SPECIFICAII TECHNICE

401. STRATURI DE FUNDATIE DIN BALAST

401. STRATURI DE FUNDATIE DIN BALAST

/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/262114315.doc

Pag. 1 din 14

Pagin pentru nregistrarea amendamentelor

Nr.

Detalii

401. STRATURI DE FUNDATIE DIN BALAST

/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/262114315.doc

Data

Pag. 2 din 14

CONTINUT:
401 STRATURI DE FUNDATIE DIN BALAST
401.0
401.1
401.1.1
401.2
401.2.1
401.2.2
401.2.3
401.3
401.3.1
401.3.2
401.3.3
401.4
401.4.1
401.4.2
401.5
401.5.1
401.5.2
401.5.3

Lista Documentelor de Referinta

Generalitati
Descriere
Materiale
Balast
Apa pentru compactare
Caracteristici optime de compactare
Utilaje
Echipament de amestec
Utilaje de asternere si nivelare a balastului
Compactori
Conditii de executie
Asternerea balastului
Poligon experimental
Controlul calitatii pentru receptie
Tolerantele geometrice
Compactare
Capacitatea portanta

401.0 LISTA DOCUMENTELOR DE REFERINTA

Nr.
crt.

REFERINTA

DESCRIERE

1.

Stas 1913/13-83

2.

Stas 1709/2-90

3.

Stas 1709/3-90

4.

Stas 6054-77

5.
6.

SR 7008:1996
Stas 7488/89

7.

Stas 9824/0-74

8.

Stas 9824/1 -87

9.

Stas 9824/3-74

10.

Stas 9824/4-83

11.

Stas 9824/5-75

12.

Stas 9824/8-76

13.

SR 3446-1:1996

14.
15.

SR 3330:1996
SR 6900:1995

16.
17.

SR 4032-1:2001
Stas 863-85

18.

Stas 2900-89

19.

Stas 1339-79

20.

Stas 6400-84

21.

SR 179:1995

22.

Stas 10473/1 -87

23.

Stas 10473/2-86

24.

Stas 1598/1 -89

25.

Stas 1598/2-89

26.

SR 1120:1995

27.

SR 7970:2001

28.

SR 174-1:2002

Teren de fundare.
Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea
Proctor
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de
drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghetdezghet. Prescriptii tehnice
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de
drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamnturilor de
fundatie. Metoda de determinare
Teren de fundare.
Adncimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romniei
Masurari terestre. Repere de nivelment
Masuratori terestre. Geodezie, topografie, fotogrammetrie,
cartografie si cadastru. Terminologie si simboluri
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor.
Prescriptii generale
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor
civile, industriale si agrozootehnice
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice
proiectate
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a lucrarilor de arta.
Supraterane
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de
conducte, canale si cabluri
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a liniilor electrice
aeriene de inalta tensiune
Masuratori terestre. Borne pentru puncte de triangulatie si
repere azimutale
Masuratori terestre. Semnale pentru puncte geodezice
Lucrari de drumuri.
Indicatoare kilometrice si hectometrice
Lucrari de drumuri. Terminologie
Lucrari de drumuri.
Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare
Lucrari de drumuri.
Latimea drumurilor
Lucrari de drumuri.
Dimensionarea sistemelor rutiere. Principii fundamentale
Lucrari de drumuri
Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de
calitate
Lucrari de drumuri
Macadam. Conditii tehnice generale de calitate
Lucrari de drumuri
Straturi din agregate naturale sau pamnturi stabilizate cu
ciment. Conditii tehnice generale de calitate
Lucrari de drumuri
Straturi rutiere din agregate naturale sau pamnturi
stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de
determinare si incercare
Lucrari de drumuri.
Incadrarea imbracamintilor la lucrari de constructii noi si
modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de
executie
Lucrari de drumuri.
Incadrarea imbracamintilor la ranforsarea sistemelor rutiere
existente. Prescriptii generale de proiectare si de executie
Lucrari de drumuri
Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de macadam
semipenetrat si penetrat. Conditii tehnice de calitate
Lucrari de drumuri
Straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la
cald. Conditii tehnice de calitate si prescriptii generale de
executie
Lucrari de drumuri
Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.
Conditii tehnice de calitate

29.

SR 174-2:1997/
A91/2005

30.

SR 183-1:1995

31.

