LUPTA ROMNILOR DIN TRANSILVANIA PENTRU

A RMNE N BISERICA STRMOSEASC

SI PERSECUTIILE NENTRERUPTE SUPORTATE
DIN CAUZA ACEASTA
de Preot prof.dr. Dumitru Stniloae

Ar trebui volume pentru descrierea persecutiilor

nentrerupte suportate de poporul romn din
Transilvania, pentru vointa lui de a rmne n
Biserica Ortodox, mai ales de la anul 1701 pn la
anul 1761, cnd o parte a lui a reusit s obtin un
episcop ortodox, si prin patenta imperial din 6
noiembrie 1762, o tolerant conditionat [1] , iar alt
parte mult mai mic a fost nregistrat cu forta ca
unit. Ne vom multumi aici numai cu cteva spicuiri
exemplificatoare din aceast zbuciumat perioad
istoric.
Ads not by this site

a) nc a treia zi dup instalarea lui Atanasie ca

episcop pentru a servi catolicismului, ntmplat la
25 iunie 1701, romnul Nagyszegi nainta un protest
la curtea imperial n numele preotilor si
credinciosilor ortodocsi din prtile Alba-Iuliei,
Brasovului si Fgrasului, fapt pentru care Nagyszegi
a pltit cu nchisoare de 6 ani. ntr-un memoriu
naintat din temnit la 5 noiembrie 1701 ctre judele
regesc din Sibiu, Nagyszegi scria: Ca s nu se nasc
revolutia n Transilvania, ci ca toate aceste lucruri s
le potoleasc Maiestatea Sa, eu sftuiesc s se dea

pace religiilor, s cread si s se roage fiecare cum

vrea [2]. Romnii din tinutul Brasovului si
Fgrasului s-au rupt formal de sub jurisdictia
episcopului Atanasie si a urmasilor, intrnd sub
jurisdictia mitropolitului de Bucuresti, apoi de la
1716, de cnd Oltenia a ajuns sub stpnirea
Austriei, sub cea a episcopului de Rmnic, iar prin
acesta sub cea a mitropolitului de Carlowitz.
Dar o vreme a domnit n popor o confuzie. El nu-si
ddea nc seama ce s-a ntmplat, ntruct preotii
nu-i spuneau c nu mai sunt ortodocsi. Dup ce s-a
dumirit ns c se intentioneaz ruperea lui de la
credinta ortodox strmoseasc, o miscare general
de rezistent s-a ntins n toat Transilvania, mai ales
ncepnd din 1744. Credinciosii au nceput s refuze
s mai asiste la slujbele preotilor uniti si-si trimiteau
tineri s se hirotoneasc la episcopiile din Principate,
sau primeau preoti de peste munti. Curtea din Viena
a ordonat arestarea acestor preoti si clugri n
diferite rnduri, ceea ce echivala cu interdictia
cultului ortodox. Astfel a nceput lupta ntre romni si
autorittile imperiale, lupt n care poporul n-a putut
fi niciodat nvins. Preotii uniti aduceau fiscul si
armata pe capul satelor. Satele trimiteau plngeri
peste plngeri la autoritti s le permit s-si aduc
preoti ortodocsi, sau la Patriarhia din Carlowitz, s le
ia sub oblduirea sa ierarhic, n cele mai multe
cazuri tineau asemenea preoti fr voia autorittilor.
ntr-o petitie ctre contele Haller, guvernatorul
Transilvaniei, romnii din scaunele Slistei, Miercurii,
2

Sebesului, Orstiei si Dobrei, declar, n noiembrie

1748, c nu au fost si nici nu vor s fie uniti si
aceasta au fcut-o cunoscut si mprtesei printr-o
delegatie trimis. Dumnezeu stie cte asupriri
suportm si n trupurile si n sufletele noastre din
pricina unirii, suferind mari silnicii. Cci nu stim cine
ne-a declarat pe noi uniti; noi ns declarm pe fat
c n-am fost uniti. Cnd s-a introdus unirea n
Transilvania la 1701... cte doi oameni din Brasov,
Fgras, Sibiu au fcut cerere cu protest nu ca s nu
se introduc unirea n Transilvania, numai ca s nu se
fac aceasta cu violent... Cnd a venit Ioan Patachi
ca episcop (la 1715), ne-am ridicat cu tot districtul
nostru si am fcut cerere cu mari rugciuni s nu fim
siliti cu violent s mbrtism unirea, pentru c noi
nu vom mbrtisa unirea... Venind al doilea episcop,
Dl. Ioan Inocentiu Klein, iarsi ne-am ridicat si cerem
s nu fim siliti la unire pentru c noi nu o vom primi...
Si popii nostri, fr s stim noi, s-au dus si s-au unit
si cnd noi am ntrebat: domniile voastre v-ati
unit?, ei lund pinea n mini (Sfnta
Cuminectur), ngenunchind s-au jurat, nu numai pe
pine si pe vin, ci si pe copiii lor c nu sunt uniti. Noi
i-am crezut ca unor printi duhovnicesti ai nostri, dar
pe urm am aflat c ei s-au alturat unirii. Din cauza
aceasta, noi ne-am retras de la ei. Dac s-au unit, ssi pstreze unirea pentru ei, pe care noi n-o vom
pstra, pentru c niciodat n-am fost uniti... Ei au
fcut apoi asa fel, ca s fim jefuiti si adusi, n
mizerie; cci am ajuns acolo c nu mai suntem n
stare s prestm; contributia luminatei regine si pe
lng aceea nu putem s ne mai ducem viata. Dac
3

cineva are o vit si achit amenda, cine n-are vite,

nici vreo alt posesiune, e dezbrcat de hain.
Nemaiavnd deloc mijloace, ne-am fcut robi altor
natiuni. De aceea suntem siliti s ne refugiem la
luminata noastr regin, deoarece totdeauna din
porunca si n numele ei ne-au amendat si ne-au
supus la bti (verberibus affecerunt. nos), ...nu
mai putem suporta asupririle si calamittile [3].
Rezultatul cererii ctre mprteas a fost c li s-a
cerut tuturor satelor s trimit cte doi oameni la
Sibiu, s li se citeasc un rescript al mprtesei.
Citindu-li-se acest rescript n latineste, fr nici o
explicare si deci nentelegnd ei ceva, ndat din
porunca celor mai mari, trimisii nostri au fost
alungati cu btele; cei mai tineri asternndu-se la
fug deabia au scpat, cei mai btrni, ns, si mai
neputinciosi au fost loviti crud. Apoi doi trimisi ai
nostri, Ioan Oancea care a dus memoriul la Viena si
un altul care l-a nsotit, mpreun cu opt preoti ai
nostri" si cu ctiva laici, au fost luati din casele lor si
dusi n lanturi si aruncati n carcera murdar a unei
temnite cunoscute si tinuti desprtiti de orice
comunicare omeneasc; am cerut eliberarea lor
adeseori, dar orice cerere a fost zadarnic; si pentru
c am ndrznit s facem recurs la Maiestatea
Voastr suntem amenintati cu chinuri de moarte; si
dac Maiestatea Voastr nu va binevoi s
porunceasc eliberarea vietii noastre de chinuri, vom
muri btuti n cap sau cu btele [4].
ntr-o alt cerere ctre mitropolitul din Carlowitz,
romnii din aceleasi scaune spun: Dup aceea s-au
4

