1) Activitatea avocatului. Activitati fiduciare.

Conform legii avocatul are drept sa desfasoare activitati fiduciare, in numele si pe seama
clientului. Activitatiile fiduciare pot consta in: primirea in depozit, in numele clientului de fonduri
financiare si bunuri rezultate din valorificarea de titluri executorii; plasarea si valorificarea a
fondurilor financiare si a bunurilor incredintate. Administratea fondurilor sau valorilor in care
acestea au fost plasate. Avocatul trebuie sa respecte mandatul incredintat, sa actioneze cu
buna credinta, profesionalism si diligenta unui bun proprietar, sa admnistreze afacerile in
interesul clientului, sa nu influenteze clientul in scopul obtinerii de beneficii in numele propriu,
sa informeze corect si cu proptitudine clientul cu privire la executarea mandatului si a
rezultatelor obtinute. Avocatul poate sa desfasoare: activitati de consultanta, operatiuni de
conservare a substantei si de plasare a fondurilor financiare si a bunurilor, administrarea si
valorificarea plasamentelor efectuate, activitati conexe, cum ar fi completarea declaratiilor de
impozit, operatiuni in numerar impuse de natura activitatii incredintate. Avocatul va deschide un
cont fiduciar in care vor fi depozitate sumele fiduciare. Avocatul poate retrage sume din contul
fiduciar numai in urmatoarele situatii: pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli, la
instructiunea expresa a clientului, in baza unei hotarari judecatoresti, in baza contractului de
asistenta pentru incasarea onorarilor pentru activitatiile fiduciare desfasurate, daca este in curs
o procedura executionala privind bunurile si fondurile administrate. Avocat are obligatia sa
pastreze evidente legate de activitatea fiduciara pe o periada de 10 ani.
2) Adunarea Generala a baroului. Componenta. Competente. Conditii de intrunire.
Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de
exercitare a profesiei. Competentele adunarii generale: stabileste masuri pentru exercitarea
profesiei in baroul respectiv; alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de
cenzori si ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pe o perioada de 4 ani si poate fi reales o
singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de mimin 8 ani in profesie; alege
delegatii baroului la Congresul avocatilor; aproba proiectul de buget al baroului. Adunarea
generala ordinara se intruneste anual, in primul trimestru la convocarea consiliului baroului.
Convocarea se face prin afisare la sediul baroului si la sediul serviciilor de asistenta din raza
acestuia si prin publicare intr-un ziar local cu cel putin 15 zile inainte de data intrunirii. Adunarea
generala extraordinara poate fi convocata de consiliu sau de comisia de cenzori, daca o treime
a avocatilor o cer se intruneste extraordinar adunarea generala iar in acest caz se convoaca cu
7 zile inainte. Sedinta este condusa de decan si 5 membri alesi prin vot deschis. Adunarea
ordinara este legal constuita cu prezentarea majoritatii membrilor sai. Hotararile se iau cu
majoritatea membrilor prezenti.
3)Asistenta judiciara.
Baroul asigura asistenta judiciara in toate cazurile in care apararea este obligatorie sau cand
instanta, organul de cercetare penala apreciaza ca persoana este in imposibilitate vadita de asi plati onorariul. Baroul organizeaza servicii de asistenta judiciara la sediile instantelor de
judecata si al celor de urmarire penala care sunt conduse de un avocat definitiv numit de
consiliul baroului si coordonate de un membru al consiliului. In situatii exceptionale daca dreptul
persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciat prin intarziere se poate dispune
acordarea asistentei gratuite. Plata onorarilor se face din fondurile Ministerului Justitiei daca
asistenta este ceruta de instanta sau de organele de cercetare penala sau de administratiile
publice locale daca asistenta este ceruta de acestea. Acordarea asistentei judiciare obligatorii
se face numai ca urmare a unei comunicari scrise din partea instantei, organului de urmarire
penala sau al administratiei publice locale adresat serviciului de asistenta judiciara organizat in
fiecare localitate. Decanul desemneaza avocatul care urmeaza sa acorde asistenta judiciara.
Avocatul poate refuza pentru motive temeinice aceasta sarcina. Obligatiile avocatului desemnat
sa acorde asistenta judiciara inceteaza in momentul in care apare un avocat ales. Asistenta
judiciara gratuita poate fi retrasa de catre decanul baroului daca se dovedeste ca a fost obtinuta
fara prezentarea starii materiale a acestuia sau s-a ameliorat si poate plati onorariul iar
1

renumeratia cuvenita avocatului va fi suportata de partea care a obtinut ilicit asistenta judiciara.
4) Aspecte procedurale privind modalitatile de primire in profesia de avocat.
Cererile de
primire in profesia de avocati se adreseaza decanului baroului unde solicitantul doreste sa-si
exercite profesia. Se poate solicita primirea in profesia de avocat cu cel putin 5 ani anteriori
implinirii varstei standard de pensionare. Cererea se depune in dublu exemplar si este insotita
de copie dupa actele de identitate si dupa diploma. Cererea trebuie formulata atat de cel care
solicita primirea in barou in baza unui examen cat si cel care indeplineste conditiile de admitere
fara examen. Cererea poate fi formulata si de membrul unui barou din alta tara. Cererea se
afiseaza in cel mult 3 zile la sediul baroului care se constata prin proces verbal, iar in termen de
10 zile orice persoana poate face opozitie la cerere indicand motivele pe care isi intemeiaza
cererea. Decanul baroului desemneaza un avocat raportor care va face investigatii cu privire la
solicitant, chiar daca nu se face opozitie care va depune un raport scris motivat cu privire la
temeinicia cererii. Cererea de primire se aproba de consiliul baroului prin hotarare.
5) Atributiile Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Consiliul are ca atributii:
1. este organul reprezentativ i deliberativ al barourilor din Romnia i asigur
activitatea permanent a U.N.B.R;
2. aduce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor;
3. rezolv orice probleme interesnd profesia de avocat ntre sesiunile Congresului
avocailor, cu excepia acelora care sunt date n competena exclusiv a
Congresului avocailor;
4. exercit controlul asupra activitii i asupra hotrrilor Comisiei permanente a
U.N.B.R.;
5. organizeaz examenul de verificare a cunotinelor de drept romnesc i de limba
romn ale avocailor strini;
6. asigur caracterul unitar al examenelor de primire i de definitivare n profesie;
7. organizeaz i supravegheaz serviciul statistic general al U.N.B.R;
8. organizeaz i editeaz publicaiile U.N.B.R. i sprijin publicaiile barourilor;
9. alege si revoca presedintele uniunii, vicepresedintii si membrii comisiei
permanente;
10. intocmeste proiectul de buget al uniunii si il supune aprobarii Congresului;
11. ntocmete raportul anual de activitate i de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. i le
supune spre aprobare Congresului avocailor;
12. verific legalitatea i temeinicia deciziilor de primire n profesie, la cererea
persoanelor interesate;
13. anuleaza hotararile barourilor pentru nelegalitate si solutioneaza contestatiile
impotriva hotrrilor adoptate de consiliile barourilor;
14. nfiineaz Casa Central de Credit i Ajutor a Avocailor i controleaz activitatea
acesteia;
15. coordoneaz activitatea Casei de Asigurri a Avocailor i adopt regulamentul
acesteia;
16. organizeaz i conduce activitatea INPPA.
Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor i un reprezentant pentru
barourile cu pana in 500 de avocati, 2 reprezentanti pentru barourile care au peste
500 de avocati si cate 2 reprezentanti pentru fiecare mie de avocati care
depaseste prima mie de avocati. Membri sunt alesi pe 4 ani. Consiliul lucreaza
valabil daca sunt prezenti doua treimi din membri sai, iar hotararile se iau cu
majoritatea membrilor prezenti.
6) Atributiile Presedintelui Uniunii Nationale a Barourilor din Romania
2

Presedintele Uniunii are urmatoarele atributii:

- reprezinta uniunea in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din
strainatate;
- incheie conventii si contracte in numele uniunii cu autorizarea Consiliului U.N.B.R;
- convoaca si conduce sedintele Consiliului U.N.B.R si ale Comisiei permanente;
- ordonanteaza cheltuielile bugetare i extrabugetare ale U.N.B.R;
- semneaz actele Consiliului i ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;
- supravegheaz relaiile dintre structurile centrale ale profesiei i barouri, precum i
relaiile dintre barouri;
- acord sprijin i ajutor barourilor n relaiile lor cu autoritile centrale i locale;
- vegheaz la asigurarea condiiilor corespunztoare de desfurare a activitii
avocailor la instanele judectoreti i la organele de urmrire penal.
Preedintele este nlocuit, la cerere sau n absena sa, de ctre vicepreedintele pe care l
desemneaz n acest scop.
7) Cabinetele individuale de avocat asociate si grupate. Diferentieri.
In cabinetul individual de avocatura isi execita profesia un avocat definitiv titular, singur sau
impreuna cu avocati colaboratori. Cabinetul individual se infiinteaza in baza actului de infiintare
inregistrat la barou. Cabinetul individual este individualizat prin denumire care cuprinde numele
avocatului titular urmat de sintagma cabinet de avocat. Cabinetele individuale se pot asocia in
vederea exercitarii in comun a profesiei. Cabinetele asociate nu pot avea clienti cu interese
contrare. Cabinetele asociate de avocati se individualizeaza prin denumire care cuprinde
numele tuturor titularilor urmate de sintagma cabinete de avocat asociate. Cabinetele grupate
se individualizeaza prin denumire care cuprinde numele fiecarui numele fiecrui titular de
cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.
8) Comisia Permanenta a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Componenta si
atributii.
Comisia permanenta este compusa din 15 membri din care 5 din baroul Bucuresti si 10 din
celelalte barouri din tara. Presedintele si vicepresedintele se includ in cei 15 membrii. Mandatul
membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. Unul dintre membrii Comisiei
permanente a U.N.B.R. ndeplinete funcia de secretar al acesteia. Preedintele U.N.B.R. este
i preedintele Comisiei permanente a U.N.B.R. Comisia are ca atributii:
1. este organul executiv al Consiliului U.N.B.R.;
2. duce la ndeplinire hotrrile Congresului avocailor i ale Consiliului U.N.B.R.;
3. organizeaz serviciile Consiliului U.N.B.R. i serviciile proprii i angajeaz
personalul acestora;
4. asigur execuia bugetar i urmrete realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;
5. accept donaiile i legatele fcute U.N.B.R.;
6. organizeaza la cererea barourilor cercuri de studii facultative si editeaza
publicatiile uniunii;
7. n realizarea atribuiilor sale, emite decizii executorii.
Comisia permanenta lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrii sai si ia
hotarari valabile cu votul majoritatii.
9) Competentele organelor profesiei in ceea ce priveste anchetarea abaterilor disciplinare si
exercitarea actiunii disciplinare.
Anchetarea abaterilor disciplinare si exercitarea actiunii sunt de competenta consiliului baroului.
Anchetarea abaterii i exercitarea aciunii disciplinare privind decanii barourilor i membrii
Consiliului U.N.B.R. sunt de competena Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetat sau trimis n
judecat disciplinar nu particip la luarea hotrrii. Actiunea disciplinara poate fi exercitata in
3

termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii. In cadrul fiecarui barou se organizeaza si
functioneaza o comisie de disciplina care judeca in prima instanta in complet de 3 membri,
abaterile disciplinare savarsite de avocatii din acel barou. In cadrul Uniunii functioneaza
Comisia central de disciplina, care judeca: ca instanta de fond, in complet de 3 membri
abaterile svrite de membrii Consiliului U.N.B.R. i de decanii barourilor si n contestaie, n
complet de 5 membri. Sanctiunile disciplinare sunt: mustrarea, avertismentul, amenda,
interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an, excluderea din profesia de
avocat. Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata, decanul baroului
si presedintele uniunii in termen de 15 zile de la comunicare. In caz de abatere evidenta si
grava instanta disciplinara poate suspenda avocatul pana la rezolvarea definitiva a cauzei.
10) Conditiile dobandirii calitatii de avocat definitiv.
Dobndete calitatea de avocat definitiv si va fi inscris in Tabloul avocatilor definitivi avocatul
stagiar care a promovat examenul de definitivare. Avocatul stagiar care a promovat examenul
de absolvire a I.N.P.P.A. dobandeste titlul profesional de avocat definitiv. Dobndete calitatea
de avocat definitiv: titularul diplomei de doctor n drept, cel care pn la data primirii n profesia
de avocat a ndeplinit funcia de judector, procuror, notar public, consilier juridic sau
jurisconsult timp de cel puin 10 ani i dac nu i-a ncetat activitatea din motive disciplinare care
l fac nedemn pentru profesia de avocat, dac a fost definitivat sau dac a promovat examen de
definitivare n funcia juridic pe care a exercitat-o anterior.
11) Conditiile generale de inscriere in avocatura .
Poate fi membru al unui barou din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:
1. este cetean romn i are exerciiul drepturilor civile i politice;
2. este liceniat al unei faculti de drept sau doctor n drept;
3. nu se gsete n vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevzute de prezenta lege;
4. este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
ndeplinirea ultimei condiiii trebuie dovedit cu certificat medical de sntate, eliberat pe baza
constatrilor fcute de o comisie medical constituit n condiiile prevzute n statutul profesiei.
Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania daca
indeplineste conditiile prevazute de lege, mai putin cele cu privire la cetatenia romana.
Pentru a acorda consultan juridic privind dreptul romnesc, avocatul strin are obligaia de a
susine un examen de verificare a cunotinelor de drept romnesc i de limb romn,
organizat de U.N.B.R.
Avocatul strin nu poate pune concluzii orale sau scrise n faa instanelor judectoreti i a
celorlalte organe jurisdicionale i judiciare, cu excepia celor de arbitraj internaional.
Onorariile cuvenite avocatului strin se vor nregistra i se vor plti integral n Romnia.
Avocatul strin care exercit profesia n Romnia este obligat s se nscrie n tabloul special
inut de fiecare barou i se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei i codului
deontologic.
12) Conflictul de interese. Gestionarea acestui conflict.
Exista conflict de interese, in situatiile in care: in activitatea de consultanta, cand la data
solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si
fara rezerve, nu-si poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia sau a mai
multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie
prin concretizarea rezultatului urmarit; in activitatea de asistare si de aparare, atunci cand la
data sesizarii sale, asistarea mai multor parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare,
diferita de aceea pentru care ar fi optat, daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei
singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale apararii.
4

Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul sau reprezentantul a mai mult de un client intr-una si
aceeasi cauza, atunci cand exista conflict de interese intre respectivii clienti. Avocatul trebuie sa
se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati cand se iveste un conflict de
interese sau cand secretul profesional este in pericol.
Avocatul nu poate asista sau reprezenta pri cu interese contrare n aceeai cauz sau n
cauze conexe i nu poate pleda mpotriva prii care l-a consultat mai nainte n legtur cu
aspectele litigioase concrete ale pricinii. Exista conflict de interese in situatiile in care:
- in activitatea de consultanta, cand la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia
de a da clientului sau o informatie completa nu-si poate indeplini misiunea fara a compromite
interesele altor clienti;
- in activitatea de sesizare si de aparare, apararea mai multor parti ar determina sa
prezinte o alta aparare diferita de aceea pentru care ar fi optat daca i-ar fi fost incredintata
apararea intereselor unei singure parti.
Nu exista conflict de interese:
- cand dupa ce si-a informat clientii si a primit acordul acestora, avocatul incearca sa
concileze contrarietatea de interese;
- atunci cand, in acord deplin cu clientii avocatul ii consiliaza sa adopte o strategie
comuna sau daca in cadrul unei negocieri avocatii care sunt membri ai aceleiasi forme de
exercitare a profesiei intervin separat pentru clienti diferiti care sunt insa informati de
apartenenta acestora;
Avocatul trebuie sa incerce sa-si consilieze clientul pentru a solutiona conflictul pe cale
amiabila.
13) Congresul avocatilor.
Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou si membri Consiliului Uniunii.
Congresul se intruneste anual la convocarea Consiliului Uniunii. La cererea a cel puin unei
treimi din numrul barourilor, se convoca in sedinta extraordinara. Convocarea se face cu cel
putin o luna inainte de data stabilita prin instiintare in scris a barourilor si prin publicare intr-un
ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afiseze data convocarii si ordinea de zi la
sediul baroului si la instantele din raza acestora. Barourile sunt obligate sa-si aleaga delegatii
cu cel putin 10 zile inainte de congres Congresul este legal constituit n prezena a dou treimi
din numrul membrilor si i adopt hotrri cu votul majoritii membrilor prezeni.
Congresul are urmatoarele atribuii:
- analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
- alege Comisia central de cenzori i Consiliul de conducere al Casei de Asigurri
a Avocailor;
- face propuneri autoritilor cu drept de iniiativ legislativ privind profesia de
avocat;
- stabileste liniile directoare privind elaborarea sau modificarea statutului profesiei;
- adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea profesionala,
respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
- alege si revoca membrii Comisiei Superioare de Disciplina;
- aproba bugetul anual al Casei de Asigurri a Avocailor i execuia bugetar
anual.
Hotararile sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei.
14) Consiliul baroului. Componenta si atributii.
Consiliul este format din 5 pana la 15 membri alesi pe o perioada de 4 ani in care sunt inclusi
si decanul si prodecanul. Consiliul baroului are urmatoarele atribuii:
- adopta masuri pentru aplicarea i respectarea prezentei legi i ale statutului
profesiei;
5

duce la indeplinire hotrrile Consiliului U.N.B.R. i ale adunrii generale a

baroului;
- verific i constat ndeplinirea condiiilor legale ale cererilor de primire n profesie
i aprob primirea n profesie cu examen sau cu scutire de examen;
- hotrte asupra strii de incompatibilitate i asupra ncetrii acesteia;
- soluioneaz cererile de transfer n conformitate cu prevederile legii i ale
statutului profesiei;
- verific i constat dac actele privind constituirea, modificarea i schimbarea
formelor de exercitare a profesiei, precum i conveniile de grupare sau de
conlucrare profesional ndeplinesc condiiile prevzute de lege i de statutul
profesiei; organizeaz i ine evidena acestora;
- coordoneaz activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurri a Avocailor
din raza de competen;
- organizeaz conferinele de stagiu, cercurile de studii i editeaz publicaiile
baroului;
- organizeaz i ndrum activitatea serviciilor de asisten juridic din jude, potrivit
legii i statutului profesiei;
- sesizeaz comisia de disciplin cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocailor;
- suspend din exercitarea profesiei, pe durata neplii taxelor, avocatul care nu
achit taxele i contribuiile prevzute de lege i de statutul profesiei timp de 3 luni
de la scadena acestora, dac a fost avertizat despre neplat i nu s-a conformat
obligaiei;
- soluioneaz contestaiile mpotriva deciziei decanului privind onorariile;
- stabilete cota de contribuie a avocailor la bugetul baroului;
- accept donaiile i legatele fcute baroului;
- aprob statul de funcii i angajeaz personalul baroului;
- ntocmete proiectul de buget anual, pe care l supune adunrii generale i
administreaz patrimoniul baroului;
- prezint anual adunrii generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului
i a decanului, de gestiune curent i de gestionare a patrimoniului baroului;
- alege prodecanul baroului;
- soluioneaz plngerile i contestaiile mpotriva deciziilor decanului baroului;
- ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege sau hotrte de Consiliul.
Consilul este legal constituit cu prezenta a doua treimi din membri sai si ia hotarari cu
majoritatea membrilor prezenti.
15) Contractul de asistenta juridica. Efecte. Incetare
Contractul de asistenta juridica se incheie in forma scrisa ceruta ab probationem, fiind investit
cu forma executorie in conditiile legii. Contractul prevede in mod expres intinderea puterilor pe
care clientul le confera avocatului. Pentru activitatea sa profesionala avocatul are drept la
onorariu si la returnarea tuturor cheltuielilor. Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in
limitele legii. In cazul in care se angajeaza sa asiste si sa reprezinte un client intr-o procedura
legala, avocatul isi asuma obligatii de diligenta. Avocatul trebuie sa asiste si sa reprezinte
clientul cu competenta profesionala prin folosirea cunostintelor juridice adecvate, abilitatilor
practice specifice si prin pregatirea necesara. Avocatul este obligat sa se abtina sa se angajeze
cand nu poate acorda o asistenta competenta. Competenta profesionala adecvata presupune
analiza si cercetarea atenta a cauzei. Avocatul se va abtine: sa ignore obiectivele reprezentarii
sau sa prejudicieze pe clientul sau. Avocatul va actiona cu promptitudine in reprezentarea
clientului. Contractul de asistenta juridica inceteaza unilateral prin vointa clientului sau a
avocatului, dar onorariile pentru serviciile prestate trebuie achitate. In orice caz de incetare a
mandatului avocatul are obligatia sa ia in timp util si in mod rezonabil masuri potrivite pentru
apararea intereselor clientului.
6