SR 183-2:1998

32.

SR 599:2004

33.

Stas 175-87

34.

Stas 11210-88

35.

SR EN 13036-1:2002

36.

SR 10969/2007

37.

Stas 4606-80

38.

SR EN 13450:2003

39.

SR 667:2000

40.

SR 662:2002

41.

SR EN 932-1:1998

42.

SR EN 932-3:1998

43.

SR EN 932-2:2003

44.

SR EN 1097-1:1998

45.

SR EN 1925:2001

46.
47.

SR EN 12670:2002
Stas 9095-90

48.

Stas 6200/3-81

49.

SR EN 12407:2002

50.

SR EN 1926:2001

51.

SR EN 1936:2001

52.
53.
54.

SR EN 1936:2001
SR EN 1936:2001
SR EN 12371:2002

55.

Stas 6200/16-83

56.

Stas 6200/17-91

57.

SR EN 12596:2003

Lucrari de drumuri
Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.
Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a
mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate
Lucrari de drumuri
Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe.
Conditii tehnice de calitate
Lucrari de drumuri
Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje
glisante. Conditii tehnice de calitate
Lucrari de drumuri
Tratamente bituminoase. Conditii tehnice generale de
calitate
Lucrari de drumuri
Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald.
Conditii tehnice generale de calitate
Lucrari de drumuri.
Plantatii rutiere. Prescriptii generale de executie
Lucrari de drumuri
Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de masurare
Lucrari de drumuri
Determinarea adezivitatii bitumurilor rutiere si a emulsiilor
cationice
bituminoase
fata
de
agregatele
naturale prin metoda fotospectometrica
Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti
minerali "Metode de incercare"
Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri.
Metode de incercare
Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de
drumuri. Conditii tehnice de calitate
Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
Conditii tehnice de calitate
Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale
agregatelor. Partea 1: Metode de esantionare
Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale
agregatelor. Partea 3: Procedura si terminologie pentru
descriere petrografica simplificata
Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale
agregatelor. Partea 2: Metode de reducere a unui esantion de
laborator
Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si
fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la
uzura (micro-Deval)
Metode de testare a pietrelor de cariera (coeficientul de
absorbtie a apei prin capilaritate)
Piatra naturala. Terminologie
Lucrari de drumuri. Pavaje din piatra bruta sau bolovani
Pietre naturale pentru constructii. Luarea probelor,
confectionarea sectiunilor subtiri si a epruvetelor
Metode de incercare a pietrei naturale. Examinare
petrografica
Metode de incercare a pietrei naturale. Determinarea
rezistentei la compresiune
Pietre naturale pentru constructii. Porozitate aparenta la
presiune normala
Pietre naturale pentru constructs
Pietre naturale pentru constructs
Pietre naturale pentru constructii. Determinarea comportarii la
inghet-dezghet
Pietre naturale pentru constructii. Indicatii pentru stabilirea
comportarii la intemperii
Pietre naturale pentru constructii. Determinarea comportarii la
actiunea agentilor atmosferici
Metode de testare pentru petrol si produse din petrol - BS
2000-222: Bitum si lianti bituminosi - Determinarea vscozitatii
dinamice cu viscozimetrul capilar sub vid (identic cu IP 2222000)

58.

SR EN 14023/2007

59.

SR EN 1427:2002

60.

SR EN 1426:2002

61.
62.

Stas 11106-84
SR EN 13808/2007

63.

SR EN 12593:2003

64.
65.
66.

SR 61:1997
SR 754:1999
SR 5489/2008

67.

Stas 35-81

68.
69.

Stas 539-79
Stas 11342-79

70.

SR EN 456/2002

71.

STAS 1948/1-91

72.

Stas 1338/1 -84

73.

SR EN 23/2004
SR EN 12697-6/2004

74.

Stas 1338/3-84

75.

SR EN 12697-1:2002/
AC:2002

76.

SR EN 12697-3:2002/
AC:2002

77.

SR EN 12697-4:2002/
AC:2002

78.

SR EN 12697-6

79.

SR EN 12697-8

80.

SR EN 12697-15

81.

SR EN 12697-23

82.

SR EN 12697-27:2002

83.

SR EN 12697-28:2002

84.