suprat popii cei uniti si s-au dus la domni. Si ne-au

prt si au mintit c noi am fost mpreun cu dnsii
si n-am fost nici vom fi. Si ne-au pus sub birsag si neau prins pe noi mai mult dect 300 de oameni, tot
fruntea si noi am fgduit c nu ne vom uni; suntem
gata s ne aduceti muierile si copiii si s le tiati
capetele, apoi s stiti Mria Voastr bine c omul nu-i
slobod cu trupul dar este cu sufletul. Apoi ne-au
slobozit si ne-au pus sub birsag mare-cumplit si sub
btaie. Apoi au nceput a prinde popii, de sunt si
acuma, prinsi, n satul Gales, ne-au trimis dou
cumpnii de neamti de ne chinuiesc si ne csnesc si
de betejeste un om duc neamtii popii cei uniti de-l
cuminec si de moare un om, iar duc neamtii de-i
ngroap, si ptimim de frica neamtilor si de a
popilor, si de naste vreun prunc alearg popii cu
neamtii de-l boteaz cu diasila. Si oare om nu vrea
s mearg cu popii cei uniti la biseric i trage nti
cte 50 de bani, a doua oar cte un florin si merg la
crcium si-i beau. S judeci Prea Sfintia Ta ce vin
avem noi, c de cte ori au venit arhierei n Tara
Ardealului nu de credinta noastr, fiind uniti, noi
totdeauna ne- am aprat si acuma, fctorii de ru,
popii, ne fac o sil cumplit ca aceasta [5].
ntr-o alt cerere ctre mprteasa, romnii din
Ardeal se plng n august 1750 c din toate satele au
fost arestati preoti si credinciosi si nu li s-au dat
drumul dect dup ce preotii au prestat jurmnt
c nu vor mai svrsi liturghia, cu att mai putin
botezul sau alte slujbe pn nu vor trece la unire, iar
credinciosii c nu se vor mai plnge la Maiestatea sa
5

din cauza aceasta. Deci nssi plngerea aducea

dup sine ntemnitarea. Se poate usor ntelege, se
spune mai departe n plngere, ce urmri dureroase
au provenit din aceast sil deoarece n curs de 7
ani, rnai multe mii de persoane au murit nebotezate,
nemrturisite si necuminecate. Cci ndat ce un
preot fcea aceasta, i se con- fiscau toate bunurile,
ceea ce a atras dup sine, c un mare numr din ei
si din noi au fugit n Turcia (n Muntenia).
Credinciosii snt hotrti s-si jertfeasc trupul si
viata si bunurile lor, pentru religia lor [6]. ntr-o
cerere din 1755, romnii din scaunul Selistei, se
roag mitropolitului din Carlowitz: Pentru Hristos nu
ne vei uita, nici dorirea noastr c suntem dosditi si
legati si btuti pentru sfnta lege, c acum nu mai
stim ce s mai facem de attea necazuri si legturi si
bti, przi si geruri, care ne-au degerat minile si
picioarele noastre n legturile lor, c ce-am ptit
nainte, iar de cnd a venit Aron (episcop unit) toate
temnitele le-au umplut de robi preoti si mireni, cari
nu s-au fcut din zilele lui Maximilian si Diocletian,
mpratii cei tirani, precum face Aron cu protopopul
lui acum cu crestinii pentru legea cea greceasc
[7]. ntr-o alt cerere, adresat mitropolitului din
Carlowitz la 4 decembrie 1756, pentru a li se da un
arhiereu ortodox, romnii din Sliste si din toat
marginea de la Brasov pn la Dobra spun: Nu mai
avem puteri a rbda rul ce ne cade asupra noastr
de la popii cei uniti n toate zilele si suprrile, c n
toate zilele ne prind la arest si ne csnesc cum este
mai ru, nc ne dau si n mna biraelor, de ne nchid
prin temnite. Deci de al lor mare ru ne-am pustiit
6

toti si case si mosii si sedem tot fugiti prin pduri,

fiindc nou nu ne trebuiesc popii cei uniti pn la
moarte. Mai bucuros moartea vom pafti ca pe ei s
ne stpneasc. Ei roag pe mitropolit s intervin
pentru eliberarea delegatilor lor la Viena, popa
Mucenic din Sibiel si tranul Oprea Miclus, care au
fost aruncati n nchisoarea Kufstein din Tirol. Cererea
a fost zadarnic. Cei doi au murit n temnit [8]. La
26 mai 1757 romnii din Ardeal trimit iar patru
oameni la mitropolitul din Carlovit, cu o petitie n
care spun: Noi neprieteni nltatei mprtii n-am
fost, ci tot cu credint am slujit, dar atta pedeaps
ce ne-a venit nou pentru legea noastr cea
greceasc, c nici mai de mult cnd au fost...
mpratii cei ri Maximian si Diocletian, nc nu au
fost mai mult rutate pentru lege, ct fac acestia n
vremurile de acum cu noi c a venit acea vreme care
ne-am dus la mormnturile mortilor si am zis: iesiti
mortilor din gropi, s intrm noi de vii, c nu mai
putem rbda pedepsele ce ne vin de la popii cei uniti
si de la domnii trii, ca nu stim ce s mai facem, c
nimeni de noi nu-l doare, nici pe domnii cei ssesti,
nici pe domnii cei nemtesti, nici pe cei unguresti, c
toate temnitele s-au umplut de noi, pentru legea cea
greceasc, c atta ne-au prdat ct nu stim cu ce
om mai plti portia mpratului de prada lor. Ei se
plng c judele din Sebes, Werder, a ncuiat bisericile
din Loman, Rchita, Pianul de Sus si de Jos, Lancrm,
de stau bisericile fr rug, c oamenii nu voiesc s
asculte slujba popilor uniti [9].
ntr-o alt plngere ctre acelasi mitropolit se descriu
7