16) Contractul de formare profesionala initiala

Pentru a fi inscris in tabloul avocatilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei avocatul stagiar
va inregistra la barou un contract de colaborare profesionala sau de salarizare in interiorul
profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesionala initiala sub
indrumarea unui avocat definitiv cu o vechime de cel putin 6 ani si o reputatie profesionala
nestirbita. Contractul va mentiona obligatia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim
garantat de economia nationala. Forma de exercitare a profesiei se angajeaza fata de consiliul
baroului cu privire la executarea contractului de formare profesionala initiala si este obligat sa il
informeze pe decan asupra oricarei cauze de incetare a contractului. Consiliul baroului poate
stabili numarul de contracte de colaborare sau de salarizare in interiorul profesiei pentru
formarea profesionala initiala ce pot fi incheiate de un avocat. Pot semna contractele de
formare initiala numai avocatii titulari ai cabinetelor individuale sau asociate. Daca din motive
obiective inceteaza indrumarea avocatului titular, toate obligatiile privind indrumarea avocatului
stagiar vor fi preluate de un alt avocat. Pana la gasirea altui indrumator stagiu se suspenda.
Contractul de formare initiala profesionala va cuprinde clauze corespunzatoare.
17) Decanul baroului. Alegerea si competentele decanului. Actele emise de decan in
exercitarea atributiilor sale.
Decanul se alege pe o perioada de 4 ani si poate fi reales o singura data si este ales dintre
avocatii cu o vechime neintrerupta de minim 8 ani si trebuie sa fie membru al acelui barou de
minim 5 ani. Decanul baroului are urmatoarele competente:
- reprezinta baroul in relatiile acestuia cu persoanele fizice sau juridice romane sau
straine;
- convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;
- aproba cererile de asistenta juridica gratuita;
- exercita caile de atac impotriva deciziilor consiliului baroului;
- ordonanteaza cheltuielile baroului;
- ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta consiliului
baroului sau a adunarii generale.
Prodecanul este inlocuitor de drept al decanului. Daca decanul sau prodecanul sunt in
imposibilitate temporara sa-si exercite functiile, consiliul baroului poate delega un consilier
pentru a indeplini atributiile decanului. In exercitare atributiilor sale, decanul emite decizii care
se consemneaza intr-un registru special tinut la sediul baroului. Orice litigiu intre membri
baroului in legatura cu exercitarea profesiei va fi adus la cunostinta decanului care va incerca
medierea.
18) Deontologia relatiilor avocatilor cu clientii. Initierea si incetarea relatiilor cu clientul.
Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei
se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa, intre avocat si client ori
mandatarul acestuia. Avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul
sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. In exercitarea profesiei sale avocatul este
independent. Activitatea avocatului nu poate fi motivata decat in interesul clientului, apreciat in
limitele legii. Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si
intereselor legitime ale clientului. Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine,
in mod constiincios, corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu privire la evolutia
cazului ce i-a fost incredintat. Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt
conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei. Confidentialitatea si secretul profesional
garanteaza increderea in avocat si constituie obligatii fundamentale ale avocatului. Avocatul nu
actioneaza decat atunci cand este imputernicit de clientul sau. Avocatul nu accepta sa-i fie
incredintata o cauza atunci cand stie ca nu are competenta necesara pentru a se ocupa de
aceasta cauza. Avocatul nu poate accepta o cauza atunci cand datorita altor obligatii se afla in
imposibilitate de a se ocupa de ea cu promptitudine.
7

19) Deontologia relatiilor dintre avocati. Cooperarea dintre avocatii din State-membre diferite.
Corespondenta intre avocati din State membre ale Uniunii Europene diferite
Relatiile dintre avocati sunt bazate pe incredere si respect reciproc si impun un comportament
adecvat mentinerii reputatiei profesiei. Avocatul nu poate comunica autoritatilor jurisdictionale
acte, note sau alte documente, fara ca acestea sa nu fi fost comunicate avocatului partii
adverse, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.Avocatul nu poate sa divulge sau sa
supuna instantelor o propunere de solutionare a cauzei, facuta de partea adversa sau de catre
avocatul acesteia, fara o autorizare expresa din partea avocatului partii adverse. Avocatul nu
trebuie, in nici un moment, sa prezinte cu buna stiinta o informatie falsa ori sa induca in eroare.
Avocatul nu poate nici sa pretinda si nici sa accepte din partea unui alt avocat sau din partea
vreunui tert un onorariu, un comision sau vreo alta compensatie pentru faptul ca a recomandat
un avocat unui client sau ca a trimis un client la un avocat. Avocatul nu poate varsa nimanui un
onorariu, un comision si nici vreo alta compensatie in contrapartida pentru ca i-a fost procurat
un caz. Este de datoria oricarui avocat caruia i se adreseaza unui confrate dntr-un alt stat
membru sa se abtina sa accepte o cauza pentru care nu are competenta necesara, intr-o astfel
de situatie, el trebuie sa-si ajute confratete sa intre in contact cu un avocat care sa fie in
masura sa-i ofere serviciul cerut. Atunci cand intre un avocat roman si un avocat strain s-au
statornicit relatii de colaborare este necesar ca acestia sa se informeze reciproc cu privire la
regulile deontologice adoptate de barourile lor si sa le respecte.
Corespondenta intre avocati din State membre ale Uniunii Europene diferite
Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati, intre avocat si client, intre
avocat si organele profesiei, indiferent de forma in care a fost facuta este confidentiala. In
relatiile cu un avocat inscris intr-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie sa se
asigure, inainte de a schimba informatii confidentiale, ca in tara in care isi exercita profesia
confratele strain exista norme ce permit asigurarea confidentialitatii corespondentei si, in caz
contrar, sa incheie un acord de confidentialitate sau sa-l intrebe pe clientul sau daca accepta, in
scris, riscul unui schimb de informatii. Corespondenta si informatiile transmise intre avocati, sau
dintre avocat si client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi in nici un caz aduse ca probe in
justitie si nici nu pot fi lipsite de caracterul confidential. Avocatul care adreseaza unui confrate
dintr-un alt stat membru o comunicare caruia doreste sa i se confere un caracter confidential va
trebui sa precizeze in clar acest lucru inca din momentul expedierii respectivei comunicari. In
cazul in care destinatarul comunicarii nu este in masura sa-i confere un caracter confidential el
va trebui sa o returneze expeditorului fara a lua cunostinta de continutul acesteia.
20) Exercitarea dreptului de a pune concluzii in instanta de judecata. Conditii generale si
speciale.
Avocatul este obligat sa studieze temeinic cauzele ce i-au fost incredintate, sa se prezinte la
fiecare termen stabilit de instantele de judecata, de organele de urmarire penala sau de alte
institutii si sa manifeste constiinciozitate si probitate pentru indeplinirea mandatului incredintat.
Avocatul nu este obligat sa motiveze refuzul preluarii unui caz ce i se propune a fi incredintat,
daca acesta nu corespunde crezului sau profesional, cu exceptia dosarelor repartizate
obligatoriu sau al gratuitatilor. Pentru acelasi motiv, avocatul poate denunta unilateral o
prestatie in curs de executare, deja angajata. Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea
sedintelor de judecata, sa pledeze cu demnitate. Avocatului ii este interzis sa foloseasca
expresii care ar putea leza instanta si participantii in proces, atat in sedinta de judecata, cat si in
afara acesteia. Ori de cate ori este necesar, in raport cu natura si cu dificultatea cauzei,
avocatul are obligatia sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau
la cererea instantei de judecata. Avocatul stagiar nu poate pune concluzii decat la judecatorie,
iar avocatul definitiv nu poate pune concluzii la Inalta Curte de Casatie si Justitie decat dupa 5
ani de cand profeseaza ca avocat definitiv.
8

23) Exercitarea profesiei de avocat in Romania de catre membrul unui barou din alta tara.
Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania daca
indeplineste conditiile prevazute de lege, mai putin cele cu privire la cetatenia romana. Membrul
unui barou din alta tara nu poate acorda asistenta juridica privind dreptul romanesc. Pentru a
acorda consultan juridic privind dreptul romnesc, avocatul strin are obligaia de a susine
un examen de verificare a cunotinelor de drept romnesc i de limb romn, organizat de
U.N.B.R.. Avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor
judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj
international. Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se vor plati integral in
Romania. Avocatul strain care exercita profesia in Romania este obligat sa se inscrie intr-un
tablou special tinut de fiecare barou. Se va mentiona daca avocatul strain are drept sa puna
concluzii cu privire la dreptul romanesc.
24) Formele de exercitare a profesiei de avocat.
Profesia de avocat se exercita la alegere in cabinete individuale, cabinete asociate sau societati
civile profesionale. In cabinetul individual isi exericita profesia un avocat definitiv, singur sau
impreuna cu alti avocati colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in
comun a profesiei, drepturile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate pastrandu-si caracterul
individual si nu pot fi cedate. Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati
comune, pastrandu-si individualitatea in relatiile cu clientii. Societatea civila profesionala este
constituita din 2 sau mai multi avocati definitivi. In societatea civila profesionala isi pot exercita
profesia si avocati colaboratori sau salarizati in interiorul profesiei. Societatea civila profesionala
si avocatii care profeseaza in interiorul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu
interese contrare. Raportul civil se naste intre societatea civila profesionala si client, indiferent
care din membri acesteia indeplineste serviciul profesional. Avocatul poate oricand schimba
forma de exercitare a profesiei cu instintarea baroului din care face parte. Formele de
exercitare a profesiei vor fi individualizate prin denumire care poate fi pastrat si dupa decesul
sau plecarea unui asociat cu acceptarea acelui asociat sau a mostenitorilor acestuia.
Conventiile de grupare si de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societatilor civile
profesionale se incheie in forma scrisa cu respectarea prevederilor legale. Consiliul baroului
sesizat verifica indeplinirea conditiilor legale, si constatand indeplinirea lor dispune inregistrarea
conventiei si a societatii civile profesionale in termen de o luna de la inregistrarea cererii.
Impotriva deciziei baroului orice persoana interesata poate face plangere la organele de
jurisdictie profesionala.
25) Formele de exercitare a profesiei de avocat. Cabinetul individual de avocat
In cabinetul individual de avocat isi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau
impreuna cu avocati colaboratori. Cabinetul individual se infinteaza in baza actului de infintare a
cabinetului individual si se inregistreaza la barou. Relatiile dintre avocatii titulari ai cabinetelor
individuale si avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare incheiat in forma
scrisa. Cabinetul individual este individualizat prin denumire care cuprinde numele avocatului
titular urmat de sintagma cabinet de avocat. Denumirea poate figura pe firma cabinetului si se
utilizeaza in acte profesionale cu respectarea legii. Denumirea cabinetului poate fi pastrata si
dupa decesul titularului cu acordul mostenitorilor in forma autentica. Dobanditorul denumirii
transmise va proceda la instiintarea baroului si este indrituit sa informeze publicul referitor la
schimbarea intervenita.
26) Independenta, autonomia si libertatea avocatului.
Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome.
Exercitarea pofesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale: principiul
legalitatii, principiul liberatatii, principiul independentei, principiul autonomiei si descentralizarii,
principiul pastrarii secretului profesional. Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt
9