SR EN 12697-32

Bitum si lianti bituminosi. Cadru pentru specificatiile bitumurilor

modificate cu polimeri
Metode pentru petrol si petroduse din petrol - BS 2000-58:
Bitum si lianti bituminosi - Determinarea punctului de inmuiere Metoda cu inel si bila (identic cu IP 58-2000)
Bitumuri. Determinarea penetratiei
Penetratie la 25*C
Bitumuri. Determinarea continutului de asfaltene
Bitum si lianti bituminosi. Cadrul specificatiilor pentru emulsiile
cationice de bitum
Metode de testare pentru petrol si produse de petrol - BS 200080: Bitum si lianti bituminosi - Determinarea punctului de rupere
Fraass (identic cu IP 80/2000)
Bitum. Determinarea ductilitatii
Bitum neparafinos pentru drumuri
Produse petroliere. Determinarea punctului de
inflamabilitate in vas deschis Marcusson
Titei, produse petroliere lichide, semisolide si solide
(determinarea densitatii la 15oC)
Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere
Emulsii bituminoase anionice cu rupere lenta pentru
hidroizolatii
Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrari
de drumuri
Lucrari de drumuri. Stlpi de ghidare si parapete. Prescriptii
generale de proiectare si amplasare pe drumuri
Lucrari de drumuri
Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald.
Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea
epruvetelor
Lucrari de drumuri
Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la
cald. Metode de determinare si incercare
Lucrari de drumuri
Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald.
Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea
epruvetelor
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum solubil
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului. Evaporator
rotativ
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului. Coloana de
fractionare
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 6: Determinarea densitatii - metoda
hidrostatica
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 8: Determinarea continutului de guri
de aer
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 15: Determinarea sensibilitatii a
separarii mixturilor
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 23: Determinarea densitatii - cu presa
rotativa
Mixturi asfaltice. Metode de incarcare pentru mixturi asfaltice
preparate de cald. Partea 27: Prelevarea probelor
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru
determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a
compozitiei granulometrice
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 32: Compactare prin vibrare

85.

SR EN 12697-36

Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice

preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimii

86.

SR EN 12697-37

87.

SR EN 12274-4

88.

SR EN 12274-2

Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice

preparate la cald. Partea 37: Determinarea HRA a aderentei
materialului
Emulsii bituminoase turnate la rece. Metode de incercare.
Partea 4: Determinarea coeziunii amestecului
Emulsii bituminoase turnate la rece. Metode de incercare.
Partea 2: Determinarea continutului de material liant rezidual

89.

SR EN 12274-5

90.

SR EN 12272-3

91.

TEM 2001

92.

Legea nr.82/1998

93.

Ordin 45/98

94.

PD 161/85

95.

CD 145-85

96.

P 82-86

97.

AND 544-98

98.

AND 514-2000

99.

CD 155-2001

100.
101.

AND 554-2002
CD 31-2002

102.

NE 021-2003

103.

AND 540-2003

104.

DD 500-86

105.

DD 501-86

106.

AND 519-93

107.

AND 521-93

108.

AND 535-97

109.

AND 536-97

110.

AND 537-98

111.

AND 538-98

112.

AND 541-98

113.

AND 542-98

114.

AND 543-98

Emulsii bituminoase turnate la rece. Metode de determinare.