cazuri de arestri de preoti si de trani ortodocsi din

mai multe sate (Ssciori, Sebesel, Jina, Poiana,
Trtria). Metoda era cam aceeasi pretutindeni:
plutoane de soldati intrau noaptea n sat, legau
strjile, arestau pe preoti, i bteau de moarte pe
preoti si pe preotese, jefuiau tot din case, luau si
vitele, apoi plecau cu preotul legat, iar n lipsa lui cu
preoteasa, uneori cu copilul mic n brate, cum au
fcut cu preoteasa din Deal, al crei copil a murit
degerat pe drum. De obicei se nsteau incidente,
cci cei arestati strigau. Aceasta scula tot satul, care
alerga la fata locului. Se descrca cte un foc de
arm, erau arestati n plus ctiva oameni, care
rmneau cu anii n nchisoare si multi mureau n
ele. Asa s-a ntmplat n sute de sate n repetate
rnduri. n Sebesel, oamenii s-au adunat, iar honvezii
vznd c se adun oamenii, au dat foc asupra
oamenilor si au nceput a da cu baltace si cu chilome
n oameni; oamenii vznd c dau n ei au luat pietre
si au zvrlit asupra lor si le-a spart capul la doi dintre
ei si asa au fugit si ne-au lsat.... Dup aceea a
venit felbirul cu vreo 60 de unguri si a czut n dou
zile si le-au dat voie de au mncat si au but ct le-a
fost voia, dup aceea a trimis felbirul de a mai adus
ca la 45 sute de oameni si venind aceia, pe acele
dou sate au legat sapte oameni din Ssciori si cinci
din Sebesel si i-a bgat pe toti n lanturi si n ctusi si
trimitndu-i la temnit n Uioara s-au ntlnit cu
multime de oameni si s-au ntors ndrt si iar au mai
trimis vreo 60 de oameni n acele dou sate si o zi si
o noapte au mncat si au but si iar au mai trimis 36
de nemti n vinerea Pastilor si a fcut pe oameni cu
8

sila de au luat paste de la popii cei uniati, si cu

pustile au stat dup ei si au sezut pn marti si cere
felbirul gloab mult de la oameni... La Jina a trimis
solgbirul din Sngtin n Duminica Tomii 20 de
ctane, toat ctana cu o pusc si cu dou pistoale
si cu sabie, si a tot mpuscat si a mncat ce s-a gsit,
tot, c oamenii au fugit toti din sat de frica prinsorilor
si ce n-au putut mnca au dus cu ei, n Poiana, dup
ce au prins un om, n ianuarie, au tot venit slugile
scaunului s prind oameni mai multi, s-i duc de
acolo si au fugit oamenii toat iarna n pdure ca vai
de ei. La Schitul Cioara venind 12 unguri s
prind pe clugr si acela fugind n pdure, s-a suit
pe Sfntul altar si au nceput a-l descoperi si a-l
strica si au dobort acoperisul si peretii [10].
Clugrul care a fugit era Sofronie care va deveni
peste doi ani cpetenia rscoalei religioase
antihabsburgice din Transilvania.
La 1745, n raportul renegatului romn Petru Dobra,
care fcea eforturi disperate s mentin unirea, se
spune: dar poporul nu mai cerceteaz nicieri
bisericile si oamenii nu mai mor, ci pier ca vitele si se
ngroap fr luminare si fr cruce [11]. Romnii
din Rsinari declar la o anchet din aprilie 1745,
dup ce tot poporul venise la Sibiu ca s protesteze
mpotriva trimiterii lui cu forta la preotii uniti c ei
mai bine se las omorti cu totii, ori se mprtsesc
n loc de pasti cu muguri de stejar, dect s mearg
la biseric o dat cu preotii uniti (Protocolul
magistratului din Sibiu, sedintele din 19, 21, 22 si 27
aprilie si din 11 iunie 1745). Se ntelege c
9

interventiile necontenite ale armatei habsburgice

pentru arestarea preotilor si a fruntasilor ortodocsi
provocau adeseori si actiuni mai hotrte din partea
poporului pentru a apra sau elibera pe cei arestati,
n comitatul Hunedoara, unde dup 1744 n-a mai
rmas nici urm de uniatie, arestnd soldatii trei
tineri trimisi de niste sate la sfintire n Tara
Romneasc, trei sate au atacat pe soldati si au scos
din minile lor pe doi din cei trei tineri [12]. n
comitatele Mures si Trnava Mic, ca de altfel
aproape pretutindeni, poporul alunga nu numai din
biserici, ci chiar si din casele lor si din sate pe preotii
uniti [13]. Se ntelege c aceasta provoca alte
interventii ale armatei imperiale, alte arestri si alte
actiuni de aprare din partea poporului. Ortodocsii
romni mureau n toate prtile ca martiri pentru
credinta lor, fie mpuscati sau spnzurati, fie n bti
si n temnite, nssi mprteasa Maria Tereza trebui
s recunoasc n rescriptul din 1760 c multimea a
fost tratat n acel principat al nostru cu moartea si
cu alte mijloace de cruzime pentru religia neunit de
rit grec (Penetravit ad aures nostras plebem in illo
principatu nostro Graeci ritus non unitorum causa
religionis nece et allis cruentis mediis tractari) [14].
Transilvania ntreag era n fierbere continu si
crescnd. Aceste tulburri continue din aproape
toate satele, ntlnirile celor trimisi de diferite tinuturi
cu jalbe pe la Viena si Carlowitz, concentrarea a sute
si mii de credinciosi din toate prtile prin nchisori, iau dus pe credinciosi la ideea unei actiuni comune
solidare. Deocamdat, de pe la 1755, au nceput s
se tin adunri (conventicole) cu sute de delegati
10

din numeroase sate, cnd ntr-un sat cnd ntr-altul.

Popa Cosma din Deal, popa Ioan din Aciliu, popa Ioan
din Sadu sunt pe rnd organizatorii lor. Din aceste
adunri trimit memorii, stabilesc msuri de actiune
comun. De la aceste adunri se ajunge la 1760 la
rscoala lui Sofronie. Clugrul Sofronie de la
Cioara, dup ce a fost alungat din schitul lui si schitul
drmat de armat, a nceput s cutreiere satele
Hunedoarei si s trimit proclamatii n diferite prti,
cernd s se adune cu totii pe la autoritti si s
cear libertatea de credint, nainte de Crciunul
anului 1759 el a fost arestat si aruncat n temnita din
Boblna. La 12 februarie 1760 vreo 500600 de
oameni din Zarand si din tinutul Abrudului, al
Orstiei, al Hunedoarei nvlir noaptea mprtiti n
trei cete, din care una sub conducerea protopopului
din Sliste, au atacat temnita din Boblna, au eliberat
pe Sofronie, iar pe straja-mesterul care a ncercat si opreasc l-au lovit cu topoarele n piept si n spate.
Dimineata poporul a intrat n biserica din Rapolt, ca
s-i multumeasc lui Dumnezeu c le- a ajutat s
scape pe clugrul lor. Era un preludiu al revolutiei.
Sofronie se duce n Zarandul aprat de munti si
rezultatul actiunii lui printre moti l vedem ntr- un
memoriu adus n mai 1760 de o delegatie de trani
Congregatiei nobililor din judetul Hunedoara,
adunat la Deva.
In memoriu se spunea, mbinndu-se respectul cu
hotrrea: Dac vreti s scoateti de la noi ceva, sub
cuvnt de contributie, ori alt trebuint a
Principatului, noi suntem gata la toate, dar religia nu
11

