripa provoca
accese de tuse att de puternice, nct unii pacienti sufereau rupturi ale muschilor abdominali.
La fiecare tusitura, o spuma rosiatica din snge si saliva tsnea pur si simplu din gura si nasul
celor infestati.
Spre final, pacientii ncepeau sa sngereze si din urechi, vomitau tot mai frecvent, iar n unele
cazuri se instala si incontinenta urinara.

Gripa spaniola a lovit omenirea mai puternic dect orice alta catastrofa anterioara.
Mai mult dect att, virusul gripal a generat si valul de encefalita letargica din anul
1920.
Pandemia s-a ncheiat oficial n decembrie 1920. Acoperise aproape toata planeta,
de la Arctica la insulele izolate din Pacific. Nu se cunoaste cu exactitate numarul
victimelor, dar cercetatorii estimeaza ca a secerat ntre 50-100 milioane vieti, posibil
chiar mai multe, tinnd cont ca multe victime nu au fost raportate.
Virusul a infestat circa 500 milioane persoane, adica o treime din populatia totala a
planetei.

BIBLIOGRAFIE