Partea 5: Determinarea uzurii
Tratamente superficiale. Metode de incercare. Partea 3:
Determinarea adezivitatii agregatelor prin folosirea placii Vialit
(metoda de testare prin soc)
Standarde TEM si practici recomandate a 3-a editie, 4-6
Decembrie 2001
Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
43/1997 privind regimul drumurilor
Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea
drumurilor
Ghid de proiectare pentru drumuri, poduri de cale ferata,
consolidari
Ghid de metodologie a constructiei pentru executarea stratelor
de fundatie din balast prin compactarea la un continut optim de
umezeala de compactare
Reglementari tehnice pentru proiectarea si intretinerea
drumurilor de pe santier
Metodologie de evaluare a prioritatii de executie a pasajelor
denivelate in punctele de intersectie dintre drumurile nationale
si caile ferate
Regulament privind efectuarea receptiei lucrarilor de intretinere
si reparare curenta drumuri poduri
Instructiuni tehnice privind starea tehnica a drumurilor moderne
Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice
Normativ pentru determin area prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple si semirigide
Normativ privind stabilirea cerintelor tehnice de calitate ale
drumurilor legate de cerintele utilizatorilor
Normativ pentru evaluarea starii de degradare a
imbracamintii pentru structuri rutiere suple si semirigide
Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea in situ
a permeabilitatii imbracamintilor rutiere cu permeametru AP
400.
Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea in situ
a densitatii straturilor rutiere bituminoase cu densimetru AP
425.
Instructiuni tehnice departamentale privind metodologia de
interpretare statistuca a rezultatelor masuratorilor de laborator
si de teren pentru determinarea calitatii complexului rutier
Instructiuni tehnice privind determinaresa compozitiei chimice a
bitumului rutier pe patru fractiuni
Instructiuni tehnice pentru determinarea stabilitatii in strat
subtire a bitumului pentru drumuri - incercarea TFOT
Instructiuni tehnice pentru determinarea in strat subtire a
bitumului pentru drumuri - Incercarea RTFOT
Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului
neparafinos pentru drumuri
Metodologie de determinare a caracteristicilor bitumului
modificat utilizat la executia lucrarilor de drumuri
Instructiuni tehnice privind confectionarea epruvetelor din
mixturi asfaltice utiliznd presa de compactare giratorie
Instructiuni tehnice privind determinarea modulului de
elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice
Instructiuni tehnice privind determinarea fluajului static si
dinamic al mixturilor asfaltice

115.

AND 548-99

Instructiuni tehnice privind determinarea comportarii

oboseala a mixturilor asfaltice cu echipament ELLE-MATTA

116.

AND 551-99

117.

AND 552-99

118.

ST 033-2000

Metodologie de determinare a caracteristicilor emulsiilor

bituminoase cationice utilizate la lucrarile de drumuri
Normativ privind conditiile tehnice de calitate ale emulsiilor
bituminoase cationice utilizate la lucrarile de drumuri
Specificatie tehnica privind cerintele de calitate pentru
prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice

119.

ST 034-2000

120.

AND 573-2002

121.

AND 574-2002

122.

AND 581-2002

123.

NE 022-2003

124.

NE 011-1999

125.

C 148-85

126.

CD 42-85

127.
128.

AND 532-97
AND 539-98

129.

AND 549-99

130.

AND 553-99

Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate

la cald realizate din mixtura asfaltica cu bitum aditivat

131.

NE 010-1999

Normativ pentru executia tratamentelor bituminoase cu bitum

aditivat (2).
Normativ pentru executia mixturilor asfaltice drenante
Instructiuni tehnice penbtru utilizarea mixturilor asfaltice armate
cu fibre tip PNA la realizarea imbracamintilor rutiere
Instructiuni tehnice pentru prepararea si punerea in opera a
mixturilor asfaltice antifagas
Normativ privind reciclarea la cald a imbracamintilor rutiere
bituminoase
Normativ privind executarea straturilor de baza din beton slab la
autostrazi
Normativ privind tehnologia de executie a straturilor de fundatie
din balast prin compactarea acestora la umiditatea cuprinsa in
domeniul optim de umiditate de compactare
Instructiuni tehnice departamentale pentru prepararea la cald a
mixturilor asfaltice din mixturi recuperate
Normativ privind executia straturilor bituminoase foarte subtiri

132.
133.

AND 566-2002
AND 568-2002

134.

AND 570-2002

135.

AND 575-2002

136.

NE 023-2003

137.

CD 148-2003

138.

DD 509-2003

139.

AND 523-2004

140.

AND 533-97

141.

AND 545-98

142.

AND 547-99

143.

AND 555-99

144.

AND 556-99

145.