ne-o prsim pn cnd trim. Toate neamurile si au

legea lor si triesc n pace n legea lor... Iar noi
suntem prigoniti nencetat pentru legea noastr. De
ce nu ne dati pace ca s ne odihnim? De ce s dm
unitilor bisericile, pe care bietii de noi le-am zidit cu
cheltuiala si cu minile noastre? Nu, niciodat pn
ce suntem vii!... Prea deajuns ne-am rugat cu toat
cuviinta si n-am primit nici un rspuns... Mriile
Voastre, nici noi nu suntem ca vitele, cum credeti, ci
avem Biserica noastr. Iar bisericile nu de aceea sunt
cldite ca s rmn goale, si nici noi nu ne vom mai
nchina n grajduri, ci ne vom duce la biserici, ca s
ne rugm acolo si s nu rmn goale! [15].
n acelasi timp Sofronie tine adunri mari n Zlatna,
Abrud, Cmpeni, poporul e continuu mobilizat n jurul
lui, urmndu-l dintr-o localitate ntr-alta. Scopul
miscrii lui Sofronie era s nscrie pe toti ortodocsii
ntr-o list n vederea cererii unui episcop ortodox pe
seama lor, cum se ceruse si n adunrile mai mici
de pn acum. Arestat n august 1760 de un
detasament de soldati, e scpat la portile Zlatnei de
mai multe mii de oameni, ndat dup aceea, ntre
10 -15 august 1760 Sofronie tine un mare sinod la
Zlatna, n care se formuleaz un memoriu ctre
mprteasa Maria Tereza si ctre guvernul din
Transilvania. Sinodul, alctuit din multi preoti si mii
de credinciosi, cere: libertatea pentru romni de a-si
practica credinta strmoseasc, plecarea episcopului
unit Petru Aron ca s nu mai stpneasc nici el, nici
popii uniti peste popor, iar n locul lui s li se dea
episcop ortodox; restituirea bisericilor si sesiunilor
12

parohiale ortodocsilor; eliberarea tuturor celor

arestati din cauza credintei; scoaterea din
Transilvania a popilor uniti, care sunt pricina tuturor
tulburrilor si care sunt niste mincinosi deoarece
ctre catolici jur c sunt catolici, iar ctre romni
c nici nu cred nici nu mrturisesc unirea.
Dac nu li se va mplini cererea, e de temut c
poporul nu va mai suporta necazurile, dragostea de
popoare se va tulbura si vor fi rscoale n toat tara.
Miscarea s-a ntins ca fulgerul n toat Transilvania.
Episcopul Petru Aron a scpat numai fugind la sediul
comandantului militar din Sibiu de rzbunarea
poporului, care nvli n august 1760 din toate
prtile asupra Blajului, cernd pe prigonitorii lui. Din
tabra de la Zlatna, poporul i trimite ntr-o scrisoare
tot dispretul acestei unelte a politicii strine: Ca s
ntelegi mai limpede ca de cnd ne crmuiesti
aproape c ne-ai prpdit, dac vei ncerca din nou,
unul din noi trebuie s piar, i cere socoteal
pentru prdarea bisericilor, si de luarea antimiselor
n faimoasele lui vizitatii. Dac nu le va restitui, l vor
cuta chiar si acas pentru ca s vedem ce fel de
vldic esti... dusman al legii grecesti, pe care cauti
s-o nimicesti ca mpratii pgni [16].
O vreme Sofronie se misc suveran n toat
Transilvania, pzit peste tot de o gard de 150 de
oameni, cci n Transilvania nu erau suficiente trupe
pentru a nnbusi miscarea. Totusi ea nu s-a
transformat n revolutie sngeroas, cci Sofronie
tinea miscarea n fru. Pe ziua de 14 februarie 1761
13

Sofronie a convocat un mare sinod la Alba Iulia, la

care au participat preoti ortodocsi, cu cte trei
reprezentanti din fiecare sat, ntr-o hotrre de 19
puncte, sinodul cere guvernului transilvnean iarsi
libertatea religiei ortodoxe, episcop ortodox,
restituirea bisericilor si bunurilor ctre ortodocsi,
eliberarea celor arestati etc.
b) Speriat de aceast miscare, Curtea din Viena
trimite n primvara anului 1761, n Transilvania, pe
generalul Bucow, cu trupe numeroase. n acelasi
timp satisface cererea romnilor pentru un episcop
ortodox si dup 60 de ani de la desfiintarea
Mitropoliei Ortodoxe le numeste ca episcop pe
Dionisie Novacovici, vldica srbesc de Buda.
Amndoi acestia vor avea s ndeplineasc munca
de pacificare a romnilor. La nceput Bucow promite
romnilor mplinirea doleantelor lor. Dar dup ce
poporul se linisteste si se duce pe la vetre, generalul
ncepe o actiune de represiune si mai crunt si mai
sistematic dect cele anterioare. El a ordonat la 9
aprilie o anchet pentru a afla care dintre romni sau declarat pn la l aprilie 1761 contra uniatiei sau
nu s-a declarat contra ei si care din ei revin acum
asupra declaratiei mpotriva uniatiei, pentru a atribui
bisericile si sesiile lor majorittii. Ancheta s-a fcut
de comisii alctuite din functionari subordonati
generalului, asistati de ctre doi preoti uniti. Deci
comisiile erau lipsite de impartialitate. Preotii uniti
uzau de tot felul de mijloace pentru a determina
mcar ctiva oameni s se declare pentru uniatie.
Asa n Ighiu, unde tot poporul s-a declarat contra
14

uniatiei, preotii uniti au convins pe o rud a lor, s se

declare unit. Cu toate acestea, aproape pretutindeni
poporul romn s-a declarat ortodox.
Rezultatul nefavorabil al anchetei l-a fcut pe
general s schimbe promisiunea n privinta bunurilor
bisericesti si s refuze a atribui ortodocsilor bisericile
si bunurile bisericesti, pe motiv c religia ortodox
nu e recepta, ci numai tolerat. Aplicarea acestei
msuri ntmpina ns n unele prti greutti, n Ocna
Sibiului, n Sliste, n Sadu, de exemplu, romnii
declarndu-se toti ortodocsi au refuzat s
mplineasc ordinul de a preda totusi biserica
preotilor uniti. A trebuit ca companii de soldati s le
ia biserica si s-o predea episcopului Petru Aron, iar
pe fruntasi s-i aresteze si s-i supun la bastonade
n piata Sibiului, n 6 iulie 1761 n prezenta celor doi
episcopi, Petru Pavel Aron si Dionisie Novacovici,
generalul Bucow personal a luat cheile ambelor
biserici din Alba Iulia de la ortodocsi si le-a dat
unitilor. Dup aceasta ambii episcopi slujir liturghia,
Petru Pavel Aron n biseric fr nici un credincios,
Dionisie Novacovici n grdina casei unde locuia,
avnd asa de multi credinciosi, nct multimea n-a
ncput nici n grdina, nici n piata public [17].
Generalul Bucow a procedat si la represiuni
numeroase. Petru Pavel Aron aprea acum din nou n
diferite prti n convoiul generalului. La Cuzdrioara,
lng Dej, fiind trimis o trup de soldati s aresteze
niste preoti ortodocsi si poporul smulgnd pe cei
arestati din mna soldatilor, generalul Bucow a trimis
15

