Cauzele i formele omajului

omajul care exist la un moment dat este o combinare a mai

multor forme de omaj, determinate de factorii diveri.
Analiza clasic relev existena unui omaj voluntar, determinat
de faptul c posesorii forei de munc refuz s se angajeze dac salariul
nu corespunde eforturilor depuse n cazul desfurrii activitii.
n orice moment poate exista un omaj natural, cu caracter
permanent, nedeterminat de factori conjuncturali sau monetari.
J.M. Keynes remarca existena omajului involuntar. Posesorii
forei de munc nu refuz s se angajeze, ns la nivelul salariului
existent pe pia nu gsesc locuri de munc disponibile. Insuficiena
cererii determin ntreprinderile s-i reduc producia i, respectiv,
volumul vnzrilor, ceea ce echivaleaz cu o cerere mai mic i mai mult
omaj.
Fluctuaiile pe termen scurt din activitile economice, determin
omajul conjunctural. El privete numrul de omeri rezultat n urma
declinului PIB n cursul perioadelor de contracie sau recesiune a
activitii economice, cnd economia funcioneaz sub potenialul su.
n perioadele de expansiune un asemenea tip de omaj nregistreaz o
reducere semnificativ.
Pentru perioade lungi de timp se ntalnete omajul structural
aparut pe fondul neconcordanei dintre structura forei de munc n
termenii calificrilor, ramurilor sau localizrilor geografice i structura
cererii de for de munc. El poate avea drept cauz modificrile
survenite n structurile economice (de exemplu, declinul produciei n
sectorul minier) generate de schimbri n cererea de bunuri i servicii, de
modificri de ordin tehnologic, de criza energetica care afecteaz
profitabilitatea angajrii.
Pentru perioade scurte de timp, ntre momentul ncetarii activitii
i ncadrrii ntr-un alt loc de munc, exista o stare de inactivitate
denumit omajul fricional sau tranzitoriu.
Influena factorilor naturali determin ntreruperi ale activitii
economice n ramuri precum agricultur, construcii sau lucrri publice,
provocnd un omaj sezonier.