AND 559-99

la

Specificatia tehnica privind cecrintele de calitate pentru

compactarea structurilor rutiere
Normativ privind determinarea susceptibilitatii la formarea
fagaselor a mixturilor asfaltice preparate la cald pentru
imbracaminti bituminoase
Normativ privind determinarea compozitiei chimice a bitumurilor
prin cromatografie in strat subtire cu detector de ionizare in
flacara. Metoda IATROSCAN
Normativ privind conditiile tehnice si metodologia de testare a
emulsiilor bituminoase cationice suprastabilizate
Normativ privind determinarea adezivitatii bitumurilor rutiere
fata de agregate
Normativ pentru executia tratamentelor bituminoase cu emulsii
pe baza de bitum modificat cu polimeri (2)
Indrumator pentru tehnologia de executie a straturilor de
fundatie din balast prin compactarea acestora la umiditatea
cuprinsa in domeniul optim de umiditate de compactare
Normativ departamental pentru folosirea directa a nisipurilor
bituminoase cu si fara adaos de bitum dur la executarea la cald
a straturilor bituminoase rutiere
Normativ privind reciclarea la rece a imbracamintilor rutiere
Instructiuni tehnice pentru realizarea mixturilor bituminoase
stabilizate cu fibre de celuloza destinate executarii
imbracamintilor asfaltice
Normativ privind imbracaminti bituminoase cilindrate la cald
realizate cu bitum modificat cu polimeri

Normativ privind lucrarile de intretinere a imbracamintii

bituminoase pe timp friguros
Normativ privind executia terasamentelor bituminoase cu
agregate de balastiera neconcasate pe drumuri cu trafic redus
Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la
imbracaminti rutiere moderne
Normativ pentru executia tratamentelor bituminoase cu emulsii
pe baza de bitum modificat cu polimeri
Normativ pentru executia tratamentelor bituminoase cu bitum
aditivat
Normativ privind aplicarea solutiei antifisura din mortar asfaltic

Normativ privind aplicarea solutiei antifisura din mixturi asfaltice

cu volum ridicat de goluri
Instructie privind protectia drumurilor publice pe timp de iarna,
combaterea lunecusului si a inzapezirii
Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a
planeitatii suprafetei drumurilor cu ajutorul analizorului de profil
longitudinal APL 72
Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a
capacitatii portante a drumurilor cu deflectometrul MLY 10.000

146.

AND 560-99

147.

AND 525-2000

148.

AND 563-2001

149.

AND 564-2001

150.

AND 565-2001

151.

DD 502-2001

152.

PD 216-2001

153.

AND 567-2002

Instructie privind modul de interventie in cazul dezastrelor

produse de fenomene meteorologice periculoase la drumurile
publice

154.

AND 586-2002

155.

MO 138bis/1998

Normativ pentru evaluarea starii tehnice a lucrarilor de

consolidare aferente drumurilor
Norme privind amplasarea si exploatarea balastierelor din zona
drumurilor si a podurilor
Norme privind proiectarea, construirea si modernizarea
drumurilor
Normativ privind conditiile de proiectare si tehnologia de
executie a lucrarilor de imbracaminti asfaltice usoare
Catalog de solutii de ranforsare a structurilor rutiere suple si
semirigide pentru sarcina de 115 kN pe osia simpla
Normativ departamental privind proiectarea autostrazilor
extraurbane

156. MO 138bis/1998
157.

CD 16-2000

158.

AND 571-2002

159.

PD 162-2002

Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a

planeitatii suprafetelor drumurilor cu ajutorul BUMP
Integratorului BI
Normativ pentru executia tratamentelor din anrobate
bituminoase cu granulozitate discontinua
Instructiuni tehnice privind proiectarea si executia de tratamente
bituminoase duble inverse pe imbracaminti cu lianti hidraulici

401.1

Generaliti

Programul de control al calitatii lucrarilor va fi pregatit inaintea de inceperea executiei lucrarilor care fac obiectul
acestui capitol. Aceste documente vor fi pastrate pe teren ca parte a Sistemului de Control al calitatii.
401.1.1

Descriere

Aceasta sectiune a caietului de sarcini se refera la straturi de fundatie realizate din material granular din balast,
face parte din sistemul rutier al drumului.
Stratul de fundatie poate fi realizat din:
- balast natural
- balast amestec optimal
401.2

Materiale

401.2.1

Balast

Balastul natural este un material extras din cariera, care indeplineste conditiile de granulozitate din Tabelul 1.
Balastul amestec optimal este un material rezultat din amestecul unor sorturi de agregate care indeplineste
conditiile de granulozitate din Tabelul 1.
Roca din care provine balastul trebuie sa fie stabila si de origine silicioasa. Materialul granular nu trebuie sa
contina particule moi sau fragile; trebuie sa fie nealterabil la conditiile atmosferice adverse si sa nu contina
materiale necorespunzatoare care pot fi observate la o inspectie vizuala, ex. masa de argila, carbune, lemn,
materii organice sau altele conformandu-se cerintelor SR 662:2002.
Balastul si balastul amestec optimal folosite pentru stratul de fundatie trebuie sa intruneasca cerintele mentionate in
Tabelul 1.
Tabel 1
(tabelul 14 din SR 662:2002)
Cerinte
Caracteristici