acolo pentru represiune trei companii din Turda, 100

de soldati din Cluj si o companie de dragoni. n
raportul ctre mprteas, Bucow scrie la 8
septembrie 1761: La atac s-a distins cpitanul
baron Cavallence din dragoni care a mpresurat satul
cu atta precautie cu trupa sa, nct nici unul din cei
ce au voit s se refugieze n-a reusit s rzbat.
Conductorii au fost arestati si judecati pe loc si
anume doi la moarte prin streang si doi la serviciu
militar pe viat [18]. Bucow se gndea s
foloseasc si pe episcopul Dionisie Novacovici mai
mult pentru a tine n fru miscarea pentru Ortodoxie,
care de altfel ameninta cu nimicirea ntreaga uniatie.
Generalul recunoaste la 6 mai 1761, ntr-un raport
ctre mprteas, c niciodat n-a lucrat asa de
tare: V rog s-mi permiteti s introduc pe
episcopul Dionisie peste tot n principat... si anume
ct mai repede, ca sa pun capt dezordinelor viitoare
ale valahilor prin stabilizarea unei cpetenii
spirituale, care apoi s tin n ordine pe supusii si si
n special s se opun autorittii mereu crescnde a
lui Sofronie n acest popor; este cu adevrat timpul
ca s se procedeze asa, cci altfel nu se mai
salveaz nimic din unire, cu toate mijloacele
ntrebuintate, pe care eu desigur nu le crut si de care
poate si trebuie s dea mrturie ntreaga tar, cci
asa de tare si greu (so hart und schwer) n-am mai
lucrat niciodat, aceasta trebuie s o recunosc. El
cere aprobarea s continue la fel, altfel totul este
zadarnic [19].
nsusi episcopul catolic Bajtay s-a ngrozit de
16

msurile generalului, cnd acesta cu un cinism

revolttor a declarat c va extermina pe toti romnii
din tinutul Bistritei, fiindc nu voiau s primeasc
uniatia. M-am cutremurat la propunerea Excelentei
sale, a d-lui baron de Bucow, care voia s detaseze
un corp de 2000 de soldati regulati, contra
districtului amintit, pentru a-i masacra pe toti, fr ai distinge pe cei vinovati de cei nevinovati [20]. Iar
unitul Baritiu spune: Cu privire la propagand si
prozelitism, Bucow, ca si cum s-ar fi aflat ntr-o tar
strin, si el are o procedur ca ntr-o btlie crunt
[21].
De aceea, pe drept cuvnt s-a putut spune c
adevratul ntemeietor al Bisericii Unite din Ardeal a
fost acest general austriac, cu tunurile si cu dragonii
si. Dac pn la Bucow romnii nu putuser s fie
siliti s accepte uniatia, comisia de dezmembrare
care lucra la Sibiu sub presedintia lui Bucow, pe baza
anchetei din aprilie-mai 1761, a nscris acum
samavolnic pe o parte din ei ca uniti, iar generalul i-a
tinut cu forta n uniatie. n acest scop el a uzat de
procedee foarte bizare si discretionale. Am vzut c
comisiile de anchet care au lucrat n aprilie si mai
1761 aveau s nscrie pe toti cei care se declaraser
pn la l aprilie 1761 contra unirii, sau nu se
declaraser si care voiesc acum s redevin uniti.
Desi romnii s-au declarat mpotriva uniatiei, asanumita comisie de dezmembrare care lucra la
Sibiu a nscris cu de la sine putere ca uniti pe toti
romnii din tinuturile unde miscarea lui Sofronie,
pentru nscrierea n listele celor ce nu voiesc s fie
17

uniti, nu se ntinsese, desi ei niciodat nu fuseser

uniti. In judetul Bistrita preotii uniti au reusit s
momeasc zece romni slabi de caracter care s
declare, fr nici o mputernicire, si s jure c toti
romnii din judetul Bistrita voiau s tin de Biserica
unit. Pe baza aceasta, comisia de dezmembrare de
la Sibiu a nscris toate cele 47 de comune din Bistrita
ca unite, dnd astfel o cincime din contingentul total
al uniatiei din ntreg Ardealul, n zadar a protestat
poporul n mod public, mpotriva acestei nscrieri,
comisia a refuzat s-l asculte. Populatia s-a revoltat,
dar revolta a fost necat n snge [22].
mprteasa l-a felicitat pe Bucow c a ntrit prin
aceasta granita ctre Moldova, alipind la uniatie
4508 familii [23]. Cu toate aceste mijloace
nemaipomenite, Comisia de dezmembrare a trebuit
s nscrie marea majoritate a poporului romn ca
ortodox. n judetul Alba au fost nscrise ca ortodoxe
14630 familii si ca unite 3134. n cele mai multe din
cele 223 comune, cte un numr de peste 100 familii
a trebuit s fie nscrise ca ortodoxe si numai 620 ca
unite. Vreo opt comune cu 1233 familii au fost fcute
dar gratuit uniatiei, probabil, pentru c nu se
nscriseser pe listele ortodoxe nainte de aprilie
1761. n domeniul fiscal al Zlatnei, 3978 familii au
fost nscrise ca ortodoxe si numai 92 ca unite, n
procente 98% ortodocsi si 2% uniti, n zadar a nvlit
asupra lor generalul cu trei armate s-i nmoaie.
Motii s-au tinut drzi. n judetul Cojocna au fost
nscrise ca ortodoxe 11324 familii, iar ca unite 1221
familii, deci vreo 10%. n judetul Trnava au fost
18

nscrise 5608 familii ca ortodoxe si 947 ca unite. n

judetul Turda au fost nscrise 9220 familii ca ortodoxe
si abia 964 familii ca unite. n judetul Zarand nu s-a
gsit nici mcar un suflet care s mbrtiseze unirea.
Comisia a decretat cu de la sine putere, ca patru
comune s rmn unite, cu 208 familii (Lunca,
Crstau, Birtin, Ttrsti).
Cu toate acestea n judet au rmas pentru cei 97 %
ortodocsi, 36 de preoti, iar pentru cei 3% uniti 38 de
preoti. Proportia a fost cam aceeasi peste tot. n
judetul Crasna tot poporul si toti preotii s-au declarat
pentru Ortodoxie, cu exceptia unei singure familii, n
Nasfalu. n districtul Chioarului, au fost nscrise
3607 familii ortodoxe si 1005 familii unite. n Fgras
au fost nscrie 5344 familii ortodoxe cu 145 preoti si
472 familii unite cu 107 preoti. Cifra unitilor
reprezint de-abia 8%. n scaunul Brasovului nu s-a
gsit nici o familie unit, n scaunul Sibiului s-au
nscris 6805 familii ortodoxe cu nici un preot, iar
unite 289 familii cu 105 preoti. n scaunul Miercurea
au fost nscrise 1403 familii ortodoxe cu nici un preot
si 67 familii unite cu 14 preoti. O situatie
asemntoare n scaunele de Cohalm, Nocrich,
Cincul Mare, Orstie, Sebes. Pentru judetul Dobca,
comisia, dup ce a revizuit cele dou conscriptii, a
episcopului unit si a administratiei, a nscris 8705
familii ortodoxe si 2654 familii unite. Cele 23%
obtinute aici n mod exceptional de uniatie se
datoresc probabil faptului c 20 de comune
ntrziaser s se nscrie mpotriva unirii pn la l
aprilie 1761. n judetul Hunedoara comisia de
19