principii in baza carora avocatul promoveaza si apara,

clientului. Libertatea si independenta avocatului sunt
avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sau.
baroului si exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot
unor autoritati.

drepturile si libertatiile legitime ale

garantate de lege. Independenta
Independenta profesiei, autonomia
fi ingradite sau limitate prin acte ale

27) Interdictii privind exercitarea profesiei de avocat.

Avocatii fosti judecatori, nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, timp de 2 ani de
la incetarea functiei detinute. In cazul in care avocatul a functionat ca judecator la mai multe
instante, interdictia opereaza pentru fiecare instanta. Aceeasi interdictie se aplica si
magistratilor asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala,
executorilor judecatoresti, grefierilor si personalului auxiliar. Avocatii fosti procurori si cadre de
politie nu pot acorda asistenta juridica la organul de urmarire penala la care si-au desfasurat
activitatea timp de 2 ani de la incetarea functiei respective. Aceeasi interdictie se aplica
avocatilor fosti procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la instantele corespunzatoare
parchetului in care au functionat. Aceasta interdictie este aplicabila si personalului organului de
urmarire penala. Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instantele, parchetele si organele
de cercetare penala la care lucreaza ruda sotul sau afinul avocatului pana la gradul al treilea
inclusiv.
28) Incetarea calitatii de avocat. Cazurile de incetare. Aspecte procedurale.
Calitatea de avocat inceteaza prin:
- renuntare scrisa la exercitiul profesiei;
- prin deces;
- daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune
disciplinara;
- daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si
care il face nedemn de a fi avocat.
Avocatii care se gasesc in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de lege sunt obligati
sa prezinte baroului hotararile judecatoresti prin care au fost condamnati definitiv, prin care li sa aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia. Consiliul baroului va examina in 15 zile
hotararile judecatoresti si va hotari mentinerea in profesie sau incetarea calitatii de avocat.
Decizia motivata va fi comunicata de indata avocatului in cauza si presedintele UNBR insotita
de hotararea judecatoreasca. Decizia poate fi atacata de avocat sau de presedintele UNBR in
termen de 15 zile. Decizia de incetare a calitatii de avocat devine executorie dupa solutionarea
cauzei de catre consiliul UNBR. Avocatul care renunta la exercitiul profesiei va formula o cerere
in scris. Cu cel putin 60 zile inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii acesta este
obligat sa finalzeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. In caz de deces al
avocatului cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratori sau asociati, iar in lipsa lor de
catre avocatii desemnati de consiliul baroului.
29) Posibilitatea continuarii exercitarii profesiei.
In cazul in care avocatul indeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, are dreptul sa
solicite continuarea exercitarii profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se
solutioneaza de consiliul baroului. Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui
aviz medical privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de
avocat. Avizul medical se prezinta anual pentru inscrierea in tablou. Consiliul baroului va
solutiona cererea in baza avizului medical. Decizia de respingere a mentinerii in profesie poate
fi contestata in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul UNBR.
30) Indatoririle avocatilor. Fapte ce constituie cazuri de concurenta profesionala neloiala
Avocatii sunt obligati sa-si exercite activitatea cu buna credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu
respectarea intereselor clientilor si a cerintelor concurentei loiale. Constituie concurenta
10

profesionala neloiala orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitate avocatiala. Este
interzisa concurenta neloiala savarsita prin:
- racolarea de personal, respectiv oferta agresiva de angajare a avocatilor asociati sau
angajati cheie a unui concurent;
- racolarea clientelei, personal sau prin alte persoane;
- divulgarea, achizitionarea sau unei informatii confidentiale de catre un avocat fara
consimtamantului detinatorului legitim si intr-un mod contrar uzantelor cinstite;
- incheierea de contracte prin care un avocat asigura serviciile sale unui client in mod
avantajos, fie pentru a concura cu ceilalti avocati prin preturi reduse, fie pentru a determina
clientul
sa
racoleze
si
alti
clienti
pentru
avocatul
in
cauza;
- comunicarea sau raspandirea in public de catre un avocat de afirmatii asupra firmei sale
sau
activitatii
acesteia,
menite
sa
ii
creeze
o
situatie
de
favoare;
- comunicarea sau raspandirea de catre un avocat de afirmatii mincinoase relative la un
concurent
sau
asupra
serviciilor
sale,
afirmatii
de
natura
sa
dauneze;
- oferirea, promiterea sau acordarea de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului
sau salariatului unui avocat pentru ca acestia sa divulge informatii confidentiale sau procedeele
de
lucru,
pentru
a
cunoaste
sau
a
folosi
clientela
concurentului;
- deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in
cadrul
functiei
detinute
anterior
la
acel
avocat;
- concedierea sau atragerea unor asociati, colaboratori sau salariati ai unui avocat in scopul
infiintarii unei entitati concurente care sa capteze clientii acelui avocat;
- folosirea fara drept a unei firme, denumiri, embleme sau marci de natura sa produca
confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat;
- punerea in circulatie de produse, servicii sau publicatii, cu continut juridic plagiat, care aduc
atingere drepturilor titularului;
- incheierea intre avocati de acorduri privind impartirea pietei serviciilor profesionale.
31) Judecarea actiunii disciplinare. Cai de atac.
Plangerea indreptata impotriva unui avocat se adreseaza consiliului baroului pe al carui tablou
avocatul figureaza cu drept de exercitare a profesiei. Daca avocatul este pensionar care isi
continua activitatea in profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plangerea se
adreseaza baroului in care avocatul este sau a fost inscris in tablou. Anchetarea abaterii
disciplinare se efectueaza de consiliul baroului. In acest scop, consiliul va desemna un consilier
pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. Daca abaterea disciplinara s-a savarsit pe
raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetari, prin comisie
rogatorie, de consiliul baroului pe raza caruia s-a savarsit fapta. Anchetarea abaterii disciplinare
a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectueaza de catre Consiliului
U.N.B.R. In acest scop, consiliul va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea
cercetarii disciplinare prealabile. Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetarii prealabile se
poate abtine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formuleaza in
scris si se judeca de catre consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., in absenta
consilierului recuzat. In sedinta imediat urmatoare datei la care referatul a fost inregistrat,
Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului procedeaza la anchetarea abaterii pe baza
referatului si a lucrarilor care au stat la baza intocmirii acestuia. Consiliul U.N.B.R. sau, dupa
caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, in vederea audierii sale. Dupa
efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide,
dupa caz, exercitarea actiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetarilor. Solutia
se comunica, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau direct prin semnatura pe
copie, avocatului cercetat, persoanei care a facut plangerea si presedintelui U.N.B.R., in termen
de cel mult 15 zile de la luarea deciziei. In situatia in care, in urma anchetarii abaterii, se decide
exercitarea actiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor desemna
consilierul insarcinat cu sustinerea acesteia la instanta disciplinara. Actiunea disciplinara se
redacteaza in scris, motivat in fapt si in drept, cu indicarea persoanelor care urmeaza a fi citate
11