Balast natural

Tipul materialului (Gradarea)

0 - 63

Balast
preparat in
instalatii
0 - 63

Metode de testare

Min (mm)

Max (mm)

Continut in procente - % trecere

0.02

3 (max)

3 (max)

0.2

3-18

4 -10

4-38

12-22

16-57

26-38

25-70

35-50

16

37-82

48-65

25

50-90

60-75

50

80-98

85-92

63

100

100

Gradare

Continuu

Continuu

Coeficient de neuniformitate (Un), min.

15

SR EN 13450-2003

Echivalent de nisip (EN), min.

30

30

SR EN 13450-2003

Abraziunea Los Angeles (LA), %, max.

50

30

SR EN 13450-2003

STAS 1913/5-85

ST AS 4606-80

STAS 4606-80

Balastul optimal trebuie sa fie obtinut prin amestecarea sorturilor rezultate 0-8, 8-16, 16-25(40), si 25(40)-63
pentru inscrierea in domeniul de granulozitate din Tabelul 1 .
Conditiile privind calitatea si frecventa prelevarii de probe si a testarii materialelor furnizate trebuie sa fie in
concordanta cu cerintele SR 662:2002, capitolele 3 si 4 (Tabel 2).
Tabelul 2

Nr. curent

Particularitati

Balast

Metoda de testare

Particularitati si caracteristici
petrografice

Da

Continut de particule alterate, moi,

fragile, poroase si cu vacuole
Granulometria

Da

Echivalent de nisip (EN)

Coeficient de neregularitate
Continut de impuritati
- corpuri straine
- huma
- mica afnata
-sulfati
-carbune
- particule mai mici de 0.1 mm
- particule maqi mici de 0.2 mm
Parti levigabile
Existenta filtrului invers
Coeficient de permeabilitate
Inaltimea capilaritatii
Coeficientul de forma
Gradul de rupere
Index de fisurare
Rezistenta la fisurare a agregatelor
saturate
Rezistent la inghet-dezghet

Da
Da

Rezistenta la actiunile repetate ale

Na2SO4 (MgSO4)
Test de uzura folosind instalatia
Standard Los Angeles (LA)
Argila (VA)

STAS 4606-80

Da

SR EN 13450-2003

SR 667:2000

3
4
5
6

7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

Da

Da
Da
Da
Da
Da
-

SR EN 12407:2002
STAS 9110 SR
EN 932-3:1998
As per 2.2.6
SR EN 13450-2003
SR EN 933-2:1998
SR EN 13450-2003
SR EN 13450-2003
STAS 4606-80
STAS 4606-80
STAS 4606-80
STAS 4606-80
STAS 4606-80
SR EN 13450-2003
STAS 1913/5-85
STAS 4606-80
SR EN 13450-2003
STAS 1913/6-76
STAS 4606-80
SR EN 13450-2003
SR EN 13450-2003
SR EN 13450-2003
STAS 4606-80
SR EN 12371:2002
SR EN 13450-2003

Se impune testarea periodica (minim o data pe an) pentru fiecare sursa de balast unde productia depaseste
400,000m3. Daca productia este mai mica de 400,000m3 testarea periodica se va face cel putin o data la doi ani.
Toate testele listate in tabelul 19 vor fi efectuate in timpul testarilor periodice.
Testul numarul 3 (granulometria) va fi executat pentru fiecare lot de 400 t pentru fiecare tip si sursa de balast.
Toate agregatele furnizate vor fi insotite de certificatul de calitate al furnizorului si de rezultatele oricarui test
executat la sursa si care demonstreaza ca materialele furnizate sunt pe deplin in concordanta cu aceasta
sectiune din caietul de sarcini. Evidentele testelor din teren vor fi pastrate in registrul de testare al agregatelor.
Materialul va fi furnizat si stocat in cantitati suficiente pentru a fi o sursa permanenta de materiale folosite la
lucrare. Zilnic se va face o inspectie vizuala a depozitului de agregate. O atentie deosebita trebuie acordata
acestor depozite dupa perioadele cu precipitaii pe timp friguros pentru a evita utilizarea materialului ngheat.
Daca se foloseste balast din mai multe surse, trebuie sa se evite amestecul materialelor la furnizare si depozitare.