dezmembrare a nscris 14895 familii ortodoxe si

3973 familii unite. Cifra de 55 comune curat unite,
majoritatea din prtile Hategului, fat de cele 93
curat ortodoxe, pare suspect, stiut fiind lupta
pentru Ortodoxie din acest judet. Cnd Iosif al II-lea a
dat cettenilor libertate de a se declara pentru
religia care voiesc, romnii din tinutul Hategului au
fost cei dinti care s-au lepdat de unire, pn s-au
luat noi msuri pentru a se salva acolo uniatia. n
Solnocul inferior comisia a nscris 10195 familii
ortodoxe si 2491 familii unite, iar n Solnocul de
Mijloc, 5668 familii ortodoxe si 411 unite. Rezultatul
general al dezmembrrii este urmtorul: din 152886
familii de romni, 127712 au fost nscrise ca
ortodoxe, iar 25174 ca unite. Deci cu toate
pedepsele si nselciunile de-abia au putut fi smulse
pentru uniatie 20%. Din acestea un numr de 2238
reprezint familiile preotilor uniti, n vreme ce
numrul preotilor ortodocsi e de-abia de 1380 [24].
Generalul Bucow a luat toate msurile ca cei nscrisi
acum ca uniti s nu mai poat reveni la Ortodoxie.
Prin aceasta el a devenit ntemeietorul real al uniatiei
n Ardeal si al dezmembrrii religioase a poporului
romn. Dup ce iezuitii mpreun cu Curtea de la
Viena au creat prin fgduieli si presiuni ierarhia
unit si cadrul preotesc al uniatiei, acum generalul
Bucow i-a dat si un contingent de credinciosi. Acest
contingent va mai fi mrit ulterior prin alte presiuni si
manevre. Contemporanul Halmagy nsemneaz la 16
iunie 1763 despre persecutiile care au continuat si
dup dezmembrare s fie exercitate asupra
20

romnilor ce s-au declarat ortodocsi: Preotii uniti

umbl cu soldatii, bat pe romnii care nu sunt uniti;
acestia fug n munti, dar de lege nu se las
(exemplul a 6 sate din tinutul Bistrita), ntrebati ce e
unirea, ei zic c nu stiu. Ce credeti? Ca cei din
tar, rspund ei (ca cei din Principatele Romne,
adic) [25].
Un mijloc de a face pe romni s accepte uniatia a
fost nfiintarea regimentelor grniceresti n BistritaNsud si n sudul Transilvaniei. n raportul su,
generalul Ziskovici recunoaste c tranii romni nu
sunt dispusi s se nroleze n unittile grniceresti,
deoarece se tem c vor fi siliti s mbrtiseze unirea.
El propune deci s fie folosit si episcopul unit pentru
a ajuta pe ofiterii imperiali. Sprijinul solicitat li s-a dat
cu mare zel. Preotii uniti au promis tranilor cerul si
pmntul dac vor deveni grniceri. Dar tranii nu
s-au lsat amgiti. Au preferat s sufere bti zile n
sir, n piata Sibiului, dect s accepte. Tranii
refractari militarizrii au fost strmutati n sate
deprtate. Multe familii au trecut n Tara
Romneasc. n Tohan n-a rnai rmas dect un
singur om. Tranilor care au refuzat militarizarea li sau luat pmnturile. Cei ce au primit militarizarea a
trebuit de fapt s primeasc si uniatia [26].
Nenumrate cruzimi s- au exercitat n comitatul
Bistrita, cu acest prilej [27].
Actul de dezmembrare al generalului Bucow de la
1761, prin care a nscris cu sila un numr de romni
ardeleni ca uniti, a dat Bisericii Unite o existent
21

stabil, prin faptul c nu s-a mai permis acestora s

prseasc uniatia. Dar aceasta era numai un
fundament pe care creatorii uniatiei si uneltele lor la
conducerea Bisericii Unite urmreau alte dou tinte
mult mai pretentioase: a) s mreasc continuu
numrul credinciosilor acestei Biserici pn la
ncadrarea tuturor romnilor ortodocsi din
Transilvania; b) S-i catolicizeze treptat si s-i rup
de romnii din Principate. nfiintarea regimentelor de
granit a fost numai unul din mijloacele prin care
Imperiul habsburgic a mrit numrul credinciosilor
uniti. Guvernul austriac recurgea continuu la alte
mijloace n acest scop, iar episcopii de la Blaj treceau
chiar peste mijloacele recomandate de Viena
habsburgic, cu consimtirea acesteia. Att
preocuparea continu a Guvernului austriac de a
mri numrul credinciosilor uniti pn la desfiintarea
total a ortodoxiei ardelene, ct si actiunea
episcopilor uniti n directia aceasta se constat din
toate documentele oficiale austriece referitoare la
Transilvania, dup 1761. Datorit acestor mijloace, o
conscriptie a ortodocsilor de la 1766, prezint
numrul acestora sczut de la 127.712 familii, ct
erau n 1761, la 105.909 familii. Scderea aceasta o
explic comisia ardelean care a fcut conscriptia,
fie prin treceri la unire, fie prin emigrri [28]. Dintre
mijloacele prozelitiste folosite de episcopul unit
Atanasie Rednic, mentionm plngerea romnilor
ortodocsi din comunele Cergul Mare, Ciufud, Vezea,
Sptac si Mnrade, de pe domeniul episcopiei
bljene. Conform acestei plngeri ei au fost supusi la
bti crunte, unele mortale, pentru a mbrtisa
22

unirea. Parohii ortodocsi din aceste comune au

trebuit s fug prin alte sate.
Guvernatorul Transilvaniei, voind s salveze
aparentele unei relative moderatii, scrie n urma
acestei plngeri episcopului unit, ndemnndu-l, asa
cum l-a mai admonestat si n anii trecuti, prin adrese
si n particular s se abtin de la violente contra
iobagilor n chestiune, silindu-se, pe ct se poate, si dispun la uniatie prin mijloace blnde [29]. Dar
mprteasa la 1768 druieste, n urma referatului
iezuitului Delpiri, episcopului Rednic 10.000 florini, ca
un premiu pentru succesele obtinute n propagarea
uniatiei [30]. Murind la 8 decembrie 1767, episcopul
administrator ortodox al Transilvaniei Dionisie
Novacovici, averea lui a fost dat de autorittile de
stat, o parte Seminarului din Blaj, alta orfelinatului
romano-catolic din Sibiu. Guvernatorul Transilvaniei,
O'Donel, s-a sftuit cu episcopul romano-catolic, cu
cel greco-catolic si cu cei doi consilieri catolici din
guvernul transilvnean, constituiti ntr-o comisie, n
privinta numirii unui succesor al lui Novacovici.
Episcopul unit cerea s nu se mai numeasc un alt
episcop ortodox, ci romnii ortodocsi s-i fie supusi,
cu sila, lui. Toti ceilalti membri ai comisiei au fost
contra acestei solutii extreme, spunnd c romnii
ortodocsi ar fi mpinsi la disperare dac ar fi supusi
prozelitismului brutal al episcopului unit. Episcopul
romano-catolic Bajtay rspunse la cele 5 ntrebri ce
i s-au adresat astfel:
1. E adevrat c romnii transilvneni emigreaz,
dar crede c cifrele care se dau sunt exagerate.
23