in fata instantei disciplinare, si se semneaza de catre decanul baroului sau, dupa caz, de
presedintele U.N.B.R. Presedintele comisiei de disciplina va fixa, de indata, termen de judecata
cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat actiunea si a celorlalte persoane
indicate in actiune. Procedura de citare in fata instantelor disciplinare se face prin scrisoare
recomandata cu confirmare de primire. In fata instantei disciplinare avocatul se va infatisa
personal. In cursul sedintelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat. Sedinta instantei
disciplinare nu este publica, iar lucrarile sedintei se consemneaza intr-o incheiere. Lipsa partilor
regulat citate nu impiedica judecata, instanta disciplinara putandu-se pronunta pe baza actelor
si a dovezilor administrate in cauza. Instanta disciplinara hotaraste, cu majoritate de voturi, si
pronunta o decizie disciplinara. Decizia disciplinara ramasa definitiva are autoritate de lucru
judecat fata de parti si de organele profesiei. Decizia de excludere sau de suspendare din
profesie se va comunica avocatului in cauza, baroului in care avocatul este inscris, precum si
presedintelui U.N.B.R. Decizia privind aplicarea celorlalte sanctiuni disciplinare prevazute de
lege ori incetarea actiunii disciplinare se comunica, de asemenea. Recursul declarat impotriva
masurilor luate prin incheiere i impotriva deciziei disciplinare se depune si se inregistreaza la
secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. Dupa expirarea termenelor de
declarare a recursului, recursul se inregistreaza la comisia de disciplina care a pronuntat
hotararea, care, il va inainta, de indata, impreuna cu dosarul cauzei, instantei disciplinare
competente. Caile de atac exercitate impotriva hotararilor instantelor disciplinare de fond se
judeca si au regimul caii de atac a recursului prevazut de Codul de procedura civila in cazurile
in care hotararile nu se ataca cu apel.
32) Libertatea contractuala a avocatului. Stabilirea relatiilor de colaborare cu alti profesionisti.
In exercitarea profesiei avocatul nu poate fi supus nici unei restrictii presiuni sau intimidari din
partea unei institutii sau persoana. Orice avocat indiferent de forma de exercitare a profesiei
poate sa incheie conventii de colaborare cu experti sau cu alti specialisti. Societatiile civile
profesionale de avocati pot incheia conventii numai cu acordul anonim al asociatilor. Conventiile
de colaborare incheiate de avocat vor asigura independenta profesionala, patrimoniala si
deontologia profesiei de avocat. In desfasurarea activitatilor avocatul decide unilateral in
alegerea notarilor publici, expertilor, traducatorilor, executorilor judecatoresti si a altor specialisti
cu care sa colaboreze.
33) Modalitati de exercitare a profesiei de avocat. Avocatul colaborator si avocatul salarizat in
interiorul profesiei. Regim juridic aplicabil.
Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra
activitatea sa unei forme de exercitiu a profesiei. Avocatul colaborator nu are dreptul la clientela
proprie. Contractul de colaborare se incheie in forma scrisa intre avocatul colaborator si
avocatul titular al cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a
profesiei. In lipsa unor dispozitii contractuale mai favorabile contractul de colaborare poate fi
denuntat de oricare dintre parti cu instintarea celeilalte parti cu cel putin 3 luni inainte.
Salarizarea in interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat careia ii
este subordonat in legatura cu determinarea conditiilor concrete de munca. Avocatul salarizat in
interiorul profesiei nu are drept la clientela proprie. Contractul se incheie in forma scrisa.
Avocatul titular al cabinetului individual si avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat
colaborator sau salarizat in interiorul profesiei. Avocatul colaborator si avocatul salarizat in
interiorul profesiei nu pot activa in aceasi calitate in mai multe forme de exercitare a profesiei.
34) Modalitati de exercitare a profesiei de avocat. Avocatul titular al cabinetului individual si
avocatul asociat.
Intr-un cabinet individual exista un singur avocat titular care poate exercita profesia singur sau
impreuna cu avocati colaboratori. Daca mai multe cabinete individuale se asociaza avocatul
dobandeste calitatea de avocat asociat. Dobandeste calitatea de avocat asociat:
- avocatul titular al unui cabinet individual care se asociaza
12

- avocatul asociat intr-o societate civila profesionala

- avocatul asociat intr-o societate cu raspundere limitata
- avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformarii sau reorganizarii formei de
exercitare a profesiei.
Titularul cabinetului individual si avocatul asociat nu pot presta activitati porfesionale in afara
formei de exercitare a profesiei pentru care au optat si nu pot avea calitatea de avocat
colaborator sau salarizat in interiorul profesiei.
35) Modalitati de primire in profesia de avocat. Dreptul de a solicita primirea in profesia de
avocat prin prisma varstei persoanei solicitante.
Dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui examen. Examenul de primire in profesie
se organizeaza de consiliul baroului, in mod obligatoriu in fiecare an, in ultimul semestru al
anului, la o data unica pentru toate barourile, cu consultarea Baroului Bucuresti. Data
examenului va fi anuntata intr-un ziar de mare tiraj cu cel putin 60 de zile inainte. Consiliul
U.N.B.R. asigura caracterul unitar al examenului de primire in profesie prin stabilirea tematicii si
bibliografiei de examen, a subiectelor de examen si a metodologiei de examinare. Examinarea
se va face la 5 materii de examen pe baza a cel putin 3 probe scrise. Consiliile barourilor
numesc Comisiile de examinare, stabilesc materiile la care se organizeaza probe scrise,
metodologia de examinare in scris si oral si organizeaza activitatea de examen. Subiectele de
examen la probele scrise se vor trage la sorti de Comisia de examen, exclusiv dintre subiectele
unice stabilite. Metodologia de examinare stabilita de fiecare barou va fi adusa la cunostinta
celor interesati cu cel putin 30 de zile inainte de data examenului. Pentru inscrierea la examen
candidatul va depune dosarul de inscriere la baroul in circumscriptia caruia doreste sa isi
exercite activitatea, cu indeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul va fi depus cu cel
putin 25 de zile inainte de data examenului. Candidatul este obligat sa depuna o taxa de
participare la examen, stabilita de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare
cuvenita U.N.B.R. Persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a solicita
primirea in profesia de avocat poate formula cererea cu cel putin 5 ani anteriori implinirii varstei
standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurari sociale din care face parte.
36) Modalitati de realizare a activitatii avocatului.
Activitatea avocatului se realizeaza prin: consultatii si cereri cu caracter juridic, asistenta si
reprezentare juridica in fata organelor de jurisdictie, de urmarire penala si in fata notarilor
publici; apararea, reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime
ale persoanelor fizice si juridice in raporturile cu autoritatile publice, institutiile si cu orice
persoana romana sau straina; redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestarii identitatii
partilor, a continutului si a datei actelor; orice alte mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de
aparare, in conditiile legii. Consultatiile juridice pot fi acordate in domenii de interes pentru
clienti precum: opinii juridice sau legale; proiecte de acte juridice.

37) Modalitati de rezolvare a neintelegerilor dintre avocati. Arbitrajul

Litigiile dintre avocati cu privire la relatiile profesionale precum cele care se nasc din contracte
de colaborare sau de salarizare; cele dintre asociati sau care privesc conlucrarea intre diferite
forme de exercitare a profesiei.Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere in care va
expune obiectul litigiului, situatia de fapt si temeiul de drept. Cererea va fi comunicata partii
reclamante care va fi invitata sa-si precizeze in scris punctul de vedere.
38) Modalitati de rezolvare a neintelegerilor dintre avocati. Medierea-abrogat
Decanul baroului poate propune partilor o procedura de mediere si le comunica numele
mediatorului pe care l-a propus. Daca una din parti refuza medierea, litigiul nu va putea fi
13

solutionat decat prin procedura arbitrajului. Dupa ce partile au acceptat propunerea de mediere,
decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. In
cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai
mare de 1 luna. Activitatea mediatorului este gratuita. Mediatorul poate proceda la consultarea
partilor fie impreuna, fie separat pentru a constata punctele asupra carora exista divergenta si
modalitatile in care interesele partilor pot fi conciliate. La sfarsitul medierii, mediatorul va
redacta un proces verbal semnat si de parti in care va consemna concilierea acestora. In caz
de esec partial sau total al medierii, procesul verbal va cuprinde pretentiile asupra carora partile
au convenit sau, dupa caz, punctele asupra carora partile au opinii diferite si vor fi comunicate
decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului. Procesulverbal va fi comunicat decanului,
care, in cazul consemnarii esecului medierii, il va comunica partilor in vederea parcurgerii
procedurii arbitrajului.
39) Nedemnitati si incompatibilitati privind exercitarea profesiei de avocat.
Este nedemn de a fi avocat:
- cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoarea pentru
savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
- cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale
ale omului stabilite prin hotarare judecatoreasca
- cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia pe durata stabilita
prin hotarare judecatoreasca
- falitul fraudulos, chiar reabilitat.
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:
- activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;
- ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele
moravuri
- exercitarea nemijlocita cu fapte de comert
Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
- calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene;
- activitate didactica universitara si de cercetare de specialitate juridica;
- activitatea literara si publicistica;
- functia de arbitru, mediator sau conciliator, in conditiile legii.
40) Obligativitatea asigurarii de raspundere profesionala. Conditii
Avocatul este obligat as se asigure de raspundere profesionala. Conditiile asigurarii sunt
prevazute de statutul profesiei de avocat. Obligatia de asigurare de raspundere profesionala
este permanenta. Suma minima este prevazuta de statut. Prin contract partile pot stabili limitele
raspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totala de raspundere sunt considerate nescrise.
Prin raspundere profesionala se intelege acoperirea daunelor efective suferite de client si
rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea legii si ale regulilor deontologice.Avocatul
stagiar se asigura pentru minim 3000 euro anual, iar avocatul definitiv se asigura pentru minim
6000euro anual. Asigurarea se incheie pana la 15 decembrie a anului anterior si in mod
obligatoriu trebuie reinointa anual. Copia politei de asigurare certificata de avocat se depune la
secretariatul baroului.
41) Ocrotirea prin lege a avocatului in exercitarea profesiei. Raspunderea avocatului pentru
sustinerile sale in fata organelor cu activitate jurisdictionala.
Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute, oral sau in scris, in fata instantei de
judecata sau a altor organe, daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si necesare
cauzei ce i-a fost incredintata Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in
scris, in fata instantelor de judecata, a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire
penala sau a altor autoritati daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare
stabilirii adevarului.
14