401.2.2 Apa pentru compactare

Se poate folosi orice sursa de apa pentru controlul continutului de umiditate al balastului sau al balastului
amestec optimal in timpul lucrarii, atata timp cat nu contine produse chimice sau impuritati. Apa folosita pentru
lucrari trebuie sa fie testata pentru a intruni cerintele SR EN 1008:2003.

401.2.3 Caracteristici optime de compactare

Inainte de inceperea executiei trebuie sa se determine umiditatea optima de compactare si densitatea maxima in
stare uscata a materialelor folosite, balast sau balast optimal. Aceste teste trebuie executate cel putin cu o
saptamna inainte de inceperea lucrarilor si dupa fiecare schimbare a furnizorului sau a sursei.
Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundatie se vor determina folosind testul metoda
Proctor modificata (PM), in concordanta cu prevederile STAS 1913/13 dupa cum urmeaza:

401.3
401.3.1

d max. PM = densitatea in stare uscata maxima a pamntului, exprimata g/cm3;

W opt PM = umiditatea optima pentru compactare, exprimata in %.
Utilaje
Echipament de amestec

Agregatele folosite pentru obtinerea balastului amestec optimal in statie vor fi amestecate in proportiile
specificate, intr-o instalatie fixa de tip continuu sau discontinuu sau o instalatie mobila.
Instalatia de tip continuu trebuie echipata cu un dispozitiv de cantarire sau masurare capabil sa controleze
proportia corecta a sorturilor pietrisului si nisipului. Echipamentul de amestecare trebuie sa produca cel putin 200
tone pe ora.
Instalatia mobil trebuie sa intruneasca aceleasi cerinte.
401.3.2

Utilajele de aternere i nivelare a balastului

Straturile de fundatie trebuie executate de utilaje de aternere i nivelare care sa astearna materialul la
dimensiunile si pantele specificate in planse. Utilajele de aternere i nivelare trebuie sa fie echipate cu
dispozitive ajustabile care sa mentina latimea, grosimea si profilul transversal cerut. Numarul si capacitatea
utilajelor de asternere si nivelare trebuie sa fie corelate cu productia instalatiei de amestecare.
401.3.3

Utilaje de compactare

Utilajele de compactare trebuie sa fie capabile de a realiza densitatea si finisarea prevazuta.

Utilajele de compactare cu vibratii trebuie sa fie de tipul cilindru compactor sau placi vibrocompactoare.
Compactorul trebuie sa fie echipat cu dispozitive de control pentru amplitudine si frecventa si special destinat
pentru compactarea materialului pentru care va fi folosit.
401.4
401.4.1

Conditii de executie
Asternerea balastului

Inainte de asternerea stratului de fundatie, terenul de fundatie trebuie sa fie stropit usor cu apa.
Materialul stratului de fundatie trebuie asternut, intins intr-un strat uniform si compactat la cel putin 8% din
densitatea maxima a Proctor-ului modificat (401.5.2).
Materialul care se asterne trebuie sa fie in cantitate suficienta pentru ca intreaga suprafata a sectiunii sa fie
compactata si profilata.
Materiale necontaminate recuperate de la profilarea unei sectiuni pot fi aternute uniform pe o sectiune adiacenta
neprofilata.
Este interzisa asternerea de material marunt peste zone segregate.
Zonele segregate se vor inlatura si inlocui cu material corespunzator.
Inainte de completarea cu material nou in zonele cu depresiuni, suprafata existenta se va scarifica pentru
acrosare.
Este interzisa folosirea balastului care contine zapada sau particule de gheata sau asternerea pe un teren de
fundatie inghetat sau pe un teren acoperit cu zapada sau gheata.

Compactarea va fi realizata cu un echipament corespunzator, in concordanta cu metoda, urmarind concluziile

sectiunii experimentale.

401.4.2

Poligon Experimental

Inainte de inceperea lucrarilor sau la schimbarea sursei se va realiza un poligon.