2. E adevrat c episcopul unit caut s aduc pe

neuniti cu forta la uniatie.
3. n privinta mijloacelor de promovare a uniatiei,
episcopul Bajtay propune, pe lng altele, trimiterea
copiilor de uniti si neuniti la scolile romano- catolice.
El recunoaste c teoretic msura aceasta silnic n-ar
fi de recomandat, dar dac se are n vedere c n
Valea Rodnei impunerea silnic a uniatiei prin
militarizarea granitei a dat rezultate bune, msura ar
trebui totusi admis.
4. n chestiunea dac nu cumva e o silnicie obligarea
ortodocsilor ca la vizitatiile episcopului si
protopopilor uniti s-i primeasc n bisericile lor si s
le asculte predicile, Comisia decide c nu e silnicie,
cci ortodoxul e liber, dup ascultarea predicilor s
rmn n credinta sa. Fr obligarea ortodocsilor de
a asculta aceste predici, cum ar fi putut nregistra
episcopul unit attea succese n rspndirea unirii?
5. n acelasi timp comisia discut problema dac pot
fi pedepsiti ca apostati cei ce prsesc uniatia. Patru
rescripte imperiale prevedeau pentru cei ce treceau
de la catolici la protestanti si de la uniti la ortodocsi,
pedeapsa egal cu cele pentru nalt trdare:
pierderea capului si a tuturor averilor [31].
Comisia teoretic socoteste c n-ar trebui pedepsit ca
apostat cineva care a mbrtisat o religie fr s o
cunoasc, cum se ntmpl cu romnii care
mbrtisaser uniatia. Deci ar trebui ca mai nti nici
un romn ortodox s nu fie nscris n uniatie nainte
de a fi instruit. Considernd ns ignoranta romnilor
n privinta dogmelor romano-catolice, inclusiv a
24

clerului unit, pretentia aceasta ar face imposibil pe

mult vreme orice rspndire a uniatiei. Solutia dat
de comisie este deci s se considere apartenenta la
uniatie perfect dac a fost perfect forma trecerii.
Episcopul unit va avea deci grija ca trecerile la
uniatie s fie fcute n fata unui asesor de la
judectorie si cei ce primesc uniatia s fac o cruce
n fata numelui lor dat fiindc multi nu stiu scrie,
atrgndu-li-se atentia c nu mai pot reveni asupra
trecerii [32].
n felul acesta ei vor putea fi pedepsiti ca apostati,
dac vor prsi uniatia. Era o sofisticrie stil
scolastic, care permitea autorittilor habsburgocatolice s ocoleasc principii de umanitate
elementar: ncadrarea cuiva n catolicism, fr
convingeri religioase si pedepsirea lui ca apostat
dac l prseste. Dar dac oamenii erau adusi la
uniatie fr o convingere religioas, cu ce argumente
puteau fi adusi? Desigur cu promisiuni, sau cu
amenintri. Am vzut c Atanasie Rednic primea
10.000 de florini pentru convertirile fcute. Banii
trebuia mprtiti convertitilor. Cazuri de acestea
ntlnim necontenit n timpul ulterior. Aceasta era
plata celor ce se lsau convertiti; celor ce nu se
lsau convertiti li se puneau n fata tot felul de
persecutii. Mai trebuie mentionat si faptul c
credinciosii ortodocsi nu erau att de ignoranti n ce
priveste credinta Bisericii lor si a deosebirii ei de cea
papistas, cci nu erau att de ignoranti preotii
ortodocsi, care i instruiau. Clugrul Visarion
combtea primatul papal cu argumente foarte
25

serioase, plednd pentru ntietatea patriarhului de

Ierusalim. Iar ntr-o discutie de 4 zile, purtat, la
ordinul guvernatorului Haller, n Fgras, ntre preotii
ortodocsi si protopopul unit Vasile, n iulie 1745, pe
tema primatului papal, cel din urm a pierdut jocul
[33].
Pe de alt parte credinciosii ortodocsi erau obligati s
asculte continuu predicile episcopului, ale
protopopilor si ale teologilor si preotilor uniti, care
desigur constau mai ales din promisiunile sau din
amenintrile amintite. Cu argutii scolastice, cei ce
dispuneau de soarta poporului romn, si linisteau
constiinta cu recunoasterea teoretic a unor principii
superioare, convingndu-se n acelasi timp c practic
sunt siliti s le calce ad majorem gloriam Dei, mai
bine zis domini terestris. Pedeapsa pentru
apostasie nu era dect n rare cazuri moartea, ci
nchisoarea, care adeseori se prelungea pn la
moartea apostatului. La nchisoare se adugau si
alte mijloace de coercitie fizic. Poporul romn din
Transilvania a cunoscut pe pielea sa, n mas, ca
nicieri n alt parte a lumii, practica mijloacelor
inchizitiei. Forurile din Viena habsburgic voiau totusi
s-si ascund n sac ghiarele de pisic crud.
Cancelaria transilvan din Viena propune la 17 iunie
1771 s se trimit guvernatorului Transilvaniei
Ausperger un rescript, prin care s-i ordone s
comunice prim-pretorilor s nu-i aresteze pe cei ce
prsesc unirea imediat, ci nti s le trimit pe cap
un preot unit sau catolic din cei mai zelosi si mai
dibaci, care timp de 3 sptmni s-i tot ndemne s
26

revin asupra gndului de a prsi unirea si de abia

dac ncercarea aceasta esueaz, s fie arestati, dar
nu pe motivul ftis c nu vor s fie uniti, ci sub
pretextul vreunui delict civil, n temnit preotul s
continue cu lmuririle lui alte 3 sptmni si de abia
n cazul c nici asa nu revin asupra intentiei lor, s
fie lsati n temnit fr termen. Dar curtea
imperial a ntrziat pn n 1779 s dea un rescript
n acest sens. Iar n acel an dnd un asemenea
rescript, cancelaria aulic ungar a remonstrat
mpotriva lui, artnd c alte hotrri anterioare au
stabilit c ignorarea religiei prsite nu scuteste de
pedeapsa integral pe un apostat. Urmarea a fost c
s-a aplicat, de la caz la caz, cnd pedeapsa deplin
pentru apostasie celor ce prseau unirea, cnd cea
mai blnd descris mai sus [34].
Comisia transilvan dup ce a discutat toate
problemele amintite, s-a pronuntat n chestiunea
dac trebuie dat un urmas episcopului administrator
ortodox Dionisie Novacovici, n urmtorul fel: Dac sar lua n considerare exclusiv scopul desfiintrii
Ortodoxiei n Transilvania, n-ar mai trebui s i se dea
lui Dionisie Novacovici un succesor. Dar dat fiind c
n acest caz romnii ortodocsi ar emigra n numr si
mai mare, e mai bine ca acesti eretici s fie smulsi
de rtcire pe alt cale, printr-o activitate si mai
zeloas a clerului. De fapt, romnii ortodocsi
nemaiputind suporta persecutiile religioase din acel
timp, emigrau n trile romne cu zecile de mii.
Clugrului Sofronie i-au urmat n Muntenia, un
numr asa de mare de romni, c au populat vreo 50
27