42) Onorarii. Stabilire. Impartirea onorariului cu o persoana care nu este avocat. Onorariile
pentru recomandare
Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor
cheltuielilor facute in interesul clientului sau. Onorariile vor fi stabilite in raport de dificultatea,
amploarea sau durata cazului. Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre
urmatoarele elemente: timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului
primit sau activitatii solicitate de client; natura, noutatea si dificultatea cazului; importanta
intereselor in cauza; imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il impiedica pe
avocat sa accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, daca aceasta imprejurare
poate fi constatata de client fara investigatii suplimentare; notorietatea, titlurile, vechimea in
munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului; conlucrarea cu experti sau alti
specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea cazului; avantajele si
rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; situatia
financiara a clientului; constrangerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurarile
cauzei sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante. Onorariile pot fi stabilite astfel:
onorarii orare; onorarii fixe (forfetare); onorarii de succes. Onorariul orar este stabilit pe ora de
lucru, respectiv o suma fixa de unitati monetare cuvenita avocatului pentru fiecare ora de
servicii profesionale pe care o presteaza clientului. Onorariul fix (forfetar) consta intr-o suma
fixa cuvenita avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii
profesionale pe care il presteaza sau, dupa caz, le presteaza clientului. Onorariul orar si fix
(forfetar) se datoreaza avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin prestarea serviciilor
profesionale. Avocatul poate sa primeasca de la un client onorarii periodice, inclusiv sub forma
forfetara. Avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat sa solicite si sa obtina si un
onorariu de succes, cu titlu complementar, in functie de rezultat sau de serviciul furnizat. In
cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decat in legatura cu latura civila a
cauzei. Onorariul de succes consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de
catre avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit impreuna cu onorariul
orar sau fix. Sub rezerva dispoziiei de mai jos, avocatului i este interzis s i mpart
onorariile cu o persoan care nu este avocat, exceptnd cazul n care asocierea dintre avocat
i o alt persoan este autorizat de legislaia Statului-membru din care face parte avocatul.
Aceste prevederi nu se aplic sumelor sau compensaiilor vrsate de ctre avocat
motenitorilor unui confrate decedat sau unui confrate care i-a dat demisia pentru a se
prezenta ca succesor al clientelei respectivului confrate. Avocatul nu poate nici s pretind i
nici s accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui ter un onorariu, un
comision sau vreo alt compensaie pentru faptul c a recomandat un avocat unui client sau
c a trimis un client la un avocat. Avocatul nu poate plti nimnui un onorariu, un comision i
nici vreo alt compensaie n contrapartid pentru c i-a fost prezentat un client. Avocatul
trebuie s-i informeze clientul cu privire la tot ceea ce cere cu titlu de onorarii, iar valoarea
nsumat a onorariilor sale trebuie s fie echitabil i justificat. Sub rezerva unei convenii
contrare, ncheiat legal ntre avocat i clientul su, modalitatea de calculare a onorariilor
trebuie s fie n conformitate cu normele baroului din care face parte avocatul. Dac
avocatul este membru al mai multor barouri, normele aplicabile vor fi cele ale baroului cu
care avocatul i clientul su au cele mai strnse relaii.
44) Onorariul. Criterii si modalitati de stabilire. Procedura de solutionare a contestatiilor si
reclamatiilor privind onorariul
Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele legii si ale statutului profesiei. Este
interzisa fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de catre organele profesiei, de
catre formele de exercitare a profesiei de avocat sau de catre avocati. Onorariile se determina
15

si se prevad in contractul de asistenta juridica la data incheierii acestuia intre avocat si client,
inainte de inceperea asistentei si/sau reprezentarii clientului. In cazul in care imprejurarile
concrete impun asigurarea asistentei si/sau reprezentarii imediate si nu se poate incheia un
contract de asistenta juridica, avocatul este obligat sa transmita clientului, in cel mai scurt timp
posibil, o comunicare, prin care sa aduca la cunostinta clientului onorariile pe care le propune
pentru asistenta si/sau reprezentare. In absenta unei instructiuni exprese a clientului privind
incetarea asistentei si/ sau reprezentarii, ori a unei comunicari prin care clientul isi exprima
expres dezacordul in privinta onorariilor, se considera onorariile propuse prin comunicarea
facuta de avocat ca fiind acceptate. In toate situatiile, onorariile vor fi prevazute in contractul de
asistenta juridica ce urmeaza sa fie incheiat in forma scrisa. Onorariile pot fi stabilite si in
moneda straina, sub conditia ca plata acestora sa respecte prevederile privind regimul legal al
platilor. La cererea oricareia dintre parti, contestatiile si reclamatiile privind onorariile se
solutioneaza de decanul baroului, prin decizie motivata, dupa ascultarea partilor.
45) Organele de conducere ale Baroului.
Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generala; consiliul; decanul. In cadrul
baroului se constituie si functioneaza: comisia de cenzori; comisia de disciplina. Adunarea
generala este compusa din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de exercitare a
profesiei. Aceasta poate fi ordinara sau extraordinara. La lucrarile adunarii generale nu pot
participa membrii baroului care nu au drept de exercitare a profesiei datorita starii de
incompatibilitate, suspendarii din profesie ori datorita unei sanctiuni disciplinare care atrage o
atare consecinta.
46) Organele de conducere ale Uniunii Nationale a Barourilor din Romania.
Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt: Congresul avocatilor; Consiliul U.N.B.R.; Comisia
Permanenta a U.N.B.R.; Presedintele U.N.B.R.
In cadrul U.N.B.R. se constituie si
functioneaza: Comisia centrala de cenzori; Comisia centrala de disciplina. Avocatii care
formeaza organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocati definitivi, cu o vechime neintrerupta
in profesie de minimum 8 ani.
47) Organizarea Casei de Asigurari a Avocatilor din Romania. Contributia avocatului la sistemul
de asigurari sociale.
In cadrul Uniunii Avocatilor din Romania este organizata si functioneaza Casa de Asigurari a
Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si
urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.
Organizarea si functionarea Casei de Asigurari a Avocatilor se stabilesc de Consiliul Uniunii
Avocatilor din Romania prin statut. Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in
activitate, avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare
sociale. Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitiu al profesiei, este obligat sa contribuie la
constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu poate fi mai mica decat
suma stabilita de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania, astfel incat sa acopere nevoile
curente de plata ale Casei de Asigurari a Avocatilor. Avocatii pot face parte si din alte forme de
asigurari sociale. Perioada in care un avocat este deputat sau senator este luata in calcul la
stabilirea vechimii in avocatura. Indemnizatia de parlamentar si celelalte drepturi banesti
incasate se considera venituri din profesie si se iau in calcul la stabilirea pensiei de catre Casa
de Asigurari a Avocatilor. Raporturile banesti intre Casa de Asigurari a Avocatilor si asigurarile
sociale de stat se reglementeaza potrivit legii. Casa de Asigurari a Avocatilor are personalitate
juridica, patrimoniu si buget propriu. Sediul sau este in municipiul Bucuresti. Patrimoniul sau
poate fi folosit in activitati economice producatoare de venituri, in conditiile legii, cu autorizarea
consiliului uniunii. Casa de Asigurari a Avocatilor poate infiinta sucursale sau filiale, in conditiile
si cu procedura prevazute in statutul de organizare si functionare a acesteia. Casa de Asigurari
16

a Avocatilor este condusa si administrata de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3
avocati in activitate si 2 avocati pensionari, alesi de congres pe o perioada de 4 ani. Consiliul
alege din randurile sale un presedinte si un vicepresedinte. Controlul financiar al Casei de
Asigurari a Avocatilor se exercita de catre comisia de cenzori, compusa din 3 membri, dintre
care 2 avocati in activitate si un avocat pensionar. Barourile si avocatii sunt obligati sa puna la
dispozitie comisiei de cenzori si inspectorilor financiari ai Casei de Asigurari a Avocatilor toate
datele privind veniturile asupra carora se retine contributia pentru fondul de pensii si ajutoare
sociale.
48) Pactul de quota litis
Este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui pact de quota litis. Pactul "de quota
litis" este o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a
unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de
rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun
sau orice alta valoare. Nu constituie un astfel de pact convenia care prevede stabilirea
onorariului n funcie de valoarea litigiului de care se ocup avocatul, atunci cnd aceast
valoare este corespunztoare unui tarif oficial sau dac ea este admis de autoritatea
competent de care depinde avocatul.
49) Pregatirea profesionala continua
Avocatii sunt obligati sa-si actualizeze permanent pregatirea lor profesionala, prin mentinerea si
diversificarea cunostintelor in domeniile in care isi exercita profesia. Pregatirea profesionala
continua presupune largirea cunostintelor si competentelor in noi domenii ale dreptului, largirea
cunostintelor in domeniul procedurilor si al legilor aplicate in Uniunea Europeana, precum si
dobandirea certificarii pregatirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregatirea
profesionala a avocatilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pregatirea
profesionala continua se realizeaza si prin specializarea impusa de diversificarea si extinderea
aplicarii dreptului in raport de evolutia relatiilor social economice contemporane. Toate
organele profesiei si institutiile ce isi desfasoara activitatea sub autoritatea acestora sunt
obligate sa asigure conditiile necesare pregatirii profesionale continue a avocatilor, in raport cu
domeniile profesionale de specialitate pentru care avocatii opteaza. Obligatia priveste in mod
special si domeniul dreptului comunitar european, insusirea si aplicarea deontologiei si
standardelor profesionale in materie. Pregatirea profesionala continua se realizeaza in cadrul
barourilor, al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si al formelor de exercitare a profesiei
si are drept scop indeplinirea de catre avocati a obligatiei profesionale de pregatire continua
bazata pe o cultura juridica de calitate si o pregatire temeinica pentru indeplinirea
corespunzatoare a activitatilor de interes public pe care le implica folosirea titlului profesional de
avocat. Reprezinta modalitati de pregatire profesionala continua, in cadru organizat: activitatile
coordonate si indrumate de Departamentul de pregatire profesionala continua al I.N.P.P.A.;
asistenta la cursuri, seminarii, reuniuni, conferinte, congrese si orice alta forma organizata
pentru realizarea actualizarii cunostintelor si tehnicilor de exercitare a profesiei; pregatirea online; redactarea si publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice; activitati
specifice in cercurile de studii organizate de barouri; activitati organizate in cooperare cu
institutii de invatamant sau institutii de realizare a pregatirii profesionale in domenii conexe
activitatii specifice profesiei de avocat. orice alta activitate recunoscuta de organele profesiei.
Pregatirea continua realizata de catre avocati va fi evaluata in mod regulat. Controlul respectarii
obligatiilor de pregatire continua se va reflecta intr-un sistem declarativ realizat de catre avocati,
apt a fi verificat. Controlul pregatirii profesionale continue este de competenta Baroului si se va
realiza in cadrul normativ corespunzator exercitarii profesiei la nivel national conform hotararilor
adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R. Pe baza hotararilor Congresului
avocatilor Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea si controlul
pregatirii profesionale continue a avocatilor care va tine cont de conlucrarea dintre barouri
pentru realizarea pregatirii profesionale continue in mod coerent si unitar la nivel national.
17

Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregatirea profesionala continua a fiecarui
avocat.
50) Primirea in profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau
al Spatiului Economic European care sunt autorizate sa-si desfasoare activitatile profesionale
sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru.
Cererea de primire in profesia de avocat in Romania de catre avocatii care au obtinut
calificarea profesionala in unul din statele membre ale Uniunii Europene si ale spatiului
European este de competenta Consiliului U.N.B.R. Cererea se depune in dublu exemplar la
secretariatul U.N.B.R. si cuprinde: numele, prenumele si domiciliul solicitantului; locul si data
nasterii; numarul, data si emitentul pasaportului; indicarea sediului profesional la care
solicitantul urmeaza sa isi exercite profesia si mentionarea faptului ca intentioneaza exercitarea
cu caracter permanent a profesiei in Romania; indicarea perioadei si a formei in care a exercitat
profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii; indicarea titlului profesional obtinut in
statul membru de origine si a gruparii profesionale din care face parte in statul membru de
origine sau autoritatea judiciara in cadrul careia este admis sa-si exercite profesia potrivit legii
din statul membru de origine. Avocatul admis in profesie va fi inscris in Tabloul avocatilor la
baroul in care isi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut. Consiliul
baroului va dispune inscrierea in Tabloul avocatilor, la cerere, pe baza deciziei de primire in
profesie emise de U.N.B.R.
51) Principiile fundamentale care guverneaza exercitarea profesiei de avocat.
Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare, functionare si conducere
autonome, stabilite in conditiile prevazute de Legea nr.51/1995 pentru organizarea si
exercitarea profesiei de avocat, republicata. Exercitarea profesiei de avocat este supusa
urmatoarelor principii fundamentale: principiul legalitatii; principiul libertatii; principiul
independentei; principiul autonomiei si descentralizarii; principiul pastrarii secretului profesional.
Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor, libertatilor
si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si de drept
privat. In exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de lege, de
pactele si de tratatele la care Romania este parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui,
prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces
echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea
partilor.
52) Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat.
In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei
si codului deontologic. Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in Tabloul
avocatilor intocmit de baroul din care fac parte. Un avocat nu poate fi inscris decat intr-un
singur barou si nu-si poate exercita concomitent activitatea in doua sau mai multe forme de
exercitare a profesiei. Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de lege, exercitarea oricarei
activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat
inscris intr-un barou si pe Tabloul avocatilor sau de catre o alta persoana juridica cu exceptia
societatii civile profesionala de avocati cu raspundere limitata. Profesia de avocat este
organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei.
53) Protectia legala a profesiei de avocat. Avocatul ca subiect pasiv al infractiunii. Avocatul ca
subiect activ al tragerii la raspundere penala.
In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarului
public sau altui salariat. Insulta, calomnia ori amenintarea savarsite impotriva avocatului in
timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2
ani sau cu amenda. Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei
legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de
18

conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu
profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul
profesiei sau ale institutiei. Avocatul care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare
instanta este obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat.
Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului
baroului orice plangere facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de
urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat.
54) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat
Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinata sa asigure publicului informatii cu
privire la activitatea desfasurata de acestea. Publicitatea trebuie sa fie veridica, sa respecte
secretul profesional si sa fie realizata cu demnitate si prudenta. Indiferent de mijlocul de
publicitate utilizat, toate mentiunile laudative sau comparative si toate indicatiile referitoare la
identitatea clientilor sunt interzise. Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei
nu pot fi folosite ca reclama in scopul dobandirii de clientela. Formele de exercitare a profesiei
de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv : plasarea unei firme;
anunturi de publicitate potrivit prezentului statut; anunturi si mentiuni in anuare si carti de
telefon; invitatii, brosuri si anunturi de participare la conferinte, colocvii, etc. profesionale si de
specialitate; corespondenta profesionala si carti de vizita profesionale; adresa de Internet. Nu
este permisa utilizarea urmatoarelor mijloace de publicitate: oferirea serviciilor prin prezentare
proprie sau prin intermediar la domiciliul sau resedinta unei persoane, sau intr-un loc public;
propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o forma de exercitare a profesiei,
fara ca aceasta sa fi fost in prealabil solicitata in acest sens; acordarea de consultatii si/sau
redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material precum si prin orice alt mijloc de
comunicare in masa, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate. Formele de exercitare a
profesiei pot publica anunturi in mica sau in marea publicitate numai in presa scrisa, cu ocazia
stabilirii sau a schimbarii sediului profesional, a sediului secundar si/sau a biroului de lucru,
precum si a modificarii formelor acestora.
55) Raspunderea disciplinara a avocatilor. Organizarea si functionarea instantelor
disciplinare
In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina care judeca, in
prima instanta si in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii din acel
barou. In cadrul Uniunii Avocatilor din Romania functioneaza Comisia Superioara de Disciplina,
independenta de conducerea uniunii, care judeca: ca instanta de fond, in complet de 3 membri,
abaterile membrilor organelor de conducere ale uniunii si ale decanilor barourilor; ca instanta
de recurs, in complet de 5 membri. Recursul declarat impotriva deciziei Comisiei Superioare de
Disciplina, ca instanta de fond, este judecat de consiliul uniunii, constituit ca instanta
disciplinara in plenul sau, mai putin cel in cauza. Procedura judecarii abaterilor este prevazuta
in statut si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.

56) Raspunderea disciplinara a avocatilor. Reguli de procedura in actiunea disciplinara

Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii sau ale statutului, pentru
nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale
uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care
sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei. Avocatul care
conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta este obligat sa sesizeze in scris
consiliului baroului faptele comise de orice avocat. Instantele judecatoresti si parchetele
Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plangere facuta impotriva
unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita
impotriva unui avocat. Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de
19

competenta consiliului baroului. Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind pe

membrii organelor de conducere ale uniunii si pe decanii barourilor sunt de competenta
comisiei permanente a uniunii. Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot
participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare. In toate
cazurile actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii
abaterii.
57) Regimul juridic al secretului profesional.
Secretul profesional este de ordine publica. Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional
privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata.Avocatul nu poate fi obligat in nici o
circumstanta si de catre nici o persoana sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi
dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de catre o alta autoritate sau
persoana. Se excepteaza insa cazurile in care avocatul este urmarit penal, disciplinar, sau
atunci cand exista o contestatie in privinta onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitati
stricte pentru apararea sa. Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica avocatul sa
foloseasca informatiile cu privire la un fost client, daca acestea au devenit publice.
Nerespectarea secretului profesional constituie abatere disciplinara grava.
58) Relatiile dintre avocat si client. Conflictul de interese
Exista conflict de interese, in situatiile in care: in activitatea de consultanta, cand la data
solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si
fara rezerve, nu-si poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia sau a mai
multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie
prin concretizarea rezultatului urmarit; in activitatea de asistare si de aparare, atunci cand la
data sesizarii sale, asistarea mai multor parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare,
diferita de aceea pentru care ar fi optat, daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei
singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale apararii.
59) Relatiile dintre avocati cu clientii cu privire la fondurile clientilor.
Dac, la un moment dat, avocatul deine fonduri n numele clienilor si sau n numele unor
teri, el este obligat s respecte urmtoarele norme: Fondurile-Clieni vor fi ntotdeauna pstrate
ntr-un cont deschis la o banc sau la o instituie similar, agreat de autoritatea public. Toate
Fondurile-Clieni primite de un avocat trebuie s fie vrsate ntr-un astfel de cont, cu excepia
cazului n care exist o autorizare expres sau implicit din partea clientului specificnd o alt
destinaie a acestora. Orice cont deschis n numele avocatului i n care sunt depuse FonduriClieni este nsoit de specificaia c fondurile depuse n acel cont sunt deinute n numele
clientului avocatului. Conturile avocailor n care sunt vrsate Fondurile-Clieni trebuie s fie
acoperite, n mod constant, cel puin la nivelul valorii totale a Fondurilor-Clieni deinut de
avocat. Fondurile-Clieni trebuie s fie imediat vrsate clienilor sau n condiiile autorizate de
ctre client. Cu excepia cazurilor n care exist norme de drept contrare sau o hotrre
judectoreasc i un acord expres i implicit al clientului n numele cruia se face plata, sunt
interzise orice pli efectuate, prin intermediul Fondurilor-Clieni, n numele clientului pentru o
ter persoan, inclusiv: plile fcute unui client sau pentru un client din fondurile aparinnd
unui alt client; extragerea onorariilor avocatului.
60) Sanctiuni disciplinare. Aplicarea si executarea acestora.
Protectia onoarei si prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei si a deciziilor
obligatorii ale organelor profesiei sunt incredintate organelor constituite potrivit dispozitiilor legii.
Fapta savarsita de avocat, prin care se incalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei,
hotararile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului in care avocatul este inscris
sau in care isi are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul
profesiei sau al corpului de avocati, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza.
Constituie abatere disciplinara grava incalcarea dispozitiilor din Lege si din statut ce prevad
20

expres o astfel de calificare. Raspunderea disciplinara a avocatului nu exclude raspunderea