Incercarea trebuie executata pe un poligon avnd o lungime de eel putin 50 m si pe o latime egala cu platforma
drumului (2 benzi).
Controlul compactarii pentru poligonul experimental trebuie facut prin teste de laborator specificate in
procedura de execuie propusa de Antreprenor si aprobata de Inginer.
In cazul in care gradul de compactare cerut, nu este corespunzator, se va realiza un nou test dupa revizuirea
metodelor si reglarea utilajelor de compactare.
Parametrii ce trebuie masurati in poligonul experimental trebuie sa fie:
Grosimea optima a stratului de balast asternut, inainte de compactare;
Numarul trecerilor pentru fiecare tip de compactor, cu sau fara vibratie, pentru a determina intensitatea
compactarii, unde:
Intensitatea compactarii = Q / S
Q = volumul de balast asternut pe unitate de timp (ora, zi, tura), exprimat in m3;
S = aria, exprimata in m2, acoperita de fiecare utilaj de compactare, intr-o perioada data.
Daca in poligonul experimental se inregistreaza rezultate zatoarerespunde, parametrii inregistrati vor deveni
puncte de referinta pentru lucrarile la stratul de fundatie realizat cu material de la sursa. Pentru fiecare sursa
diferita de material, se va realiza un poligon experimental.
401.5
401.5.1

Controlul calitatii pentru receptie

Tolerantele geometrice

Grosimea stratului de fundatie trebuie sa fie in concordanta cu prevederile din planse.

Limitele de deviere ale grosimii vor fi de +15 mm pentru fiecare punct masurat.
Controlul grosimii trebuie facut prin masuratori directe. Masuratorile grosimii se vor realiza la fiecare 200 m
lungime de drum pe linia median a fiecarei benzi.
Toleranta de cota in profilele transversale trebuie sa fie de + 20 mm fa de cota din planse.
Tolerantele de uniformitate in profil longitudinal, masurate sub o lat de trei metri, trebuie sa fie +20 mm la fiecare
punct masurat.
Tolerantele de latime trebuie sa fie de 5 mm, masurate in pozitia profilelor transversale proiectate.
Tolerantele pantelor transversale vor fi de 0.4% masurate in profilele transversale proiectate pozitionate la
fiecare 20 m.
401.5.2

Compactare

Stratul de fundatie trebuie compactat la un grad de compactare de 100% prin testul Proctor modificat pentru
minim 95% al punctelor de masurare, si un minim de 98% la toate punctele de masurare.
Densitatea stratului de compactare trebuie masurat pe teren, prin metoda de inlocuire cu nisip, in concordanta
cu prevederile STAS 1913/15-75 si STAS 12288-85.
Continutul de umiditate trebuie masurat in concordanta cu prevederile STAS 1913/1-82.
Masurarea densitatii va fi realizata la fiecare 200 m de drum pe linia median a fiecarei benzi.
401.5.3

Capacitatea portanta

Capacitatea portanta la stratul de fundatie se obtine daca deformatia elastica [masurat cu metoda prghiei
Benkelman (conform prevederilor Normativului CD 31-2002)] este mai mica decat valorile admise dupa cum
indic Tabelul 2 de mai jos:

Tabel 2

Grosimea
stratului de
fundatie
masurata in
cm

10
15
20
25
30
35
40
45
50

Valorile flexibile ale deformatiei -Dadm (1/100 mm)

Stratul superior al terasamentelor este alcatuit din :
Stratul de forma
Pamnturi de tipul (conform STAS 1243-88)
Nisip prafos
Praf nisipos
Argila
in sensul
Nisip argilos
Praf nisipos-argilos
Argila nisipoasa
cerintelor STAS
(P3)
(P4)
Argila prafoasa
12253
(P5)
185
323
371
411
163
284
327
366
144
252
290
325
129
226
261
292
118
206
238
266
109
190
219
245
101
176
204
227
95
165
190
213
89
156
179
201

Daca deformatia prin masuratori cu prghia Benkelman nu este posibila din cauza conditiilor de masurare
inguste, atunci se va realiza testul de incercare cu plac Lukas. Daca se va folosi testul deformatiei relative cu
placa (conform prevederilor STAS 2914/4-89), frecventa de testare va fi aceeasi ca in cazul testelor de
compactare.
Rezultatele geometriei, compactarii si capacitatii portante trebuie recepionate simultan pentru ca o sectiune a
stratului de fundatie sa fie inclusa in lucrarile permanente.