de sate.
La 1773, emigrrile luau astfel de proportii, c
romnii din Principate strigau; Toat Transilvania vine
la noi!Un raport consular din vremea aceasta arat
c 23 de sate din comitatul Bistrita au emigrat n
Moldova cu 24 000 de familii [35]. n fata acestei
stri de lucruri comisia transilvan propune: Drept
aceea s nu li se dea neunitilor ardeleni episcop
propriu, ca s nu ne legm minile n privinta
propagrii viitoare a unirii, ci numai administrator
episcopesc ad bene placitum principi si fr a-i
acorda un timp mai lung ... Mai trebuie s se aib n
vedere la alegerea administratorului ca el s nu fie
nici zelos, nici prea abil aprtor al religiei, s fie ns
devotat curtii imperiale si s ofere garantia c va
urma bucuros instructiunile ce i se vor da si astfel nu
va pune piedici n calea unirii, n acest chip s-ar
putea satisface si dorinta arztoare a poporului (de a
avea un episcop) si s-ar putea asigura si progresul
unirii, numai episcopul si clerul unit s stie profita
cu zel de mprejurrile create. Se mai propunea s
nu se dea voie episcopului administrator s ia
contact cu preotii dect cu aprobarea guvernului
[36].
Ortodoxia ardelean trebuia strangulat n ntregime,
chiar cu ajutorul episcopului administrator ortodox.
Un asemenea episcop trebuia admis pentru a se
salva aparentele unei oarecare libertti religioase pe
seama Ortodoxiei. La propunerea comisiei a fost
numit n 1768, ca episcop administrator ortodox Ioan
28

Gheorghevici, episcop de Vrset, cu indicatia s

rmn la sediul episcopiei lui si s mearg numai
cteodat vara n Transilvania, cnd poporul e
ocupat cu muncile agricole. Dar ntruct
Gheorghevici nu a putut veni n Transilvania, cci n
noiembrie 1768 a fost instituit ca administrator
mitropolitan, apoi ca mitropolit la Carlovit, la 1771 a
fost numit ca administrator episcopesc n
Transilvania, Sofronie Chirilovici, staretul mnstirii
din Grabat [37]. Acestuia i s-au dat cam aceleasi
instructiuni ca si lui Ioan Gheorghevici [38].
Aceleasi ngrdiri i se vor impune mai trziu si
episcopului Vasile Moga. Dar lucrurile n-au evoluat
dup aceste rafinate planuri. Cu venirea mpratului
Iosif II la tronul imperial, se instaureaz, deocamdat
cel putin pentru un scurt timp, o er mai blnda. La 8
noiembrie 1781, noul mprat emite edictul de
tolerant, prin oare este abolit pedepsirea ca
apostati a celor ce prsesc uniatia. Unitul Barit a
putut scrie pe drept cuvnt: Una stim sigur, c
romnii neuniti din Transilvania, dup acea
interventiune a Rusiei (de la 1750), au fost maltratati
si persecutati tot ca mai nainte pn la Iosif al II-lea
[39]. Ct de putin acceptat sufleteste a fost uniatia
chiar de tranii militarizati, o dovedeste faptul c
dup 8 noiembrie 1781, cnd mpratul Iosif al II-lea
d edictul de tolerant, acestia revin n mas la
Ortodoxie att n comitatul Fgrasului, ct si n
tinutul Hategului. A trebuit s se pun n aplicare din
nou o multime de presiuni si de viclesuguri, pentru
ca unii din ei s fie mpiedicati s persiste pn la
29

capt n hotrrea lor de a reveni la legea

romneasc, ntre altele cei ce declarau c vor s
prseasc uniatia, trebuia s asculte o catehizatie
de 6 sptmni de la preotii uniti [40].
Ierarhia uniat a continuat si n prima jumtate a
secolului al XIX-lea s rup un numr considerabil de
ortodocsi, cu metodele obisnuite de silnicie sau de
amgire. n ce priveste cellalt scop, al catolicizrii,
episcopii uniti, numiti totdeauna de ctre curia
papal dintre cei mai servili nchintori ai papalittii,
au urmrit realizarea lui n mod treptat si cu o
tenacitate nentrerupt. Cei mai de seam fruntasi ai
unitilor, cnd au nceput s vad c habsburgocatolicismul urmreste acest al doilea scop si nu
rmne fidel promisiunii de la 1700 de a nu se atinge
de legea romneasc si de independenta Bisericii
Romne din Transilvania, au reactionat cu putere,
dnd glas simtirii romnesti a lor si a poporului
romn, n lupta pentru aprarea continutului spiritual
traditional si pentru independenta Bisericii Romne,
s-a angajat cu toat hotrrea mai nti nsusi
episcopul Inocentiu Micu Clain si dup el cei trei
fruntasi ai Scolii ardelene: Samuil Micu, Gheorghe
Sincai si Petru Maior. Dar toti episcopii uniti care au
urmat lui Inocentiu Micu si o tot mai mare parte din
teologii uniti de dup cei trei fruntasi ai Scolii
ardelene, au continuat cu struint opera nefast a
catolicizrii. Poporul romn, n general, a rezistat
acestei actiuni, mpreun cu alti fruntasi intelectuali
ai lui. Dar ierarhia unit a continuat si ea opera ei de
catolicizare, folosind metoda rafinat a introducerii
30

elementelor de credint, de cult, de disciplin

catolic n viata Bisericii unite si a credinciosilor
romni uniti, ncetul cu ncetul, pas cu pas.
Credinciosii romni uniti tritori n vecintatea
fratilor ortodocsi au rezistat mai deplin; cei din
prtile mai deprtate de masele ortodoxe,
nemaiavnd n cultul si n spiritualitatea ortodocsilor
modelul viu al traditiei lor, au fost dusi pe
neobservate pe aceast linie a distantrii spirituale
de fratii lor ortodocsi. Prpastia spiritual, de limbaj,
de practici religioase, ntre uniti si neuniti se spa tot
mai adnc. n 1948 ea era destul de progresat si
ameninta s progreseze pn la o diferentiere total,
dac n-ar fi venit, prin hotrrea clerului si
credinciosilor uniti care vedeau pericolul care i
amenint, rentregirea bisericeasc din acel an.

31