civila, penala sau administrativa. Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult
un an de la data savarsirii abaterii.
61)
Secretul
profesional.
Confidentialitatea.
Diferentieri.
Obligatia de a pastra secretul profesional, este absoluta si nelimitata in timp. Obligatia se
intinde asupra tuturor activitatile avocatului, ale asociatilor sai, ale avocatilor colaboratori, ale
avocatilor salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alti
avocati. Obligatia de a pastra secretul profesional revine si persoanelor cu care avocatul
conlucreaza in exercitarea profesiei, precum si salariatilor sai. Avocatul este dator sa le aduca
la cunostinta aceasta obligatie. Obligatie de a pastra secretul profesional revine tuturor
organelor profesiei de avocat si salariatilor acestora cu privire la informatiile cunoscute in
exercitarea functiilor si atributiilor ce le revin.
62) Societatea civila de avocati. Constituire. Functionare.
Societatea civila profesionala este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi care
contribuie in natura si in numerar la constituirea unui patrimoniul de afectatiune in vederea
desfasurarii activitatii profesionale. Ceilalti avocati activeaza in cadrul societatii civile
profesionale fie in calitate de avocati colaboratori, fie in calitate de avocati salarizati in cadrul
profesiei. Raportul civil se naste intre client si societatea civila profesionala, serviciile
profesionale urmand sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii desemnati de avocatul
coordonator fara a se cere optiunea clientului. Societatea civila profesionala se individualizeaza
printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmate de
sintagma societate civila de avocati. Societatea civila profesionala de avocati se poate
reorganiza prin absorbtie, fuziune, divizare totala sau divizare partiala. Divizarea se realizeaza
prin impartirea patrimoniului de afectatiune profesionala intre una sau mai multe forme de
exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care iau, astfel, fiinta. Societatea civila
profesionala nu inceteaza in situatia divizarii partiale in cazul in care o parte din patrimoniul sau
de afectatiune profesionala se desprinde si se transmite catre o alta forma de exercitare a
profesiei de avocat, care exista sau care ia, astfel, fiinta.
63) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata. Constituire. Dobandirea
personalitatii juridice. Functionare.
Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este constituita din doi sau mai multi
avocati definitivi, are personalitate juridica si patrimoniu propriu. Societatea civila profesionala
cu raspundere limitata va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat.
Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocati colaboratori si avocati
salarizati in interiorul profesiei. Avocatii asociati care isi exercita profesia in cadrul societatii
civile profesionale cu raspundere limitata isi angajeaza raspunderea profesionala numai in
limitele capitalului social subscris si varsat. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata
se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre
asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati cu raspundere limitata.
64) Stagiul profesional. Durata stagiului. Suspendarea stagiului. Obligativitatea sustinerii
examenului de definitivat.
Stagiul profesional, denumit in continuare stagiu, reprezinta perioada parcursa la inceputul
exercitarii profesiei si are ca scop pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatului in
vederea obtinerii titlului profesional de avocat definitiv. Stagiul este obligatoriu si efectiv, cu
exceptia situatiilor prevazute de lege. In perioada stagiului, avocatul isi desfasoara activitatea
cu titlul profesional de avocat stagiar sub care este inscris in Tabloul avocatilor cu drept de
exercitare a profesiei. Pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari se
realizeaza prin: indrumare si formare profesionala continua in cadrul formei de exercitare a
profesiei cu care avocatul stagiar se afla in raporturi contractuale de colaborare sau in calitate
21

de salarizat in interiorul profesiei; conferinte de stagiu organizate de consiliul baroului; formele

de invatamant organizate de Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor.
Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data inscrierii in Tabloul avocatilor. Perioada in
care avocatul stagiar urmeaza cursurile I.N.P.P.A. se include in durata stagiului. Stagiul nu se
suspenda in perioada in care avocatul stagiar urmeaza o forma de pregatire si perfectionare
profesionala la o institutie de invatamant superior daca forma de exercitare a profesiei cu care
stagiarul se afla in raporturi contractuale profesionale atesta baroului acordul pentru
frecventarea cursurilor si se obliga sa garanteze plata contributiilor si taxelor prevazute de lege
in contul si pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor. Stagiul se suspenda in cazul in care
avocatul stagiar ocupa o functie incompatibila cu exercitiul profesiei sau nu isi exercita efectiv
stagiul timp de un an. In situatia in care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate
fi inscris in Tabloul avocatilor incompatibili si nu ii poate fi ridicata incompatibilitatea decat daca
avocatul care s-a obligat sa asigure formarea profesionala initiala este de acord cu intreruperea
stagiului si cu executarea contractului initial dupa ridicarea incompatibilitatii; Suspendarea
stagiului se constata de catre consiliul baroului, care apreciaza asupra imprejurarilor ce justifica
lipsa din profesie, durata suspendarii si intinderea perioadei de stagiu efectuat anterior
suspendarii. In caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui sa prezinte un nou
contract de colaborare pentru formare profesionala initiala cu un avocat care indeplineste
conditiile legale de competenta profesionala apta a asigura prin indrumare formarea
profesionala initiala. Examenul de definitivare in profesia de avocat se organizeaza de catre
fiecare barou. Consiliul U.N.B.R. va asigura caracterul unitar al examenului prin Regulamentul
de desfasurare a examenului. Regulamentul va prevede in mod obligatoriu materiile din care
urmeaza a se face examinarea, programa analitica iar la propunerea Baroului Bucuresti, data
unica de sustinere a acestuia. Regulamentul va prevede examinarea preponderent practica a
candidatilor si respectarea optiunii acestora, in masura posibilitatilor, spre a fi examinat in raport
de specializarile in care s-au initiat, separat de examinarea privind pregatirea profesionala
generala. Comisia de examen a fiecarui barou este formata din avocati definitivi cu competenta
profesionala deplina si cu reputatie profesionala nestirbita. Procedura de desemnare va fi
prevazuta in Regulamentul de examen. Regulamentul de examen va fi comunicat barourilor
inclusiv prin afisare pe internet cu minimum 60 de zile anterior datei examenului si va fi adus la
cunostinta candidatilor prin grija consiliilor barourilor. Rezultatele examenului vor fi validate de
consiliul baroului si vor fi comunicate U.N.B.R.. I.N.P.P.A. va comunica, in mod corespunzator,
rezultatele examenului de absolvire. Dupa promovarea examenului, candidatul dobandeste titlul
profesional de avocat definitiv si va fi inscris in Tabloul avocatilor definitivi. Avocatul stagiar care
a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. dobandeste titlul profesional de avocat definitiv.
Pe baza diplomei de absolvire a I.N.P.P.A., Consiliul Baroului va emite decizia de constatare a
calitatii de avocat definitiv si va efectua inscrierea pe Tabloul avocatilor definitivi.
65) Structura organizatorica a profesiei de avocat. Organele profesiei.
Legea de organizare a avocaturii consacra ca forme de organizare a profesiei: Baroul si
Uniunea Avocatilor din Romania. Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza
principiului autonomiei profesiei, in limitele competentelor stabilite prin lege, iar independenta
profesiei, autonomia baroului si exercitarea libera a profesiei nu pot fi stabilite sau ingradite prin
acte ale puterii executive, ale Ministerului Public sau alte autoritati publice. Baroul este
constituit din toti avocati duntr-un judet. El are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generala, consiliul baroului, decanul
baroului.
66) Suspendarea calitatii de avocat. Cazurile de suspendare. Procedura incidenta in cazul
suspendarii exercitiului dreptului de a profesa avocatura.
Exercitiul profesiei de avocat se suspenda: pe toata durata existentei starii de incompatibilitate;
in temeiul unei hotarari judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a profesa; in
caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre
22

U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale timp de 3 luni de la scadenta acestora si
pana la lichidarea integrala a datoriilor; la cererea scrisa a avocatului. Dreptul de a exercita
profesia de avocat poate fi suspendat in cazul in care impotriva avocatului s-a pus in miscare
actiunea penala sau s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de
natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti
definitive. Avocatul este dator sa incunostinteze de indata consiliul baroului despre orice situatie
care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei
obligatii constituie abatere disciplinara. Decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale
cu privire la aplicarea dispozitiilor legii privind suspendarea exercitiului dreptului de a profesa.
Consiliul baroului decide in toate cazurile, dupa ascultarea avocatului in cauza. Decizia
consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face mentiune, in mod
corespunzator, in Tabloul avocatilor si in Tabloul avocatilor incompatibili. Decizia consiliului
baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la comunicarea
acesteia. Contestatia nu suspenda executarea. Independent de contestarea deciziei, in cazul in
care masura suspendarii a fost luata pentru neplata totala sau partiala a taxelor si contributiilor
profesionale, la cererea avocatului in cauza, consiliul baroului, dupa verificarea temeiurilor
cererii sau a dovezii achitarii taxelor si contributiilor prevazute de Lege si de prezentul statut,
poate dispune incetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunilor din tablou. Avocatul
impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de
la data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea. Incalcarea dispozitiilor prezentului articol
constituie abatere disciplinara grava.
67) Tabloul avocatilor. Criterii de intocmire. Continut. Conditiile inscrierii, reinscrierii,
mentinerii si radierii din tabloul anual.
Pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, decanul supune aprobarii consiliului baroului Tabloul
avocatilor. Tabloul avocatilor va cuprinde: numele si prenumele avocatilor definitivi si stagiari cu
drept de exercitare a profesiei si sediul profesional al acestora; cabinetele asociate, societatile
civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului
acestora si a avocatilor care le compun. In cazul avocatilor straini se va mentiona daca acestia
sunt autorizati sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc. Se va intocmi separat
un tablou al avocatilor incompatibili alcatuit care se verifica si se reactualizeaza pana la data de
15 ianuarie a fiecarui an. Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al
avocatilor straini si Tabloul avocatilor incompatibili se reactualizeaza lunar, se aduc la
cunostinta tuturor membrilor baroului si se comunica U.N.B.R. Tabloul avocatilor definitivi si
stagiari, precum si Tabloul special in care se vor inscrie avocatii straini se comunica, conform
dispozitiilor Legii, cel tarziu pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an. Refuzul inscrierii, al
reinscrierii sau al mentinerii pe tablou se contesta la consiliul baroului. Decizia consiliului
baroului poate fi contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la data comunicarii.
Contestatia este suspensiva de executare. Inscrierea in tablou a avocatilor definitivi si stagiari
se face numai dupa depunerea juramantului. Juramantul se depune intr-un cadru solemn, in
fata consiliului baroului, de catre avocatii nou-inscrisi in barou.
68) Transferul intr-un alt barou. Conditii si aspecte procedurale.
Avocatul care, din motive justificate, solicita transferul intr-un alt barou se va adresa in scris
decanului baroului de la care doreste sa se transfere. Cererea de transfer va fi insotita de
actele pe care se intemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita
transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului si
va atesta ca solicitantul a achitat la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, U.N.B.R. si
sistemul propriu de asigurari sociale. Consiliul baroului de la care se solicita transferul va
elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va inainta, impreuna cu dosarul de
inscriere in profesie, baroului la care se solicita transferul. Cererea de transfer va fi solutionata
pe baza raportului intocmit de un consilier delegat, care verifica dosarul de inscriere in profesie
al celui care solicita transferul. La solutionarea cererii, consiliul baroului va avea in vedere si
23

respectarea de catre petent a dispozitiilor privind modul de organizare si functionare a formelor

de exercitare a profesiei, precum si a conditiilor de primire in profesie. Decizia cu privire la
transfer se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va
face mentiuni corespunzatoare in Tabloul avocatilor. Decizia prin care s-a respins cererea de
transfer va fi motivata si poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul
U.N.B.R.

24